20
“¿Ñimʉ mʉre ĩ rotise rãca to bajiro yati mʉ?”, Jesúre ĩna yisẽniĩare queti
(Mt 21.23-27; Mr 11.27-33)
Cojorʉ̃mʉ, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ masare gotimasioñuju Jesús. “Rojose mʉa yisere yitʉjacõari, quẽnasejʉare tʉoĩavasoaya” ĩnare yigoticõari, ĩ sʉorine quẽnaro ĩnare Dios ĩ yirotire gotimasioñuju ĩ. To bajiro ĩ yigotimasio ñarone, ĩre sẽniĩarã, ĩ tʉre ejayujarã bʉcʉrã, paia ʉjarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. Ado bajiro ĩre yisẽniĩañujarã ĩna:
—¿Ñimʉ mʉre ĩ rotise rãca to bajiro yirũgũati mʉ? —ĩre yisẽniĩañujarã ĩna.
To bajiro ĩna yisere ajicõari,
—Yʉ quẽne, ado bajiro mʉare sẽniĩaja yʉ: ¿Ñimʉ rotiyujari, Juanre, “Oco rãca masare ĩnare bautizacudiya” yigʉ? ¿Dios rotiyujari? ¿Masajʉa rotiyujarique? —ĩnare yisẽniĩañuju Jesús.
To ĩ yisere ajicõari, ĩna masune gãmerã ñagõñujarã ĩna:
—“Dione, Juanre oco rãca masare bautizarotiyumi” mani yijama, ado bajiro manire sẽniĩajacagʉmi: “Tire masirã ñaboarine, ¿no yirã ĩre ajitirʉ̃nʉbeticati mʉa?” manire yisẽniĩajacagʉmi. To yicõari, “Masane, Juanre oco rãca bautizarotiriarãma” mani yijama, gʉ̃tarine manire reasĩarʉarãma masa, “Diore gotirẽtobosarimasʉ ñaboacami Juan” yirã ñari —gãmerã yiñagõñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, ado bajiro ĩre cʉdiyujarã ĩna:
—Juanre rotir'ire masibeaja yʉa —Jesúre yicʉdiyujarã ĩna.
To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cʉdiyuju Jesús:
—To bajiro mʉa cʉdijare, yʉre rotigʉ vãmere gotibetirʉcʉja yʉ quẽne —ĩnare yiyuju Jesús.
“Jud'io masa ĩna ajitirʉ̃nʉbetijare, gãjerãjʉare ʉjorʉcʉmi” yigʉ, moabosarimasa rojose yirã ĩna bajire rãca Jesús ĩ gotimasiore queti
(Mt 21.33-44; Mr 12.1-11)
To bajiro ĩnare yigajanocõari, gotimasiore queti ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús:
—Sĩgʉ̃ masʉ ʉye vese otegʉmi. Tire otegajanocõari, gãjerãre, “Yʉre ĩatirʉ̃nʉbosaba”, yigʉmi. “Ʉye ti rica cʉtiro, gãjerãre ĩsicõari, vaja sẽnirʉarãja. To yicõari, mʉa juarotire, ‘Ado cõro ñaja mani ye. Ado cõro ñaja ĩ ye’ yicõĩama”, ĩnare yirotigʉmi. To yicõari, gajerojʉ vacoacʉmi. 10 To bajiri cojorʉ̃mʉ, “Ʉye rica cʉti bʉcʉacoatoja” yigʉ, ĩre moabosarimasʉre cõagʉ̃mi, “Ʉye, yʉre ĩna cũbosarere yʉre juabosaaya” yigʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejarone, ĩre ñiacõari jarãma vese coderimasa. To yicõa, ĩre ʉye ĩsimenane, “Vasa”, yirãma ĩna. To bajiri ʉye juabecʉne tudiejagʉmi, ĩre roticõar'i tʉjʉ. 11 To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, gãjire cõagʉ̃mi quẽna, vese ʉjʉ, “Ʉye yʉre juabosagʉ vasa” yigʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, rujajine ĩre yitud'icõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiro ĩre yigajanocõari, ʉye ĩsimenane, “Vasa”, ĩre yirãma ĩna. 12 To bajiri ʉye ĩ juabetire ĩacõari, quẽna gãjire cõagʉ̃mi vese ʉjʉ. Ʉye vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, ĩre quẽne jarãma ĩna. To bajiri cãmi cʉtigʉmi. To yicõari, ĩre ñiacõari, vese sojʉajʉ rocarãma ĩna.
