22
Ejemplo pari' jun c'ulubic
Y ri Jesús xutz'om chic c'a nch'o cheque ri vinük, y xerucusaj ch'aka chic ejemplos. Rija' xutz'om c'a rubixic: Jun nimak'ij ri xbün jun rey chin ri ruc'ajol tok xc'ule', junan c'a riq'uin tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Y ri rey ri' yec'o chic vi ri rubin cheque que nye'apon chupan ri jun c'ulubic ri', y romari' xerutük c'a ri rusamajela' chicoyoxic ri vinük ri'. Jac'a ri xe'oyox man xcajo' tüj chic xebe. Y ri rey xerutük-e ch'aka chic rusamajela' y xbij-e cheque: Tibij cheque conojel ri nuyo'on rutzijol cheque pari' ri jun nimak'ij re', que ronojel c'o chic richin nkabün ri va'in. Ri achij tak nuvacx y ri ch'aka chic chico ri xentiojrisaj richin nyec'atzin chupan ri k'ij re', xechojmirsüs yan y c'o chic richin nyec'ux. Ronojel c'a c'o chic, quixbij cheque. Que quepu'u c'a chupan ri jun c'ulubic re', xbij-e cheque. Pero ri xe'oyox, man xetaken tüj pe riq'uin ri xbebix jun bey chic cheque. Yec'o ri xa xebe pa tak quisamaj pa k'ayis, y yec'o xa xebe pa tak c'ayij. Jac'a ri ch'aka chic xequitz'om ri samajela' ye rutakon-e ri rey, y xequicamsaj, roma chiquivüch rije' ri samajela' ri' xa man jun quik'ij. Ja tok xapon rutzijol riq'uin ri rey ri achique xbanatüj, jari' xbanun que rija' xcatüj royoval. Jari' tok rija' xerutük achi'a' ye banuy-oyoval chiquij richin que xeruq'uis c'a ri ye camsanela' quiq'uin ri rusamajel rija', y chuka' xbij que tiporox c'a ri quitinamit. C'ateri' c'a ri rey xch'o chic quiq'uin ri rusamajela' jun bey chic y xbij c'a cheque: Ketzij vi que ronojel chic c'o richin nbanatüj ri c'ulubic, xa ja ri xenvoyoj man xeka-pe tüj, y xa más c'a utz xbün que man xepu'u tüj, roma xa man c'uluman tüj vi que xeka-pe. Vocomi c'a, quixbiyin pa tak bey ri nyebe lojc'an chic y que'ivoyoj-pe conojel richin que nyepu'u chupan ri c'ulubic chere', xbij cheque. 10 Y tok ri samajela' xebe na vi pa tak bey ri nyebe lojc'an chic, xecoyoj y xequimol-vi c'a pe ronojel quivüch vinük, chi utz y man utz tüj quic'aslen chiquivüch ri vinük. Y ri jay ape' xban-vi ri c'ulubic, xnoj.
11 Y ri rey xoc c'a apu chiquitz'etic conojel ri xeroyoj. Y rija' xutz'et c'a que c'o c'a jun achi chiri' ri man rucusan tüj e ri rutziek ri nc'atzin chupan ri jun c'ulubic ri'. 12 Ri rey xch'o c'a chin ri achi ri', ri royon-vi chuka' chupan ri jun c'ulubic ri', y xuc'utuj c'a chin: Y rat ¿achique c'a xabün richin xatiquer xatoc-pe chere'? Tok xa man ja tüj ri tziük ri nc'atzin chupan ri jun c'ulubic re' ri acusan pe, xbij ri rey chin. Y ri achi man jun tzij xtiquer xbij, xa mem xbün c'a chuvüch ri rey. 13 Y ri rey jari' tok xbij cheque ri rusamajela': Tixima-e ruk'a-rakün ri jun achi ri xa man rucusan tüj pe rutziek ri nc'atzin que rucusan ta pe, y que'itorij can c'a cala' pa k'eku'n. Chiri' xaxe c'a ok'ej y jach'ach'en eyaj c'o. 14 Y stape' (aunque) ye q'uiy vi c'a ri nye'oyox, man conojel tüj c'a ri nyecha'tüj can richin que nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xbij ri Jesús.
