7
I u chaʼ i Jesus n-xqui coj ti u tzij
Teʼuri i Jesus xui chic ca bin pa tak jyub re i Galiléa; n-craj ta ca qʼuiji pa Judéa man i nimak tak aj Israel chila cacaj quiqui camsaj. Teʼuri, ya xnakajab jun chic nimaʼij que i aj Israel winak; are i nimaʼij re i mujbal*. Are ʼuri i u chaʼ i Jesus xqui bij che:
—Mat canaj waral; jat pa Judéa, cha cʼutu chique i quetaʼam a wach chila wach tak i milágro ca ʼano. Man we jun craj ca ʼetamax u wach u patan, n-coʼon tu chac toʼ aliʼal. Yet chi cat tijin chu ʼonquil nimak tak ʼanic, cha ʼana ʼuri chiquiwach conojel i winak —xe cha che.
ʼAlaj ʼuri chi xak mi ne u chaʼ n-xqui coj taj we Tolque. I Jesus xu bij chique:
—Maja cu rik i ʼij chinwach chi quin ʼalijinsaj in pachin yin; chiwe yix, pachique ʼij ʼis ʼutz. I winak aj u wach i jyub taʼaj n-tzel ta quix quil yix, péro yin, tzel quin quilo, man quin ʼalijinsaj chique chi n-ʼus taj wach i que tijin chu ʼanic. Jix yix pa nimaʼij-le; yin cʼa maja na quin ʼec, man maja cu rik i ʼij chinwach.
Queje ile xu bij chique y xcanaj pa Galiléa.
I u tzij i Jesus petnak ruʼ i Dios
10 Are je ʼenak chic u chaʼ, teʼuri i Jesus xak xa ʼe paʼ nimaʼij. N-xa ʼe ta chiquixol i winak, n-kas ta xu cʼut rib are xa ʼec. 11 I nimak tak aj Israel winak quiqui tzucuj i Jesus pa nimaʼij-le. Quiqui bij:
—¿Pa nawi ʼo wi i achi-le? —que cha.
12 I winak pa nimaʼij-le, xa quiqui lap i Jesus chiquiwach. ʼO i que binic: “Ile lic ʼutz laj achi,” que cha. Xak ʼo i que binic: “Ile n-ʼus taj; xa que u tʼor i winak,” que cha. 13 Péro xa aliʼal quiqui lap i Jesus chiquiwach, man quiqui xij quib chique i nimak tak aj Israel.
14 Are nicʼajarnak chic i nimaʼij, i Jesus xoc bi pa rachoch i Dios; teʼuri xoc chi qui tijoxic i winak chila. 15 I nimak tak aj Israel winak xqui bisoj wach tak i xu cʼutu; xqui bij: ¿Wach retamaxic tak ile u ʼanom? Ire n-ta u nawsam wi rib —que cha.
16 I Jesus xu bij chique:
—Are i quin tijin chu cʼutic n-are ti yin xin nojij, lic are petnak ruʼ i xin takaw lok. 17 Pachin jun lic craj cu ʼan pacha craj i Dios, cu nabej ʼuri pa xpe wi i cʼutunic quin ʼano; cretamaj we petnak ruʼ i Dios, o xa petnak pin nojbal yin. 18 Jun, we xui cu cʼut u nojbal ire, xa craj ʼuri cocsax u ʼij. Péro jun, we cu tzucuj u cojic u ʼij i Jun chi takawnak lok, cu bij ʼuri i sak laj tzij, xak n-que u tʼor ta i winak. 19 Katzij, i mam Moises xu cʼut i ʼatbal tzij re i Dios chiwe, xui-ri, mi jun chiwe cu ʼano pacha cu bij i ʼatbal tzij-le. Yix quiwaj quin i camsaj (rumal quin cunan pa uxlambal ʼij) —xu bij i Jesus chique. 20 I winak xqui laʼ u wach che:
—Xa at chʼuj; ¿pachin craj a camsaxic? —xe cha che.