13 To bajiro ti bajijare, “¿No bajiro yigʉti yʉ?”, yitʉoĩagʉ̃mi ʉjʉ. “Yʉ maigʉ̃re, yʉ macʉre ĩre cõarʉcʉja yʉ. Ĩjʉare rʉ̃cʉbʉorãma ĩna”, yitʉoĩagʉ̃mi. 14 To bajiro yitʉoĩacõari, ĩ macʉre cõagʉ̃mi. To bajiro ĩ yitʉoĩaboajaquẽne, ĩ macʉ vesejʉ ĩ ejasere ĩacõari, ado bajiro gãmerã ñagõrãma vese coderimasa: “Adi sita ʉjʉ ĩ bajirocaveojama, ĩ macʉne ñaami vasoarocʉ. To bajiri ĩre mani sĩajama, mani ye sita ñarʉaroja yuja”, gãmerã yirãma ĩna. 15 To bajiri vese sojʉajʉ ĩre ñia oja vanama. To yicõari, sĩarãma ĩna yuja —ĩnare yiyuju Jesús, ti quetire gotigʉ.
To bajiro ĩnare yigajanocõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju quẽna:
—¿Ti vese ʉjʉ tudiejagʉ, no bajiro ĩnare yigʉjari ĩ, ti vese coderimasare? 16 Ado bajiro yigʉmi: Vesejʉ vacõari, ti vese coderãre sĩagʉ̃mi. To yicõari, gãjerãre coderotigʉmi, ti vesere —ĩnare yiyuju Jesús.
To bajiro ĩ yisere ajimasicõañujarã jud'io masa. To bajiri,
—¡Bajibeticõato ti! —yiyujarã ĩna. “ ‘Ʉjʉ macʉre sĩariarãre bajiro bajiaja mʉa’, manire yami” yimasicõañujarã ĩna.
17 To bajiro ĩna yirone, ĩnare ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús:
—¿“Ʉye vese ʉjʉ ĩ macʉre rojorã ĩna sĩarocarere bajirone gʉ̃tavi quẽnorimasa coja gʉ̃tare rocarʉarãma” Dios oca masa ĩna yiucamasirere ĩabeticatique mʉa? Ado bajiro gotiaja:
“Gʉ̃ta rãca vi quẽnorimasa coja gʉ̃tare rocarãma ĩna. Ĩna rocaria ñaboarine, gajea gʉ̃ta rẽtoro quẽnarica ñarʉaroja tia. Tia gʉ̃ta sʉorine quẽnarivi quẽnorʉcʉmi Dios. Tia manijama, quẽnomasibetibogʉmi”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.
18 To yigajano, ado bajiro gotirũtuasuju ĩ Jesús:
—No bojarã, yʉ ocare ajiterã, rojose tãmʉorʉarãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.
19 To bajiro Jesús ĩ gotimasiosere ajicõari, “Manirene mani bajisere yigʉ yami”, yiajimasiñujarã paia ʉjarã, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “ ‘Ʉjʉ macʉre sĩariarãre bajiro bajiaja mʉa’ manire yami”, yiajimasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ñari, Jesúre ñiarʉaboayujarã ĩna. To bajiboarine masare güirã, ĩre ñiabesujarã.
