11
Ri Dios niquicot quiq'uin ri niquiya' cánima riq'uin
Xa can kayo'n kánima riq'uin ri Dios, ri' can nu'on chake chi nakanimaj chi can xtiyo'x-wi chake ri kayoben, y chuka' can nu'on chake chi nakanimaj chi can q'uiy ex c'o, más que man yekatzu' ta. Je q'uiy chique ri kati't-kamama' quiri' xqui'en ojer can. Can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, y ri Dios can xka chech chi quiri' xqui'en.
Y roj roma can kayo'n kánima riq'uin ri Dios, keta'n chi can ja ri Dios ri xbano ri rech-ulef y ronojel ri nitz'et. Y cuando xeru'on, man jun anchique xucusaj; xa can xe xu'ij chi quiec'ue' y can ja' xbanataj.*
Ri Abel roma can xuya' ránima riq'uin ri Dios, romari' ri xusuj raja' chech ri Dios, más utz chech ri xusuj ri Caín ri runimal. Y tz'iban can chirij ri Abel chi can man jun rumac xrakalej chech ri Dios, roma can xuya' ránima riq'uin ri Dios. Can xk'alajin chuka' que man jun rumac xrakalej chech ri Dios, roma ri Dios can xka chech ronojel ri xusuj ri Abel chech. Y más que ri Abel xcom, c'o ri xuc'ut can chakawech, roma raja' can xuya-wi ránima riq'uin ri Dios.*
Ri Enoc chuka', roma xuya' ránima riq'uin ri Dios, tz'iban can chirij chi ri Dios can xquicot riq'uin, romari' man xcom ta, xa can quiri' q'ues xc'uax-e chicaj y man xlitaj ta chic, roma ja ri Dios ri xuc'uan-e richi.* Can nic'atzin-wi chi nakaya' kánima riq'uin ri Dios. Roma xa man xtakaya' ta kánima riq'uin ri Dios, can man xtiquicot ta ránima kaq'uin. Y chi jojapon-apo más nakaj riq'uin ri Dios, can nic'atzin chi nakanimaj chi raja' can c'o-wi, y chi can xtuya' jun utzilaj ruq'uiexel chique ri yecanon richi.
Ri Noé xuya' ránima riq'uin ri Dios. Romari' can xunimaj ri xu'ij ri Dios che, chi c'o jun nimalaj castigo xtuya' parui' ri rech-ulef. Y cuando xch'o'n ri Dios riq'uin, raja' can xunimaj, más que man jani tutzu' ri xtibanataj.* Ri Noé can xniman che ri Dios y xu'on ri jun nimalaj arca anche'l jun barco, chi xerucol ri ru-familia anche'l xu'ij ri Dios che. Y romari' xbek'alajin-pe chi ri ch'aka chic winak man utz ta xqui'en, roma man xquinimaj ta ri Dios. Y roma ri xu'on ri Noé, ri Dios xu'on che chi can man jun rumac xrakalej chech, roma can xuya-wi ránima riq'uin.
Ri Abraham xuya' ránima riq'uin ri Dios; romari', cuando xwoyox roma ri Dios chi nibe c'a pa jun chic rech-ulef ri ne'jach pa ruk'a' roma ri Dios, raja' can xniman che ri Dios y xbe, más que man reta'n ta c'a anchi' xtapon-wi.* Ri Abraham can xuya-wi ránima riq'uin ri Dios, romari' xc'ue' chupa ri rech-ulef ri', ri ru'in ri Dios chi nuya-wi che; más que ri rech-ulef ri' pa quik'a' ch'aka chic winak c'o-wi. Y romari' xa pa tak jay ri je-banon che tziak xec'ue-wi, y quiri' chuka' xqui'en ri Isaac y ri Jacob, roma chique reje' x-ix-wi chuka' chi niyo'x ri rech-ulef ri' chique.* 10 Ri Abraham xu'on quiri', roma can ruyoben ri jun chic tenemit más jabel; ri tenemit ri' man niq'uis ta y can ja ri Dios ri banayon.