Nc'utux chin ri Jesús si utz o man utz tüj ntoj ri alcaval
15 Y jari' tok ri achi'a' fariseos xebe. Rije' xbequiya' c'a chiquivüch richin achique ta jun nquibün richin que ri Jesús ntzak ta pa quik'a' riq'uin ri nbij. 16 Jari' tok rije' xequitük ri cachibila' ye cachibilan-e ye ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes. Xequitük-e c'a riq'uin ri Jesús. Y rije' xbequibij c'a chin ri Jesús tok xe'apon riq'uin: Rat ri rat jun Maestro, roj ketaman c'a que xaxe vi c'a ri ketzij ri nka' chavüch y jari' ri ncatzijoj. Nac'ut-vi ri rutzij ri Dios pa rubeyal. Y rat man naxbij tüj chuka' avi' chuvüch jun vinük, stape' (aunque) juis ta ruk'ij. 17 Y vocomi nkajo' c'a nkac'axaj achique ri nabij cheke. Roma nkanuc ka roj nkabij: ¿C'uluman que nkatoj ri alcaval ri nbij ri rey César ri nc'atzinej que nkatoj o xa man c'uluman tüj? xquibij c'a.
18 Pero ri Jesús retaman-vi c'a ri nquinojij chirij. Romari' rija' xbij c'a cheque: Rix xa ca'i' ipalüj. ¿Achique c'a roma rix nitij ik'ij richin nquinitij? 19 Tic'utu' c'a pe ri tumin ri nucusüs richin nitoj ri alcaval, xbij cheque.
Y rije' jari' xquic'ut-apu ri tumin chuvüch. Ri tumin ri xquic'ut-apu ja ri nquibij denario chin. 20 Y ri Jesús jari' xuc'utuj cheque: ¿Achique chok vachbül c'a la'? ¿Y achique chok bi' chuka' la c'o chuvüch la tumin? xbij rija'.
21 Y rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Richin ri rey César, xquibij.
Y ri Jesús xbij c'a cheque: Titojo' c'a ri alcaval chin ri César riq'uin ri tumin ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios, ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús.
22 Y tok ri achi'a' ri' cac'axan chic ka ri xbij ri Jesús, xe' xquica'yej tok xcac'axaj. Y rije' xquiya' can c'a ri Jesús. Rije' xebe c'a.
Ri caminaki' nyecastüj-vi
23 Y ja k'ij ri' tok ch'aka cheque ri achi'a' saduceos xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' re' man nquinimaj tüj que ri caminaki' nyecastüj chic pe. Rije' xe'apon c'a, roma c'o ri ncajo' chin. 24 Rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Rat rat jun Maestro chuka'. C'o c'a jun ri nkajo' nkac'utuj chave. Ri Moisés rutz'iban-vi c'a can cheke: Si c'o c'a jun achi nuya' can ri rixjayil roma rija' ncom-e y man jun ralc'ual nuya' can, jun c'a ruchak' o runimal rija' ri nc'atzinej que nc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin quiri' nyec'uje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y si yec'o ralc'ual nyec'uje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' ntoc ralc'ual ri camnük chic e. 25 Y rije' xquibij c'a: Y quiri' c'a xec'uje' ye siete achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule' c'a. Pero ri achi ri' xcom-e y man jun ralc'ual xuya' ta can. Ri rixjayil ri achi ri' xc'uje' c'a can riq'uin ri ruchak'. 26 Ri ruca'n achi quiri' c'a chuka' xuc'ulachij-e, rija' xcom-e y man jun ralc'ual xuya' can. Ri rox achi ja chuka' ri' xuc'ulachij-e, cachi'el ri ca'i' nabey tak runimal y ri ixok c'a xc'uje' na can. Y quiri' c'a xquic'ulachila-e, c'a riq'uin ri ruq'uisbül achi cheque ri ye siete quichak'-qui'. 27 Y tok ye camnük chic c'a e ri siete achi'a' quichak'-qui' chuvüch ri ixok ri', chuka' rija' xcom c'a e. 28 Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon c'a ri k'ij ri', ¿achique chok rixjayil c'a ntoc ri ixok re'? Roma chi siete achi'a' quichak'-qui' xec'uje' riq'uin, xquibij.