“Ʉjarã gãjoa manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare ĩsiroti ñaja”, Jesús ĩ yigotire queti
(Mt 22.15-22; Mr 12.13-17)
20 Jesúre ñiarʉarã ñari, gãjerãre cõañujarã ĩna, Jesús tʉjʉ. To bajiri, “ ‘Mani ʉjʉ César ĩ rotisere quẽnabeaja’ ĩ yisere ajirudirã vasa. To bajiro ĩ yise ti ñajama, ĩre gotiyirorãsa mani, Pilatore”, yitʉoĩaboayujarã. To bajiri Jesús tʉjʉre ĩ gotisere ajirãre bajiro bajitoyujarã ĩna cõariarã. 21 Jesús tʉ ejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã ĩna:
—Ajiya gotimasiorimasʉ. “Riojo gotigʉ ñaja mʉ”, yimasiaja yʉa. “Ado bajiro mani yisere bojagʉmi Dios” yigotimasiogʉ̃, ñaro cõrone riojo yʉare gotimasioaja mʉ. “Ado bajiro yʉ gotimasiojama, yʉre ajijũnisinirʉarãma” yitʉoĩabecʉne, riojo gotigʉ ñaja mʉ. Masa ñajedirore riojo gotigʉ ñaja mʉ. To bajiro yigʉ mʉ ñajare, mʉ tʉoĩasere ajirʉaja yʉa. 22 ¿Roma macagʉ ʉjʉ, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cʉdimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboayujarã ĩna.
23-24 Jesújʉama, “Rojose yʉre yirʉarã, to bajise yʉre sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõañuju. To bajiri, ado bajiro ĩnare gotiyuju:
—Gãjoatii cojotii yʉre ĩoña mʉa.
To ĩ yijare, gãjoatii ãmiadi, ĩre ĩoñujarã ĩna. Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju Jesús:
—¿Ñimʉ rioga tuyati? ¿Ñimʉ vãme tuyati? —ĩnare yiyuju Jesús.
To ĩ yirone,
—Roma macagʉ Ʉjʉ César vãme cʉtigʉ rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme tuyaja ti —Jesúre yicʉdiyujarã ĩna.
25 To ĩna yijare, ado bajise yiyuju Jesús:
—To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mani. Ʉjarã manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja, manire. To bajirone bajiaja Diore quẽne. “Dios sʉori bajiaja” mani yimasijama, “Yʉa cʉose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mʉ bojarore bajiro yirʉarãja”, Diore ĩre yiroti ñaja, manire —ĩnare yiyuju Jesús.
26 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibesujarã ĩna, to bajise quẽnaro ñagõgʉ̃re ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri, ĩre sẽniĩatʉjacõañujarã yuja. Jesús rojose ĩ yibetijare, ĩna ʉjʉre ocasãmasibesujarã ĩna.
“¿Bajirearãma, tudicaticoanajari?”, Jesúre ĩna yisẽniĩatore
(Mt 22.23-33; Mr 12.18-27)
27-28 To bajicõari, saduceo masa quẽne sĩgʉ̃ri ejayujarã, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna ʉsʉri ĩna rujʉri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñañujarã saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩañujarã:
—Ajiya, gotimasiorimasʉ. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mʉre sẽniĩarã vabʉ yʉa. Ado bajiro yimasiñuju Moisés: “Sĩgʉ̃, manajo cʉtiboa, rĩa magʉ̃ne ĩ bajirocajama, ĩ gagʉ manajo ñariore manajo cʉtirʉcʉmi ĩ bedijʉa. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macʉ cʉtijama, ĩ gagʉ macʉ ñarʉcʉmi”, yimasiñuju Moisés. 29 Sĩgʉ̃ rĩa cojomo cõro, jʉa jẽnituarirãcʉ ʉ̃mʉa ñaboacama. Sĩgõrene manajo cʉtiboacama ĩna. Ñasʉogʉ sore manajo cʉtisʉoboacami. Rĩa magʉ̃ne rijacoacami ĩ. 30-31 Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magʉ̃ne rijacoacami. Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cʉtiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. 32 So manajʉa ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 33 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimʉjʉa ñaguĩda so manajʉ masu ñarocʉma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cʉticato bero? —Jesúre yisẽniĩatoyujarã ĩna.
