13
Ri ejemplo chirij ri ija'tz'
Chupa ri k'ij ri' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e pa jay y ri Jesús xbech'oquie' chuchi-ya'. Y can q'uiy winak xquimol-apo-qui' riq'uin. Romari' raja' xoc-apo pa jun canoa y xch'oquie-ka chupa* y nutzijoj-pe rutzij ri Dios chique; y reje' xec'ue' can chuchi-ya' niquic'oxaj-apo ri Jesús. Raja' q'uiy ex nuc'ut chiquiwech riq'uin ejemplos. Y quiere' nu'ij chique: C'o jun achi ri xbetico. Y cuando ri achi nutic ri ija'tz', juba' che ri ija'tz' pa bey xeka-wi. Y xepe ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, xquitaj-e ri ija'tz' ri'. Juba' chic che ri ija'tz' chiquicojol abaj xeka-wi y chiri' xa man q'uiy ta ri ulef c'o, romari' can ch'anin xe'el-pe roma man pim ta ri ulef. Pero cuando xpe ruchuk'a' ri k'ij, xemayamo'. Y roma xa man naj ta benak-ka quic'amal (quixe'), xechaki'j-ka jumul. Y juba' chic ija'tz' chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal xeka-wi. Y cuando xe'el-pe, xejik' chiquicojol ri q'uix, roma ri q'uix ch'anin xeq'uiy. Pero ri ch'aka chic ija'tz' xeka pa jun utzilaj ulef, y ri tico'n jabel xeq'uiy y jabel xewachin. Roma jec'o ri xquiya' a treinta quiwech, jec'o xquiya' a sesenta y jec'o ri xquiya' a cien quiwech. Ri c'o ruxiquin, can tuc'oxaj ri xin-ij, xcha' ri Jesús.
Anchique roma ni'ix jun ejemplo
10 Y ri discípulos xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: ¿Anchique roma riq'uin ejemplos xach'o'n-wi chiquiwech ri winak?
11 Y ri Jesús xu'ij chique: Man jun mej (bey) can ta k'alajin utz anchique modo nu'on gobernar ri Dios, pero chiwe rix can yo'n-wi lugar chi nina'ej ronojel ri'. Pero ri winak ri man jinquinimaj ta, riq'uin ejemplos yich'o'n-wi chique, roma chiquiwech reje' can manak-wi xtik'alajix. 12 Roma ri can c'o ruyacon pa ránima, can xtiyo'x más che y can q'uiy xtic'ue' riq'uin. Pero ri xa man q'uiy ta c'o riq'uin, can xtimaj che ri juba' oc ri c'o riq'uin.* 13 Romari' ren yencusaj ejemplos cuando yich'o'n chique. Roma can man niquijo' ta niqui'en entender, más que can niquitzu' y niquic'oxaj. 14 Quiere' nibanataj ri tz'iban can roma ri Isaías, ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Y quiere' rutz'iban can raja':
Rix, xe quiri' xtic'oxaj y manak xtiben entender ri xtic'oxaj.
Rix xe xquixtzu'n y manak xtitzu' utz ri nitzu'.
15 Roma ri cánima ri winak re' xa can cof rubanon,
y can man ntoc ta pa quixiquin ri ni'ix chique.
Reje' can anche'l je moy niqui'en roma man niquijo' ta yetzu'n.
Can man jun anchique niquijo',
can man niquijo' ta niquic'oxaj ri ni'ix chique;
can cof quibanon che cánima y man niquijo' ta niqui'en entender.
Can man niquijo' ta niquiya' can ri mac y niqui'en ri ninjo' ren chi ninjal quic'aslen.*
Quiri' nu'ij ri Dios, rutz'iban can ri Isaías.