11 Chuka' ri Sara ri raxayil ri Abraham, can xuya' ránima riq'uin ri Dios. Ri Dios xu'ij chi ne'c'ue' jun ral. Raja' can xunimaj ri xu'ij ri Dios che y can xc'ue-wi ri ral, más que raja' can manak-wi yec'ue' ral y xa can ri'j chic chuka'.* 12 Y romari' ri ru-familia can ri Abraham can q'uiy xec'ue', can anche'l ri ch'umil ri jec'o chicaj,* y can anche'l ri sanayi'l ri c'o chuchi' ri mar ri can man jun nitiquier najilan quichi.* Can je q'uiy ru-familia can ri Abraham, más que raja' can ri'j chic cuando xoc'ue' ri ralc'ual.
13 Conojel reje' xquiya' cánima riq'uin ri Dios, y quiri' xecom-e. Roma ri Dios c'a man jani tuya' ri ru'in chique. Pero roma can xquinimaj-e ri xu'ij ri Dios chique, can chinaj xquitzu-apo. Xquinimaj-e chi can ketzij ri x-ix chique. Y can xequicot xquitzu-apo ri xu'ij ri Dios chi nuya' chique. Y xquik'alajij chi reje' man je richi ta ri rech-ulef ri' y man richi ta ronojel tiempo jec'o chech-ulef.* 14 Y roma ri xqui'ij, can k'alaj chi quiyoben ri rech-ulef ri can quichi-wi reje'. 15 Y ri rech-ulef ri quiyoben reje' man ja' ta ri rech-ulef anchi' je-elenak-wi-pe, roma xa ta ja ri mismo rech-ulef ri' quiyoben, xetiquier ta xetzolaj chic jun mej (bey) chiquij. 16 Pero reje' quiyoben jun rech-ulef más utz, y ri' ja ri c'o chicaj; romari' ri Dios man niq'uix ta nu'ij chi ja raja' qui-Dios, roma runaban jun quitenemit.
17 Ri Abraham xuya' ránima riq'uin ri Dios. Romari', cuando ri Dios xu'ij che: Tacamisaj ri Isaac ri awalc'ual, chi nasuj chinuech, raja' can xunimaj. Ri Dios xu'ij quiri' roma nrojo' nuna'ej xa ri Abraham can ketzij ruyo'n ránima riq'uin. Ri Abraham can xusuj-wi ri Isaac chech ri Dios,* más que xe ri Isaac ralc'ual y ri Dios ru'in can chi roma ri Isaac xquiec'ue' ru-familia ri Abraham. 18 Ri Dios xu'ij che ri Abraham: Roma ri Isaac xquiec'ue' je q'uiy a-familia.* 19 Ri Abraham can reta'n-wi chi xa ta nicom ri Isaac, ri Dios c'o ruchuk'a' chi nuc'asoj-pe. Y romari' ri Isaac anche'l xcom y xc'astaj chic pe.
20 Ri Isaac chuka' can xuya' ránima riq'uin ri Dios, romari' xu'ij can chique ri Jacob y ri Esaú, ri je ca'i' ralc'ual, anchique bendiciones ri xtuya' ri Dios chique chiquiwech apo.* 21 Ri Jacob chuka' xuya' ránima riq'uin ri Dios, romari' cuando ya nicom, xeru'on can bendecir ri je ralc'ual ri José. Y xuya' ruchuk'a' parui' ruch'ami'y y quiri' xuya' ruk'ij ri Dios.* 22 Ri José xuya' chuka' ránima riq'uin ri Dios, romari' cuando ya nicom, xunataj chique ri ruwinak israelitas chi xtapon ri k'ij cuando ri qui-familia xquie'el-e chupa ri rech-ulef ri'. Y xu'ij can chique chi tiquic'uaj ri rubakil c'a anchi' xquie'apon-wi reje', y chiri' timuk-wi.*