34-35 To ĩna yirone, ado bajiro cʉdiyuju Jesús:
—Bajireariarã, “Quẽnarã ñaama” Dios ĩ yiĩarã, quẽna tudicatiro bero, manajo cʉtire, manajʉ cʉtire quẽne manirʉaroja. 36 Tudirijabetirona ñari, to bajiro bajirʉarãma. Õ vecajʉ ángel mesare bajiro bajirã ñarʉarãma. To bajicõari, ĩ sʉorine tudicatiriarã ñari, Dios rĩa ñarʉarãma —ĩnare yicʉdiyuju Jesús. 37 —¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna ʉsʉri caticõaroja” yirere ĩabeticatique mʉa? ¿Yucʉ́yoa ʉ̃jʉriyoa vatoajʉ Dios Moisére ĩ ñagõmasirere ĩabeticatique? Dios masune ado bajiro gotimasiñumi ĩ oca masa ĩna ucamasire rãca: “Mʉa ñicʉa ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rʉ̃cʉbʉo vadimasicacʉne ñaja yʉ”, yigotimasiñumi Dios. 38 Masa bajireariarã ĩna ʉsʉri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãjʉa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñagʉ̃mi. Masa ĩna ʉsʉri ti caticõa ñabetiboajaquẽne, “Diore rʉ̃cʉbʉorã ñarãma”, yimasiña maja. “Ĩna ʉsʉri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rʉ̃cʉbʉocõa ñarãma”, yire ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
39-40 To ĩ yise ñajare, saduceo masa, ĩre sẽniĩarẽmobesujarã, ĩre güirã ñari. To bajiri, ado bajiro Jesúre yiyujarã sĩgʉ̃ri, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasajʉama:
—Gotimasiorimasʉ, quẽnaro cʉdiaja mʉ —ĩre yiyujarã ĩna.
“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, ¿ñimʉ ñarʉcʉmi, yitʉoĩati mʉa?”, Jesús ĩ yisẽniĩare queti
(Mt 22.41-46; Mr 12.35-37)
41-43 To bajiro ĩre ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro masare gotiyuju Jesús:
—“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, masʉ ñarʉcʉmi. Ʉjʉ David ñamasir'i jãnamine ñarʉcʉmi” yise ñaja. To bajiro mʉa yitʉoĩaboajaquẽne, Diore yigʉre bajiro, “yʉ ʉjʉ”, yimasiñujari Ʉjʉ David ñamasir'i, ĩ jãnami ĩ ñaboajaquẽne, ado bajise ĩ yiucajama:
“Yʉ ʉjʉre ado bajiro yirʉcʉmi Dios: ‘Yʉ riojojacatʉa rujiya maji. Mʉre ĩaterãre, “Rojose yitʉjaya” ĩnare yʉ yiro bero, rojose yimasibetirʉarãma yuja. To cõrone rotisʉorʉcʉja mʉ’ yirʉcʉmi Dios, yʉ ʉjʉre”, yiucamasiñumi David.
44 To bajiri, “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, David ñamasir'i jãnami ñarʉcʉmi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigʉ ĩ ʉjʉre bajiro bajigʉtique? —ĩnare yiyuju Jesús.
“Rojose tãmʉorʉarãma Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa”, Jesús ĩ yire queti
(Mt 23.1-36; Mr 12.38-40; Lc 11.37-54)
45-46 To bajiro ĩnare yigajanocõari, masa ĩna ajijediro, ado bajiro ĩ buerimasare gotiyuju Jesús:
—Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare bajiro bajibeja mʉama. Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, sudiro yoaquẽnariase sãñacõari, masa ĩna ĩaro rĩjoro vacudi variquẽnarãma ĩna. To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijaʉrire ejarũgũrãma. Gãji ĩnare ĩ bocajama, rʉ̃cʉbʉose rãca ĩnare ĩ sẽnisere ajivariquẽnarãma. Dios ocare ĩna buerivirijʉre quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma. Boserʉ̃mʉri ti ñajaquẽne, ĩna bajama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarãma ĩna. 47 Manajʉa rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “ ‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, yoaro Diore sẽnirã yaja, yisocarũgũboarãma ĩna. To bajiro ĩna yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmʉose rẽtoro rojose tãmʉorʉarãma ĩna —ĩnare yiyuju Jesús.