16 Pero rix nu-discípulos, can jabel quixquicot, roma rix can jixtiquier jixtzu'n jabel. Chuka' can jixc'oxan-wi jabel. 17 Roma can nin-ij chiwe, chi je q'uiy achi'a' ri xquik'alajij rutzij ri Dios y utzilaj tak winak xec'ue' ojer can, ri yalan xquirayij xquitzu' ri nitzu' rix cami, pero manak xquitzu'. Y chuka' yalan xquijo' xquic'oxaj ri nic'oxaj rix cami, pero man xquic'oxaj ta.*
Ri Jesús nuk'alajij ri ejemplo chirij ri ija'tz'
18 Y ri Jesús xu'ij chique: Tic'oxaj anchique nu'ij ri ejemplo ri nich'o'n chirij ri xberutica' ija'tz'. 19 Ri ija'tz' ri xeka can pa bey, jari' rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak y nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Pero ri winak ri' man niquijo' ta niquic'on-ka ri tzij ri' pa cánima. Romari' ri itzel noka y norulesaj ri tzij ri xtic-ka. 20 Ri ija'tz' ri xeka can chiquicojol tak abaj, jari' ri rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can yalan yequicot cuando niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima. 21 Pero roma can man naj ta nika-ka ruc'amal (ruxe') rutzij ri Dios pa cánima, can man yelayoj ta yequicot riq'uin, xa jun jani' oc k'ij utz yec'ue' riq'uin ri Dios. Pero cuando yepe sufrimientos y itzel yetz'et roma quiniman rutzij ri Dios, yetzak ch'anin. 22 Y ri ija'tz' ri xeka chiquicojol k'ayis ri c'o quiq'uixal, can nich'o'n-wi chirij rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Pero ri winak ri' xa ja ri nic'atzin chique k'ij-k'ij chech-ulef, xe ri' niquinataj; jec'o ch'aka chic ye'an engañar roma ri beyomel. Romari' rutzij ri Dios nijik' pa cánima. Ri winak ri' can manak xtiwachin utz rutzij ri Dios pa quic'aslen. 23 Pero ri ija'tz' ri xeka pa utzilaj ulef, can nich'o'n-wi chirij rutzij ri Dios ri nic'oxex coma ri winak. Ri winak ri' can niquic'on-wi-ka rutzij ri Dios y quic'aslen can niwachin-wi jabel, anche'l niqui'en ri tico'n. Roma c'o ija'tz' niquiya' a treinta quiwech, jec'o niquiya' a sesenta quiwech y jec'o can a cien quiwech niquiya'. Can quiri' nu'on quic'aslen ri winak ri niquic'on-ka rutzij ri Dios pa cánima, xcha' ri Jesús.
Ejemplo chirij ri trigo y ri jun k'ayis rubinan cizaña
24 Y ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech, y xu'ij: Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri xbanataj riq'uin jun achi ri xutic jun utzilaj ija'tz' pa rulef. 25 Pero chak'a' cuando conojel winak yewer, xoka ru-enemigo ri rajaf ulef, xberutica' can rija'tz' jun k'ayis rubinan cizaña parui' ri trigo ri xtic yan can. Y xe xberu'ona' can ri', xbe. 26 Pero cuando xebeq'uiy-pe ri tico'n y xuya-pe rech, c'ajari' xk'alajin-pe ri cizaña. 27 Y ri rusamajel ri rajaf ri ulef xe'apon riq'uin y xbequi'ij che: Ri ija'tz' ri xatic pa awulef can ja ri utz. Pero cami c'o cizaña chucojol. ¿Anchi' c'a xpe-wi ri ija'tz' chi ri cizaña? xecha'. 28 Y ri achi xu'ij chique ri rusamajel: Ri xbano quiere' chue, jun ri can itzel nitz'eto wichi. Y ri rusamajel xqui'ij che: ¿Najo' chi ne'kac'uku' ri cizaña? xecha' che. 29 Pero ri achi xu'ij chique ri rusamajel: Ni, manak modo nic'uk ri cizaña, roma man ninjo' ta chi yec'ukutaj chuka' ri trigo. 30 Tiya' na lugar che ri cizaña chi junan niq'uiy-pe riq'uin ri trigo, c'a xtapon na ri k'ij chi nic'ol ri trigo, roma cuando xtapon ri k'ij ri', ren xtin-ij chique ri samajel chi tiquimolo' na'ey ri cizaña y chi tak manojo tiquibana' che chi yeporox; c'ajari' tiquik'ata' ri trigo y tiquiyaca', xcha' ri achi. Quiri' xu'ij ri Jesús.