21 I Jesus xu bij chique:
—Chupam jun uxlambal ʼij xin ʼan jun milágro. Yix xi bisoj man pa jun uxlambal ʼij xin ʼan wi. 22 Chiwila ba i qui ʼan yix. ʼOlic qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul acʼalab pa tak uxlambal ʼij. We xel wajxakib ʼij jun ral ala, queje ile qui ʼano, man queje ile xu cʼut i mam Moises chiwe. Katzij, n-are ti mam Moises xjekaw u cʼutic ile, xa are iwatit i mam que ʼanaw chic ile are xu bij i mam Moises i tzij-le. 23 Yix qui ʼan pen u ʼanic pacha xu bij i mam Moises; qui ʼan retal circuncision che i qui chʼacul iwacʼal, tupu xa pa uxlambal ʼij. We queje ile qui ʼan yix, ¿wuchac ʼuri ca pe iwoywal chwe, xa rumal xwesaj ronojel i cʼax che u chʼacul jun achi che i uxlambal ʼij? 24 Mi coj u mac jun winak we n-iwetaʼam taj we kas ʼo u mac. Chiwila u be bien we kas ʼo u mac, teʼuri chi bij u mac —xu bij i Jesus chique.
I Jesus, ruʼ i Dios petnak wi
25 Teʼuri i winak chi je jekel pa Jerusalen xe oc chu bixquil:
—¿N-are ta bari i achi-le ca tzucuxic man cacaj quiqui camsaj? 26 Chiwilapeʼ, chi ʼo wi; lic ca chʼaʼat chiquiwach conojel i winak. ¿Wuchac n-ta ca bix che? ¿Xataba i ka wi ka jolom qui cojom chic u tzij? ¿Xataba qui bim ique we are i Crísto, chi Tolke? 27 N-are ti Crísto ile. Yoj, ʼut, ketaʼam pa petnak wi i achi-le; xui-ri, i Crísto, mi jun quetama-nic pa ca pe wi —xe cha.
28 I Jesus xu ta wach i quiqui bij are ca tijin chu cʼutic chique i winak pa rachoch i Dios. Teʼuri co xchʼawic y xu bij:
—Qui bij yix iwetaʼam in wach; qui bij yix iwetaʼam pa xin pe wi. Xui-ri, yin n-toʼ ta in cʼun-nak pin wach wi. In cʼun-nak man in taktal li rumal i Jun chi yix n-iwetaʼam tu wach, péro ire sakil. 29 Yin ʼut, wetaʼam u wach, man ruʼ ire in petnak wi, are ire xin takaw lok —xu bij i Jesus chique.
30 Are ʼuri laj xcaj xqui tzʼapij, péro n-ta jun xa ʼanawic, man cʼa maja cu rik i ʼij u chʼicom i Dios. 31 Xui-ri je qʼui i winak xqui cuba qui cʼux che y xqui bij:
—Are ca cʼun i Crísto, ¿xataba ʼo mas tan chic i milágro cu ʼano, chuwach i cu ʼan i achi-ri? N-ta chic mas —xe cha.
Je taktal bi i policía chu chapic i Jesus
32 I aj Fariséo xqui ta chi quiqui bij i winak chi Jesus are i Crísto. Rumal-i, ique junam cuʼ i ajwab sacerdóte xe qui tak bi policía chi aj patanib re i rachoch i Dios, que ʼe qui chapr i Jesus. 33 I Jesus xu bij chique i winak:
—Xa ʼatal ʼij in ʼo iwuʼ, teʼuri quin tzalij chic ruʼ i xin takaw lok. 34 Yix quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man pa i quin ʼe wi yin, n-ca yaʼ ta chiwe quix ʼe chila —xu bij.
35 I qui nimakil i aj Israel winak xqui bij chiquiwach:
—¿Pa nawi ca ʼe wi i achi-ri chi yoj n-coj tiqui ta chu rikic? ¿Mok ca ʼe cuʼ i kach aj tinimit chi je ʼenak chiquixol i aj Griégo winak? ¿Mokxa que u cʼutu chique i aj Griégo chila? 36 ¿Wach queʼel i tzij-i chi xu bij chake? Man xu bij: “Quin i tzucuj na, péro n-quin i rik taj, man n-quix oc taj pa i quin ʼe wi yin,” xcha. ¿Wach usucʼ ile? —xe cha.
Niʼpa i cacaj, quiqui rik i cʼaslic ya ruʼ i Jesucrísto
37 I qʼuisbal ʼij re i nimaʼij chila, mas ʼo u ʼij. Chupam i ʼij-le, i Jesus xtaqʼui ʼan chiquiwach i winak y co xu bij:
—Pachin jun ca cʼatic, cha pet wuʼ yin, chol u tuʼu i ya chi quin sujuj. 38 We jun coʼon ile, queʼel ʼuri pacha i tzʼibtal can chupam i wuj re i Dios, chi cu bij: “Pachin i cu cuba u cʼux chwe yin, u cʼux ire coʼon pacha ralaxbal ya; pacha ya cʼaslic quel che,” —xu bij i Jesus chique.
