9
Caje ĩabecʉ ruyuar'ire Jesús ĩ ĩarotire queti
To bajivacʉne, sĩgʉ̃ rẽmone caje ĩabecʉ ruyuar'ire ĩre ĩabʉjacami Jesús. To ĩ bajisere ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacajʉ yʉa, ĩ buerimasa, Jesúre:
—Gotimasiogʉ̃, ¿no yigʉ rẽmone ĩabecʉ ruyuayujari ĩma? ¿Ĩ jacʉajʉa o ĩ masu ye sʉori bajiyujarique? —Jesúre ĩre yisẽniĩacajʉ yʉa.
To bajiro yʉa sẽniĩarone, ado bajiro yʉare cʉdicami Jesús:
—Ĩ masune rojose ĩ yire vaja me, ĩ jacʉa quẽne rojose ĩna yire vaja me, to bajigʉ ruyuayumi ĩ. “Dios ĩ masisere masirãjaro masa” yigʉ, to bajigʉ ruyuayumi. Ʉ̃mʉa ti ñaro moamasiaja mani. Rãioro berojʉma moamasibeaja mani. To bajirone bajiaja mani catise quẽne. Ado ñarãma, moamasiaja mani. To bajiboarine, no bojarirʉ̃mʉ mani bajireacoajama, moamenaja mani. To bajiri, yʉre cõacacʉ ĩ rotirore bajirone quẽnaro yirũgũroti ñaja. To bajiri adi macarʉcʉrojʉre masa rujʉre bajiro rujʉ cʉticõari, yʉ ñasere ĩacõari, to yicõari, yʉ gotimasiosere ajicõari, Diore masiama masa. Ti ñaja yʉ moare —yicami Jesús.
To bajiro yigajanogʉ̃ne, sita tũcurojʉre gooco eoreacũcami. To yicõa, ĩ goocone sitare yierocami. To yicõari, ĩabecʉre tine tucami, ĩ cajere. To bajiro ĩre yicõari ado bajiro ĩre yiroticami, ĩabecʉre:
—Siloé vãme cʉtirita, masa ĩna guarũgũritajʉ vasa. Tojʉ ejacõari, mʉ cajere coeba —ĩre yicami Jesús, ĩabecʉre. (Hebreo oca rãca “siloé” ĩna yijama, “cõar'i” yirã yicama.)
To bajiri Jesús ĩ coerotisere ajicõari, ĩ coerotirore bajirone ĩ cajere coegʉ vacoacami ĩabecʉ. Ĩ cajere coegajanogʉ̃ne, ĩacoasuju. To bajiri ĩ ya vijʉ tudicoasuju. Ĩ tudiejaro ĩacõari, ĩ yarã, ĩre ĩarũgũriarã, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna:
—“¿Yʉre ĩamaicõari, yʉre ĩsiña” yirujirũgũgʉ̃ me ñati ĩma? —yiyujarã ĩna.
To bajiro ĩna yirone,
—Ĩne ñaami —yiyujarã ĩna sĩgʉ̃ri.
Gãjerãjʉama:
—Ĩ me ñaami. Ĩre bajigʉne ñaami, bajigʉjʉma —yiyujarã gãjerãjʉa.
To bajiro ĩna yisere ajicõari ĩ masune,
—Ĩne ñaja yʉ —yigotiyuju ĩ.
10 To bajiro ĩ yigotijare ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa:
—¿No bajiro yicõari, ĩacoati mʉ yuja? —ĩre yiyujarã ĩna.
11 To bajiro ĩna yijare,
—Sĩgʉ̃, Jesús vãme cʉtigʉ ĩ goocone sitare yierocõari yʉ cajere tumi. Tire tucõari, ado bajiro yʉre yirotimi: “Siloé vãme cʉtiritajʉ vacõari, mʉ cajere coeba”, yʉre yimi. To bajiri tirajʉ ejacõari, yʉ cajere coebʉ yʉ. To bajiro yigʉne, ĩacoajʉ yʉ yuja —ĩnare yiyuju ĩ.
12 To bajise ĩnare ĩ yigotijare, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã masa:
—¿Nojʉ ñarojari, to bajiro mʉre yir'ima? —ĩre yisẽniĩaboayujarã ĩna.
—Ba. Masibeaja yʉ —yiyuju ĩabecʉ ñaboar'i.