Ri ija'tz' chi ri mostaza
31 Y ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech, y xu'ij: Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri ija'tz' chi mostaza ri nerutica' jun achi pa rulef. 32 Roma más que ja ri ija'tz' chi ri mostaza ri más co'l oc, pero cuando niq'uiy, jari' ri más nim ntel chiquiwech ri ch'aka chic tico'n. Ri mostaza xa can anche'l jun che' titzu'n cuando niq'uiy. Romari' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj ye'apon chiri' y niqui'en quisoc chuk'a', xcha' ri Jesús.
Ri rutzij ri Dios can xtuquiraj-ri'
33 Ri Jesús xutzijoj jun chic ejemplo chiquiwech, y xu'ij chique: Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri levadura ri neruc'ama-pe jun ixok y nuya' chupa oxi' paj harina y ri levadura nuquiraj-ri' chupa ronojel, y quiri' chuka' xtu'on rutzij ri Dios, can xtuquiraj-ri'.
Ri Jesús can xerucusaj-wi ri ejemplos
34 Y jare' ri xu'ij ri Jesús chique ri winak xe quiq'uin ejemplos. Can ronojel ri xuc'ut chiquiwech ri winak ri', xe riq'uin ejemplos. 35 Chi quiri' can nibanataj ri ru'in can jun achi ri xutzijoj rutzij ri Dios ojer can. Ri rusamajel ri Dios can quiere' rutz'iban can:
Cuando ren xquich'o'n, xquiencusaj ejemplos.
Q'uiy ex ri man je-k'alajin ta utz desde pa ruticribel pe ri rech-ulef, ri xquienk'alajij ren.*
Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
Ri Jesús nuk'alajij ri ejemplos chirij ri trigo y ri jun k'ayis rubinan cizaña
36 Y cuando ri Jesús xeru'on-e despedir ri winak, raja' xtzolaj pa jay y ri ru-discípulos xebe-apo riq'uin y xqui'ij che: Roj nakajo' chi ret nak'alajij chakawech anchique ntel chi tzij ri ejemplo chirij ri trigo y ri cizaña.
37 Y ri Jesús xuk'alajij ri ejemplo chiquiwech y xu'ij: Ri achi ri nutic ri utzilaj ija'tz', ja ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol. 38 Ri ulef anchi' xtic ri ija'tz', ja ri rech-ulef. Ri utzilaj ija'tz', ja ri je-banon gobernar roma ri Dios. Y ri cizaña, ja ri can je richi-wi ri itzel. 39 Y ri jun ri xberutica' ri cizaña roma itzel nitz'eto, ja ri itzel. Ri k'ij cuando xtik'at ri trigo, jari' ri ruq'uisbel chi ri tiempo re', y ri yek'ato ri trigo ja ri ángeles. 40 Y can anche'l ni'an riq'uin ri cizaña ye'leses-e y yeyo'x pa k'ak' chi yeporox, can quiri' chuka' xtibanataj pa ruq'uisbel chi ri tiempo re'. 41 Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, xquientak ri nu-ángeles chi yequimol conojel ri yebano itzel tak ex y ri niqui'en chique ch'aka chic chi yetzak pa mac. Roma ren man yenjo' ta ri winak ri' chiquicojol ri jec'o pa nu-gobierno. 42 Y conojel ri xquiemol-e, xquiebeq'uiak can chupa ri nimalaj k'ak'; y c'a chiri' xquie'ok' y xtiquijach'ach'ej quey. 43 Y ri winak ri can choj-wi rubanon quic'aslen chech ri Dios, can yalan quisakil xtiqui'en; can anche'l ri k'ij. Can xtik'alajin chi pa ru-gobierno ri Quitata' Dios jec'o-wi. Ri c'o ruxiquin can tuc'oxaj ri xin-ij.
