26
Pol hamiŋ Kiŋ Aglipa ma
1 Êŋ ma Aglipa hanaŋ hadêŋ Pol, “Yahêv thalek ek onaŋ anêm abô.”
Ma Pol hêv baŋ liŋ ma hanaŋ anêŋ abô nena,
2 “Kiŋ Aglipa, tem yaŋgik thô nena ŋê Islael iniŋ abô takatu ba enaŋ hathak ya ma miŋ abô avanôŋ ami. Yaleŋmavi anôŋ ek yanaŋ abô êŋ imiŋ malem
3 ek malê nena o ma anyô lôkauk bêŋ hathak yêlô Islael iniŋ kobom sapêŋ. Ma hoyala abô takatu ba yêlô avak i vose hathak. Aêŋ ba yahalaŋ hadêŋ o nena ondaŋô yenaŋ abô vêmam.
4 “Avômalô Islael sapêŋ bôk eyala yenaŋ bôk lo loŋ takatu ba yahasopa hadêŋ sêbôk atu ba ya yaôna ba yahamô yenaŋ loŋ aleba lêk. Lôk eyala loŋôndê takatu ba yahasopa hamô Jelusalem haviŋ.
5 Thêlô bôk eyala ya bô ba hatôm nenaŋ nena ya ma Palisi te. Palisi ethak esopa Wapômbêŋ lôk anêŋ balabuŋ lôklokwaŋ ba êmôŋ ek Islael iniŋ ôdôŋ vi.
6 Ma yahathak yahêv yamaleŋ ek malêla takatu ba Wapômbêŋ bôk havak abô haviŋ bumalô thêlô ek nêm. Ma hathak ôdôŋ êŋ, ma lêk idum abô ek ya.
7 Yêlô ma lodôŋlodôŋ hatôm laumiŋ ba lahavuju, ma wak lo bôlôvôŋ ma athak aêv yeŋ lôklokwaŋ hadêŋ Wapômbêŋ lôk aêv maleŋ ek nôm takatu ba yani bôk havak ek nêm injik anêŋ anôŋ. Kiŋ, yahêv yamaleŋ ek nôm takêŋ ba intu lêk avômalô Islael enaŋ ya bêŋ.
8 Aisê ka môlô doho lemimhabi nena Wapômbêŋ miŋ hatôm injik ŋê ŋama liŋ esak loŋbô ami e?
9 “Sêbôk ma yenaŋ auk thekthek ek yandum nômkama bêŋ anôŋ ek yamiŋ avômalô takatu ba esopa Yisu anêŋ Nasalet loŋ siŋ ek miŋ nesopa ami.
10 Ma bôk yahadum aêŋ haveŋ Jelusalem. Ŋê bêŋbêŋ êbôk da anêŋ loŋ êŋ bôk êv athêŋ hadêŋ ya ba intu yahavaloŋ avômalô matheŋ bêŋ anôŋ ba yahadô i hamô koladôŋ. Ma ik i vônô ma yahalôk hathak iniŋ auk êŋ haviŋ.
11 Ma wak bêŋ anôŋ ma yaha unyak yeŋ nenanena ek yanêm vovaŋ êndêŋ i. Lôk yahabi thêlô leŋiŋ liŋ ek nenaŋ abôma esak Yisu. Yaleŋmaniŋ kambom anôŋ hathak thêlô ba intu yaha malak lôŋ takatu ba êmô loŋ buyaŋ ek yanêm malaiŋ êndêŋ i imbiŋ.
12 “Wak te ma yaha Damaskas ek yambuliŋ ŋê êvhaviŋ ma ŋê bêŋbêŋ êbôk da êv athêŋ lôk lôklokwaŋ hadêŋ ya ek yandum ku êŋ.
13 Kiŋ, hatôm waklêvôŋ biŋ ma yahabup hathak loŋôndê denaŋ ma deda lôkmaŋgiŋ anôŋ te anêŋ leŋ habi hayô hêk ya lôk ŋê takatu ba eveŋ haviŋ ya. Wak anêŋ deda ma yaôna lôk ek deda êŋ anêŋ.
14 Ma yêlô lôkthô êv yak halôk pik ma yahalaŋô abô te halêm hadêŋ ya hathak abô Hiblu nena, ‘Sol, Sol, hubuliŋ ya eka? O hatôm bokmaŋkao atu ba habôi ba miŋ hasopa anêŋ alaŋ anêŋ lahaviŋ ami ba hapam i velevele hathak kôm damoma ba hawa vovaŋ.’
15 “Ma yahanaŋ, ‘Anyô Bêŋ, o opalê?’
“Ma Anyô Bêŋ hanaŋ, ‘Ya ma Yisu atu ba hubuliŋ.