29 Jari' tok ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Rix xa rix satznük riq'uin ri xibij. Ri rutzij ri Dios jun vi chic ri nbij. Y man ivetaman tüj c'a chuka' que ri ruchuk'a' ri Dios juis nim. 30 Roma tok napon ri k'ij que ri caminaki' nyec'astüj-e, man nyec'ule' tüj chic, nixta chuka' man nyeyatüj tüj e quimi'al y quic'ajol richin nyec'ule'. Rije' xa nye'oc c'a cachi'el ri ru-ángeles ri Dios chila' chicaj. 31 Jac'a ri c'astajbül quichin ri caminaki' c'o-vi. ¿Man itz'eton tüj c'a ri rutzij ri Dios ri yo'on can pan ik'a'? Chupan ri' ri Dios nbij-vi c'a chive: 32 Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob. Quiri' c'a ri xbij ri Dios ojer can. Y xa ta ri kaxquin-kamama' can ri' ye caminaki' ta e richin chi jumul, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma xa man nyec'astüj tüj chic pe. Ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y xa man quichin tüj ri caminaki', xbij ri Jesús.
33 Y tok ri vinük cac'axan chic ri tijonic ri xuya' ri Jesús, xe xquica'yej tok xcac'axaj, roma man jun bey cac'axan tüj tzij quiri'.
Tok ri Jesús xbij ri achique mandamiento ri más nim
34 Y ri achi'a' fariseos chanin c'a xquimol-qui' chunuquic achique ri nquibün, tok xcac'axaj que ri Jesús xutz'apij-vi c'a quichi' ri achi'a' saduceos riq'uin ri xbij. 35 Xpu'u c'a jun cheque ri achi'a' fariseos, jun etamanel vi richin ri ley ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, xaxe c'a richin nutij ri Jesús, xuc'utuj c'a chin: 36 Rat ri rat Maestro vi, tabij c'a chuve, ¿achique c'a cheque ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o más rakalen?
37 Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri tajo' c'a ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' c'a chupan ronojel ri ac'aslen, y riq'uin ri anojibül. 38 Jari' ri nabey y nimalüj mandamiento ri c'o chupan ri ley. 39 Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento juis c'o rakalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri mandamiento ri' nbij c'a: Cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic. Quiri' nbij ri mandamiento ri'. 40 Ronojel vi c'a ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés y ronojel c'a ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ojer can, chupan c'a ri ca'i' mandamientos ri' petenük ruxe'. Ca'i' c'a mandamientos ri juis yec'o cakalen, xbij ri Jesús.
Ri Jesús nch'o cheque ri achi'a' fariseos
41 Y tok c'a quimolon-qui' y quic'uan-qui' ri achi'a' fariseos, xpu'u ri Jesús c'o c'a ri xuc'utuj cheque. 42 Rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a ninuc rix pari' ri Cristo? Tok rija' npu'u, ¿achique chok alc'ual rija'?
Y ri achi'a' fariseos xquibij c'a: Richin ri rey David, xquibij.
43 Y ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Pero achique c'a roma tok ri rey David xbij Vajaf chin ri Cristo? Roma xa xk'alajrisüs chin roma ri Lok'olüj Espíritu, y romari' xbij c'a:
44 Ri Ajaf Dios xbij c'a chin ri Vajaf ri Cristo:
Catz'uye-pe pa vajquik'a' (nu-derecha)
y nyenya' pan ak'a' ri nye'etzelan avichin.
Quiri' xbij.
45 Y si ri rey David, Vajaf nbij chin ri Cristo, ¿achique c'a roma tok nbix que ri Cristo xa choj jun ruxquin-rumam can ri rey David? xbij ri Jesús.
46 Y man jun c'a ri xbin ta apu jun tzij chin ri Jesús, richin nbij ta apu ri xuc'utuj ri Jesús pari' ri Cristo. Ja k'ij ri' tok xutz'om-e que man jun chic xbanun covil richin c'o ta ri nuc'utuj chin ri Jesús.