Ri achi ri xulok' jun ulef anchi' mukun-wi can jun beyomel
44 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin jun beyomel ri mukun can pa jun ulef, y xbewil-pe roma jun achi. Ri achi ri' xumuk chic can y yalan niquicot xtzolaj chirocho, xuc'ayij ronojel ex ri c'o riq'uin, c'ajari' xulok' ri ulef ri anchi' mukun-wi can ri beyomel ri'.
Ri achi ri xulok' jun perla ri can yalan rajil
45 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin ri nu'on jun achi ri yerulok' y yeruc'ayij abaj ri ni'ix perlas chique. 46 Cuando ri achi ri' nril jun perla ri yalan rajil ri nic'ayix, ch'anin nitzolaj chirocho y nuc'ayij ronojel ex ri c'o riq'uin, c'ajari' nibe y nulok' ri perla ri'.
Ri ejemplo chirij ri ya'l ri anchok che ye'leses quer pa ya'
47 Ri ru-gobierno ri Dios can junan riq'uin jun ya'l ri niyo'x-ka chupa ri mar y yerulesaj-pe ronojel quiwech quer. 48 Y cuando ri ya'l nojinak chic quiq'uin ri quer, ja niquic'uaj chuchi-ya', y yech'oquie-ka chi yequicha'. Ri quer je utz yequic'on can pa tak chaquech, pero ri man je utz ta xa yetorix-e. 49 Quiri' ri xtibanataj pa ruq'uisbel che ri tiempo anchi' jojc'o-wi cami. Xquiepe ri ángeles y xquiequicha' ri winak ri man utz ta rubanon quic'aslen chiquicojol ri can choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. 50 Y ri winak ri man utz ta quic'aslen xquieq'uiak chupa ri nimalaj k'ak' coma ri ángeles y c'a chiri' xquie'ok' y xtiquijach'ach'ej quey.
Ri discípulos xqui'en-wi entender ri xu'ij ri Jesús
51 C'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿Xiben entender re'? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij: Ja' Ajaf, xka'an entender, xecha-apo reje'.
52 Y raja' xu'ij chique: Yalan utz chi cami xiben entender, roma rix can c'o yan iweta'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, y chuka' iweta'n ri je-tz'iban can chupa rutzij ri Dios. Romari' rix can jix junan riq'uin jun rajaf-jay ri yeberulesaj-pe rubeyomal, ri can c'o yan tiempo je-yaquel y chuka' ri c'a juba' tiempo jec'o riq'uin, xcha' ri Jesús.
Ri aj-Nazaret man xquinimaj ta ri Jesús
53 Y cuando ri Jesús xu'ij yan ri ejemplos re', xuya' can ri lugar ri' y junan xbe quiq'uin ri ru-discípulos. 54 Y xapon chupa ri tenemit anchi' xq'uiy-wi-pe raja' y xuc'ut rutzij ri Dios chiri' pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri aj-chiri', chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. Y roma ri tzij ri yeru'ij, ri winak ri' can xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: ¿Anchique roma ri achi re' yalan runo'j (runa'oj), y nitiquier yeru'on milagros? 55 La' xa ja ralc'ual ri jun achi carpintero, y ri rute' xa ja ri jun ixok rubinan María, y ri rach'alal ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas. 56 Y ri rana' chikacojol roj jec'o-wi. ¿Anchi' c'a xulesaj ronojel re'? yecha-ka chiquiwech.
57 Y romari' ri winak can man xquinimaj ta ri Jesús. Pero raja' xu'ij chique: Jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios, xe ri winak pa rutenemit y ri jec'o pa rocho ri can man jun ruk'ij niqui'en che,* xcha' chique.
58 Ri Jesús man q'uiy ta milagros xeru'on pa rutenemit, roma ri ruwinak xa man xquinimaj ta.
* 13:2 Lc 5:1-3 * 13:12 Mt 25:29; Mr 4:25; Lc 8:18; 19:26 * 13:15 Is 6:9-10 * 13:17 Lc 10:23-24 * 13:35 Sal 78:2 * 13:57 Jn 4:44