23 Rute-rutata' ri Moisés xquiya' cánima riq'uin ri Dios, romari' man xquixi'j ta qui' cuando ri rey Faraón xu'ij chi quiecamises conojel ri alabo ri ye'alex.* Y cuando xalex ri ac'ual, man xcamises ta, xa xquiwewaj oxi' ic';* roma ri Moisés can jabel oc titzu'n. 24 Y ri rumi'al ri rey Faraón xu'on anche'l ral che ri Moisés. Pero cuando xnimer-ka ri Moisés, xuya' ránima riq'uin ri Dios, romari' man xupokonaj ta xuya' can rocho ri Faraón.* 25 Roma xunojij chi can más utz nu'on sufrir junan quiq'uin ri ruwinak, ri je rutenemit ri Dios, que chech ri jabel niquicot anchi' c'o-wi, roma ronojel ri' xa mac y chuka' xa nik'ax. Y xunojij chi can más utz nic'ue' quiq'uin ri ruwinak. 26 Y ri Moisés can man xupokonaj ta xu'on sufrir anche'l ri Cristo. Quiri' xu'on ri Moisés, roma raja' can reta'n chi pa ruq'uisbel che ronojel ri', c'o utz ruq'uiexel, y jari' ri rutz'eton chic apo. Ri Moisés reta'n chuka' chi ri sufrimiento más nim rakalen chech ri beyomel ri xyo'x ta che chiri' pa rech-ulef Egipto. 27 Y raja' can ruyo'n-wi ránima riq'uin ri Dios cuando xel-pe pa Egipto.* Y man xuxi'j ta ri', más que ri rey catajinak ruyowal chirij. Ri Moisés can siempre xuya' ránima riq'uin ri Dios; anche'l xa can nutzu' ri Dios ri man nitz'etetaj ta.
28 Ri Moisés, roma chuka' can ruyo'n ránima riq'uin ri Dios, xu'on ri pascua y chuka' xu'ij chique ri ruwinak israelitas chi tiquichiquilaj quiquiq'uiel ovejas chuchi' tak cocho, chi quiri' man quiecamises ri alabo je nimalaxel roma ri ángel ri xtipe chi yerucamisaj.* Y quiri' x-an chupa ri na'ey pascua. 29 Y ri winak israelitas roma can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, ri Mar Rojo man xeruk'at ta. Roma can xek'ax chucojol ri ya', anche'l xa ta pa chaki'j ulef xebin-wi. Y ri winak aj-Egipto xquijo' chuka' xqui'en quiri', pero reje' xa xejik'.*
30 Y roma ri winak israelitas can quiyo'n-wi cánima riq'uin ri Dios, romari' cuando xe'apon riq'uin ri tenemit Jericó, ri nimalaj xan ri rutz'apin ri tenemit ri' xtzak cuando reje' xquiya' yan vuelta wuku' k'ij chirij ri tenemit. Ri ruq'uisbel k'ij ja xtzak ri xan.* 31 Chupa ri tenemit ri', xc'ue' jun ixok Rahab rubi', jun ixok ri x-ix ramera che roma can itzel ruc'aslen xuc'uaj. Pero raja' man xcom ta cuando xtzak ri tenemit, roma xuya' qui-posada ri ca'i' israelitas ri xe'apon chi xbequitzu' anchique rubanon ri tenemit Jericó; man xcom ta roma xuya' ránima riq'uin ri Dios. Pero ri ch'aka chic winak chi ri tenemit ri' xecom conojel, roma man xeniman ta che ri Dios.*
32 ¿C'o como modo yennataj conojel ri winak ri xquiya' cánima riq'uin ri Dios? Manak modo, roma man nuya' ta tiempo chi yitzijon más chiquij; anche'l chirij ri Gedeón,* ri Barac,* ri Sansón,* ri Jefté,* ri David,* ri Samuel* y ch'aka chic achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios ojer can. 33 Reje' roma can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, romari' jec'o naciones ri xech'acataj coma, jec'o chique reje' ri can pa ruchojmil-wi xqui'en gobernar, jec'o ri can xquiwil ri ru'in ri Dios chi nuya' chique, y jec'o chuka' ri xquitz'apij xequey leones.* 34 Jec'o chuka' ri man xec'at ta cuando xeyo'x pa k'ak'.