16 Umbiyô umiŋ. Yahik ya thô hadêŋ o ek yatak o ek umbitak yenaŋ anyô ku. Ma tem onaŋ abô esak nôm takatu ba lêk hôyê lôk nôm takatu ba tem yaŋgik thô êndêŋ o embeŋ yam bêŋ êndêŋ avômalô.
17 Ma tem yanêm o bulubiŋ ênjêk anêm avômalô lôk avômalô loŋ buyaŋ baheŋiŋ. Ma yanêm o êndêŋ thêlô
18 ek okyav thêlô maleŋiŋ lôk nuŋgwik i liliŋ ênjêk momaŋiniŋ ni êndêŋ deda. Ma nuŋgwik thêlô liliŋ ênjêk Sadaŋ anêŋ lôklokwaŋ ni êndêŋ Wapômbêŋ anêŋ lôklokwaŋ ek yanêm iniŋ kambom vê lôk neja loŋ imbiŋ avômalô takatu ba bôk ibitak matheŋ hathak iniŋ êvhaviŋ ya.’
19 “Aêŋ ba, Kiŋ Aglipa, wêŋ atu ba yahayê anêŋ leŋ ma yahawê anêŋ abô vibiŋ.
20 Ma yahanaŋ Abô Mavi hadêŋ avômalô ek nede kapôlôŋiŋ liliŋ êndêŋ Wapômbêŋ ma nindum kobom thêthôŋ ek injik thô nena avanôŋ lêk ele kapôlôŋiŋ liliŋ yôv. Môŋ ma yahanaŋ abô êŋ halôk Damaskas vêm ma Jelusalem lôk Judia sapêŋ aleba yahanaŋ abô êŋ hadêŋ ŋê loŋ buyaŋ haviŋ.
21 Aêŋ ba intu avômalô Islael evaloŋ ya hêk unyak matheŋ anêŋ piklêvôŋ ma idum ek nijik ya vônô.
22 Ma doŋtom Wapômbêŋ hêv ya sa aleba lêk. Ba intu yahamiŋ loŋ êntêk ba yahanaŋ abô hadêŋ ŋê athêŋ mi lôk ŋê athêŋ bêŋ haviŋ. Ma abô takatu ba yahanaŋ ma miŋ abô yaŋda ami. Mi, abô êŋ iyom intu plopet lo Mose bôk enaŋ nena tem imbitak.
23 Ba enaŋ Mesia tem enja vovaŋ ba ema, ma tem imbiyô môŋ ek avômalô ŋama sapêŋ ba enaŋ abô esak deda êndêŋ anêŋ avômalô Islael lôk avômalô loŋ buyaŋ imbiŋ.”
24 Pol hanaŋ abô denaŋ ma Pestas halam lôklala nena, “Pol, anêm auk lêk hêv yak! Auk bêŋ takatu ba howa ma lêk hadum o hubitak anyô molo.”
25 Ma Pol hanaŋ, “Anyô bêŋ Pestas, abô takatu ba yahanaŋ ma thêthôŋ ma avanôŋ biŋ. Ma miŋ ya molo ami.
26 Ma nôm takêŋ ma hêk loŋ yaiŋ ma miŋ hêk loŋ kapô ami. Ba intu Kiŋ Aglipa miŋ hatôm êsôŋ ami. Mi, yani bôk hayala nôm takêŋ yôv ba intu yahanaŋ abô takêŋ bêŋ hadêŋ yani.
27 Kiŋ Aglipa, hôêvhaviŋ plopet iniŋ abô takatu ba bôk eto bô mena mi e? Yahayala nena hôêvhaviŋ.”
28 Ma Aglipa hanaŋ hadêŋ Pol, “Hosoŋ nena sawa bidoŋ êntêk hatôm undum ba yambitak Kilisi anêŋ anyô te e?”
29 Ma Pol hanaŋ, “Sawa bidoŋ mena sawa daim, ma doŋtom yaleŋhabi nôm doŋtom iyom ba intu yahateŋ mek hadêŋ Wapômbêŋ nena o lôk avômalô takatu ba lêk elaŋô yenaŋ abô, môlô lôkthô numbitak êtôm ya. Ma doŋtom yahadô seŋ embaloŋ môlô loŋ êtôm êntêk lêk havaloŋ ya loŋ.”
30 Pol hanaŋ abô êŋ, ma Kiŋ Aglipa lôk anyô bêŋ hayabiŋ Judia ma Benaisi lôk ŋê takatu ba êmô haviŋ thêlô, lôkthô iviyô imiŋ
31 ma etak loŋ êŋ ba i. Ma thêlôda enaŋ hadêŋ i nena, “Anyô êntêk miŋ hadum nômlate kambom ek nijik yani vônô mena nêndô êmô koladôŋ ami. Mi.”
32 Ma Aglipa hanaŋ hadêŋ Pestas nena, “Ôpêntêk bôk halam Sisa yôv ek endaŋô anêŋ abô. Ma mi, ma tem nanêm yani vê ba ni.”