13 To bajiro ĩ yisere ajicõari, fariseo masa tʉjʉre ĩabecʉ ñaboar'ire ĩre jiasujarã ĩna. 14 Ĩ goocone sitare yierocõari ĩabecʉre Jesús ĩ caje ĩaroticatirʉ̃mʉma, jud'io masa ĩna ʉsʉsãjarirʉ̃mʉ ñacajʉ ti. 15 To bajiri ĩabetiboacacʉre ĩna ãmiejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa:
—¿No bajiro yicõari, ĩabetirũgũboagʉne, ĩacoati mʉ yuja? —ĩre yisẽniĩañujarã fariseo masa.
To bajiro ĩre ĩna yirone,
—Ĩ goocone sitare yierocõari, yʉ cajere tumi. Tire coegʉne ĩacoajʉ yʉ yuja —ĩnare yigotiyuju ĩ.
16 To bajiro ĩ yirone,
—Mʉre to bajiro yir'ima, Dios ĩ cõar'i me ñagʉ̃mi. Ʉsʉsãjariarʉ̃mʉre rʉ̃cʉbʉobesumi —yiyujarã ĩna.
Gãjerãjʉama ado bajiro yiyujarã ĩna:
—Rojose yigʉ ĩ ñajama, ado bajiro ĩaĩañamanire yibetiborimi —yiyujarã gãjerãjʉama.
To bajiri ricatiri rĩne tʉoĩañujarã ĩna fariseo masa. 17 To yicõari bero, quẽna gãme sẽniĩañujarã ĩna, ĩabecʉ ñaboar'ire:
—Mʉma, ¿no bajiro tʉoĩati mʉ, “Ĩato” mʉre yir'ire? —yiyujarã ĩna.
To bajiro ĩna yirone,
—“Diore gotirẽtobosarimasʉ ñagʉ̃mi”, yaja yʉma —yiyuju ĩ.
18 “Ĩabecʉ ruyuar'i ñaboarine, ĩacoasumi yuja”, yirʉabesujarã ĩna maji. To bajiri ĩabetiboar'i jacʉare jicõañujarã ĩna. 19 Ĩna ejaro, ado bajiro ĩnare yisẽniĩañujarã ĩna:
—¿Mʉa macʉ, ĩabecʉ ruyuacacʉ mʉa yigʉne ñati ãnima? ¿No bajiro yicõari ĩabecʉ ñaboarine, ĩacoasujari ĩ yuja? —yisẽniĩañujarã ĩna, ĩ jacʉare.
20 To bajiro ĩna yisẽniĩajare, ĩnare gotiyujarã ĩna:
—Ĩne ñaami yʉa macʉne, ĩabecʉ ruyuacacʉne. 21 To bajiboarine, “Ado bajiro yicõari, ĩaami yuja”, yimasibeaja yʉa. Ĩ cajere ĩarotir'ire masibeaja yʉa. Ĩre sẽniĩaña mʉa. Bʉcʉ ñaami jẽre. Ĩ masu mʉare gotiato —yiyujarã ĩ jacʉa.
22 Jud'io masa ʉjarãre ĩnare güirã ñari, “Jesúne ñaami ĩre ĩarotir'i” ĩnare yiterã ñari, to bajise yiyujarã ĩ jacʉa. Jud'io masa ʉjarã ado bajiro yitʉoĩañujarã ĩna:
—“Jesús ñaami ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõar'i, mani ʉjʉ” yirãre sãjarotibetirʉarãja mani, Dios ocare ĩna buerivirijʉre —yitʉoĩañujarã ĩna.
23 To bajiri, “Manire sãjarotibetoma” yirã, “Bʉcʉ ñaami. Ĩre sẽniĩaña”, ĩnare yiyujarã ĩabetiboar'i jacʉa.
24 To bajiro ĩna yijare, ĩabetiboar'ire ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna quẽna:
—Dios sĩgʉ̃rene quẽnase ĩre yirʉ̃cʉbʉoya, mʉ cajere ĩarotir'i ĩ ñajare. Jesújʉarema, “Rojose yigʉ ñaami”, ĩre yimasiaja yʉa —ĩre yiyujarã ĩna.
25 To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yiyuju ĩ:
—“Rojose yigʉ, quẽnase yigʉ ñagʉ̃mi”, ĩre yimasibeaja yʉ. “Ĩabecʉ ñaboacacʉ, yucʉrema ĩagʉ̃ ñaja yʉ yuja”, yimasiaja yʉ, tirema —yiyuju ĩ.
26 To bajiro ĩ yisere ajiboarine, quẽna ĩre sẽniĩañujarã ĩna:
—¿No bajiro mʉre yiri ĩ, “Ĩato ĩ” mʉre yigʉ? —ĩre yiyujarã ĩna.