* Roma can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, jec'o ri xecolotaj pa quik'a' ri xquijo' ta xequicamisaj che espada. Jec'o jujun ri can manak chic quichuk'a', pero roma quiyo'n cánima riq'uin ri Dios, ri Dios xuya' quichuk'a'. Jec'o ri xequich'ec ch'aka chic ejércitos ri xqui'en guerra quiq'uin y can xequikotaj-e. 35 Chuka' jec'o ixoki' ri can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, romari' ri Dios xeruc'asoj ri quicaminak.*
Jec'o ch'aka chic winak xeyo'x pa tak sufrimientos roma quiyo'n cánima riq'uin ri Dios, pero man xquipokonaj ta qui' yecamises, roma quieta'n chi ne'quila' jun c'aslen más utz. Más que xecamises pero man xquiya' ta can ri Dios. 36 Chuka' jec'o ch'aka chic can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, romari' can xetze'n ri winak chiquij y xech'ay, jec'o xexim che cadena, y jec'o xetz'apis pa tak cárceles.* 37 Jec'o ri xecamises che abaj,* y ch'aka chic xekupix che sierra. Jec'o ri x-ix chique chi tiquiya' can ri Dios, pero reje' man xquiya' ta can. Jec'o ri xecamises che espada, jec'o ri xekotex-e pa tak cocho romari' xexule-xejote', y roma manak quitziak, xa quitz'umal ovejas y cabras ri xequicusaj chi quitziak. Can man jun ex xc'ue' quiq'uin. Q'uiy sufrimiento xquik'axaj y can q'uiy itzel ex x-an chique. 38 Ri winak ri man quiniman ta ri Dios yalan je itzel, romari' man rakalen ta chi xec'ue' ri utzilaj tak winak ri' chiquicojol, roma ri quiyo'n cánima riq'uin ri Dios can c'o quikalen. Ri quiyo'n cánima riq'uin ri Dios xexule-xejote' pa tak tz'iran rech-ulef, pa tak juyu' y pa tak jul, roma ri sufrimiento ri xquiwil. 39 Conojel reje' can xquiya' cánima riq'uin ri Dios, y romari' tz'iban can chi xquicot ri Dios quiq'uin. Y cuando xecom, c'a quiyoben ri ru'in ri Dios chi nuya' chique. 40 Roma ri Dios xunojij nuya' ri jun bendición más utz pa ka-tiempo roj. Romari' can junan xtiyo'x chuka' ri bendición ri' quiq'uin ri kati't-kamama', ri can xquiya' cánima riq'uin ri Dios. Y ri bendición ri' nu'on chake chi can man jun kamac nakakalej chech ri Dios.
* 11:3 Gn 1:1 * 11:4 Gn 4:3-10 * 11:5 Gn 5:21-24 * 11:7 Gn 6:13-22 * 11:8 Gn 12:1-5 * 11:9 Gn 35:27 * 11:11 Gn 18:11-14; 21:2 * 11:12 Gn 15:5 * 11:12 Gn 22:17 * 11:13 Gn 23:4 * 11:17 Gn 22:1-14 * 11:18 Gn 21:12 * 11:20 Gn 27:27-29, 39-40 * 11:21 Gn 47:31–48:20 * 11:22 Gn 50:24-25; Ex 13:19 * 11:23 Ex 1:22 * 11:23 Ex 2:2 * 11:24 Ex 2:10-12 * 11:27 Ex 2:15 * 11:28 Ex 12:21-30 * 11:29 Ex 14:21-31 * 11:30 Jos 6:12-21 * 11:31 Jos 2:1-21; 6:22-25 * 11:32 Jue 6:11-40; 7:1-25; 8:1-32 * 11:32 Jue 4:6-24; 5:1-31 * 11:32 Jue 13:2-25; 14:1-20; 15:1-20; 16:1-31 * 11:32 Jue 11:1-40; 12:1-7 * 11:32 1 S 1:1–31:13; 2 S 1:1–24:25; 1 R 1:1-53; 2:1-11 * 11:32 1 S 1:1–24:22; 25:1 * 11:33 Dn 6:1-27 * 11:34 Dn 3:1-30 * 11:35 1 R 17:17-24; 2 R 4:25-37 * 11:36 1 R 22:26-27; 2 Cr 18:25-26; Jer 20:2; 37:15; 38:6 * 11:37 2 Cr 24:21