39 I tzij chi xu bij i Jesus-le queʼelok: niʼpa i quiqui cuba qui cʼux che ire, coc ni u Tewal i Dios piqui cʼux coʼon panok. Are xu bij ile, cʼa maja ca kaj li u Tewal i Dios chuwach i jyub taʼaj, man cʼa maja coc i Jesus che u ʼij u chomal.
I winak xqui chap quib chi tzij rumal i Jesus
40 ʼO jujun chiquixol i winak, are xqui ta ile, xqui bij chiquiwach:
—Katzij, i achi-ri are i ajbil u tzij i Dios chi koyʼem —xe cha.
41 ʼO juban chic xqui bij:
—Iri are i Crísto chi koyʼem —xe cha.
Xak ʼo juban chic xqui bij:
—¿Wach u ʼonquil ile? ¿Xataba ʼo Tolke ca pe pa Galiléa? ¡N-taj! 42 Chupam i wuj re i Dios cu bij: i Crísto chi ca petic, u muk u xiquin i ujer mam David: xak cu bij chi calax na pu tinimit i mam David; ile are i tinimit Belen. Rumal-i, n-are ti achi-le —xe cha.
43 Teʼuri i winak xqui chap quib chi tzij rumal i Jesus. 44 ʼO jujun xcaj teʼek u tzʼapixic, péro n-ta jun xu ya rib chu ʼonquil.
I je rajʼatzil i rachoch i Dios n-xqui coj ti u tzij i Jesus
45 Teʼuri i policía re i rachoch i Dios xe tzalij chal cuʼ i je takawnak bic. I aj Fariséo winak xak i ajwab sacerdóte xqui tzʼonoj chique i policía-le:
—¿Wuchac n-xi cʼam ta lok? —xe cha.
46 I policía xqui bij:
—N-ta jun chic achi ka tom wi ruʼ, pacha i tzij chi cu bij i achi-le; rumal-i n-xka cʼam ta lok —xe cha.
47 Teʼuri i aj Fariséo xqui bij chique i policía:
—¿Xak queje yix xix tʼortaj rumal i achi-le? 48 ¿Xataba ʼo jun chake yoj oj aj Fariséo, u cojom u tzij? Mi jun. Xak mi jun kajʼatzil yoj u cubam u cʼux che i achi-le. 49 I toʼ winak-le, qui cojom; péro ique n-quiqui ta tu be i ʼatbal tzij tzʼibtal canok; ique-le ʼo i cʼokbal-re i Dios piquiwi —xqui bij i aj Fariséo winak.
50 Are ʼuri ʼo jun chiquixol ique xchʼawic. Are i ma Nicodémo chi upon-nak ruʼ i Jesus aliʼal chaʼab. Xu bij chique:
51 —I ka ʼatbal tzij tzʼibtal can rumal i mam Moises n-cu ya ta chake caka ya jun achi pa tojpen we n-caka ya ta che cu to rib chakawach. ʼO u chac coj taqʼui pa rakan we kas ʼo u mac.
52 I rachiʼil xa xqui yoʼya, y xqui bij che:
—¿Xataba yet xak at aj chila pa Galiléa? Cha tzucuj chupam i wuj re i Dios; cawil ʼut chi mi jun ajbil u tzij i Dios ca pe pa Galiléa —xe cha che.
53 Teʼuri, chi qui jujunal wi, xe ʼe chi cachoch.
* 7:2 Che i nimaʼij-le, i winak xqui yijba qui mujbal, cuxtabal re i cuarénta junab are xe bin che tak i jyub tzʼinilic n-ta cachoch. Rumal-i, che tak i nimaʼij-le, que qʼuiji wukub ʼij chupam i qui mujbal, are qui molom chic i qui cosech; lic quiqui cʼamwaj quiqui tioxij cheʼi Dios rumal wach u ʼanom chique. 7:8 ʼO i wuj tzʼibtal pa Griégo chi cu bij waral-i: N-quin ʼe taj. 7:20 I mer tzij xqui bij are iri: Xa ʼo itzel tew awuʼ, xe cha. (Xqui bij ique chi xchʼujer i Jesus rumal itzel tew.)