27 To bajiro ĩna yijare, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju ĩ:
—Jẽre mʉare gotiboabʉ yʉ. Yʉre ajibeaja mʉa. ¿No yirʉarã quẽna gãme gotire bojati mʉa? ¿Mʉa quẽne ĩ buerã ñarʉatique? —ĩnare yiyuju ĩ.
28 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre tud'iyujarã ĩna:
—Mʉma, ĩ buegʉ ñaja mʉ. Yʉama, Moisés ñamasir'i ĩ rotimasirere buerã ñaja yʉama. 29 “Moisés ñamasir'ire ñagõñumi Dios”, yimasiaja yʉa. Mʉre catior'irema masibeaja yʉa. “Tojʉ vadir'i ñagʉ̃mi”, yimasibeaja yʉa, ĩrema —yiyujarã ĩna.
30 To bajiro ĩna yisere ajiʉcacõari, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju ĩ:
—Yʉ cajere ĩ ĩarotiboajaquẽne, “Tojʉ vadir'i ñañumi”, yimasibeaja mʉa. 31 “Rojose yirãrema ajibecʉmi Dios. Ĩre rʉ̃cʉbʉocõari, ĩ bojasere yirã rĩrene ajigʉmi Dios”, yimasiaja mani. 32 “Ĩabecʉ ruyuar'ire sĩgʉ̃ ĩre ĩaroticõañuju” yire ajiyamanicajʉ ti. 33 Yʉre ĩarotigʉma, Dios ĩ cõagʉ̃ me ĩ ñajama, yʉre no yimasibetiborimi —ĩnare yiyuju ĩ.
34 To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre yiyujarã ĩna:
—Rẽmone rojose rãca ruyuar'i ñaja mʉ. To bajigʉ ñaboarine, “Ĩnare gotimasiorʉcʉja yʉ”, ¿yitʉoĩaboati mʉ, yʉare? —ĩre yiyujarã ĩna, ĩabecʉ ñaboar'ire.
To yicõa, ĩre bucõañujarã ĩna, Dios ocare ĩna buerivijʉ ñaboagʉre.
“Yʉre ajitirʉ̃nʉmenama, caje ĩamenare bajiro bajiama”, Jesús ĩ yire queti
35 Ĩabecʉ ñaboar'ire ĩre ĩna bucõasere ajicajʉ yʉa, Jesúrãca. To bajiri ĩre ĩabʉjacõari, ado bajiro ĩre yicami Jesús:
—¿Dios ĩ roticõacacʉre ajitirʉ̃nʉati mʉ? —ĩre yicami Jesús.
36 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cʉdicami:
—Yʉre gotiya. “Ĩ ñaami”, yiya. Ĩre ajitirʉ̃nʉrʉaja —Jesúre ĩre yicami.
37 To bajiro ĩ yirone, ado bajiro ĩre cʉdicami Jesús:
—Jẽre ĩre ĩaja mʉ. Ĩne ñaja yʉ, ado mʉ rãca ñagõgʉ̃ne —ĩre yicami Jesús.
38 To bajiro ĩ yirone,
—Yʉ ʉjʉ, mʉre ajitirʉ̃nʉaja yʉ —Jesúre ĩre yicõa, ĩ rĩjorojʉare gʉsomuniari tuetucami, “Ñamasugʉ̃ masune ñaja mʉ” ĩre yirʉ̃cʉbʉogʉ.
39 To ĩ yiro bero, ado bajiro masare yicami Jesús:
—Ĩamenare bajiro bajirã ñaama Dios ocare ajitirʉ̃nʉmena. “Quẽnaro Diore ajitirʉ̃nʉato ĩna” yigʉ, adi macarʉcʉrojʉre vadicajʉ yʉ. To bajiboarine Diore ajitirʉ̃nʉmena ñaboarine, “ ‘Diore ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa’ yirãma, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ varʉarãma ĩna” yigʉagʉ vadicajʉ yʉ —ĩnare yicami Jesús.
40 To bajiro ĩ yijare, to ñacana fariseo masa sĩgʉ̃ri, Jesúre ĩre sẽniĩacama ĩna:
—¿“Dios ocare masimena ñaama ĩna quẽne” yigʉ, yʉare yati mʉ? —Jesúre ĩre yicama ĩna.
41 To bajiro ĩna yirone,
—“Dios ocare quẽnaro masibeaja yʉa” mʉa yigotijama, rojose maniboriaroja ti, mʉare. “Jẽre Dios ocare masiaja yʉa” yirã ñari, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉbetijare, rojose ñacõa ñaja mʉare —ĩnare yicami Jesús.