3
Yisu hêv auk hadêŋ Nikodimus
*Islael iniŋ anyô bêŋ te anêŋ athêŋ nena Nikodimus. Yani ma Palisi te. Bôlôvôŋ ma hi hadêŋ Yisu ma hanaŋ, “Kêdôŋwaga, hothak hudum lavôŋiŋ lomaloma ba intu yêlô ayala nena Wapômbêŋ hêv o ba hôlêm hatôm kêdôŋwaga. Ma Wapômbêŋ miŋ hamô haviŋ anyô te ami, êŋ ma miŋ hatôm indum lavôŋiŋ êtôm atu ba hudum ami.”
*Ma Yisu hanaŋ viyaŋ, “Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô. Ôpatu ba evathu hathak loŋbô iyom intu tem êyô Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak kapô.”*
Ma ôpêŋ hanaŋ, “Aisê ka nembathu ôpatu ba bôk hayalôv yôv? Yani tem êndôk talêbô kapô ba nembathu esak loŋbô e? Ma mi!”
*Ma Yisu hanaŋ viyaŋ nena, “Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô. Ôpatu ba Wapômbêŋ hathik hathak ŋaŋ lôk Lovak Matheŋ hatôm evathu hathak loŋbô, ôpêŋ iyom intu tem imbitak êyô Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak kapô. *Avômalô pik ibitak hathak lami ibi i vê. Ma Wapômbêŋ anêŋ avômalô ibitak hathak Lovak Matheŋ habi i vê. Ma aisê ka hosoŋ hathak abô êntêk ba yahanaŋ hadêŋ o nena ‘nimbi o vê esak loŋbô.’ Lovak da hathak hayuv hatôm anêŋ lahaviŋ ma holaŋô anêŋ diŋdiŋ iyom. Ma doŋtom hôthôŋ nena halêm anêŋ êsê ba hi êsê. Ma ŋê takatu ba Lovak Matheŋ havathu i ma aêŋ iyom.”
Ma ôpêŋ hanaŋ hik liŋ hathak loŋbô, “Nôm takêŋ tem imbitak aisê?”
10 Ma Yisu hanaŋ, “Ai! O Islael iniŋ kêdôŋwaga bêŋ ma hôthôŋ nôm êntêk paliŋ, e? 11-13 Ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ iyom intu yahatak malak leŋ ba yahalêm. Ma anyôla miŋ bôk hi loŋ êŋ ba hale halêm hathak loŋbô ami. Yanaŋ avanôŋ biŋ êndêŋ môlô. Yêlô anaŋ hathak nôm takatu ba bôk ayala. Ma anaŋ bêŋ hathak nôm takatu ba bôk ayê. Ma môlô miŋ olaŋô yêlôaniŋ abô ami. Lêk yahanaŋ abô doho hathak nômkama pik ek oyala Wapômbêŋ anêŋ auk. Ma môlô miŋ ôêvhaviŋ ami. Ba intu nômkama malak leŋ tem miŋ nônêmimbiŋ aêŋ ami. 14 *Sêbôk ma avômalô Islael êmô loŋ thiliv ma umya bêŋ anôŋ ethaŋ i. Êŋ ma Mose hathôkwêŋ umya dahô te hathak kôm ba hêv liŋ hamiŋ leŋ ek avômalô nêgê ba nimbitak mavi. Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba tem nêsôkwêŋ ya Anyô Anêŋ Nakaduŋ ba nênêm liŋ aêŋ iyom 15 *ek avômalô takatu ba êvhaviŋ tem neja lôkmala anôŋ atu ba nêmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ.
16 * “Wapômbêŋ lahaviŋ avômalô pik bêŋ anôŋ ba intu hêv Nakaduŋ doŋtom êŋ halêm ek ôpatu ba hêvhaviŋ tem enja lôkmala anôŋ atu ba êmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma tem miŋ ema ami. 17 *Wapômbêŋ hêv Nakaduŋ halêm pik ek nêm avômalô bulubiŋ. Ma miŋ hêv ek indum abô ek injik avômalô vônô ami. 18 *Ôpatu ba hêvhaviŋ Nakaduŋ êŋ ma Wapômbêŋ miŋ hathak hadum abô ek injik yani vônô ami. Ma ôpatu ba miŋ hêvhaviŋ Nakaduŋ doŋtom êŋ ami ma ôpêŋ lêk hama yôv ek malê nena Wapômbêŋ bôk hadum abô hathak yani yôv. 19 *Wapômbêŋ hadum abô hathak avômalô pik aêntêk. Deda bôk halêm pik yôv. Ma avômalô idum kambom lomaloma ba intu leŋiŋhaviŋ momaŋiniŋ ma êdô deda êŋ. 20 Deda tem injik avômalô iniŋ kambom thô ma tem thêlô mama ba intu ŋê kambom ethak êpôlik ba miŋ ibitak êyô deda kapô ami. 21 Ma doŋtom ôpatu ba halaŋô Wapômbêŋ anêŋ abô nena avanôŋ, yani êŋ ma hatôm hamiŋ deda ba avômalô sapêŋ êyê anêŋ ku takatu ba hadum ma Wapômbêŋ da hêv yani sa.”
Jon anyô hathik ŋaŋ hik Yisu anêŋ ku thô
22 *Yôv ma Yisu lôk anêŋ ŋê ku i Judia anêŋ loŋ kamuŋ ma hamô haviŋ anêŋ ŋê ku wak doho. Ma thêlô ithik avômalô halôk ŋaŋ. 23-24 Ainon hêk habobo Salim. Loŋ êŋ ma ŋaŋ bêŋ anôŋ hêk ba avômalô ibi thêthô i loŋ êŋ. Jon miŋ hamô koladôŋ ami denaŋ, ba intu hamô loŋ êŋ ek isik thêlô. 25 Ma anêŋ ŋê ku lôk anyô Islael te êkôki hathak auk nimbitak mabuŋ ênjêk Wapômbêŋ ma. 26 Êŋ ma ŋê ku i hadêŋ Jon ma enaŋ, “Kêdôŋwaga! Ôpatu sêbôk ba hamô haviŋ o hamô Jolodaŋ vi ba honaŋ abô bêŋ anôŋ hathak yani. Ondaŋô! Ôpêŋ lêk hathik avômalô halôk ŋaŋ ba avômalô sapêŋ i hadêŋ yani!”
27 Ma Jon hanaŋ, “Wapômbêŋ da anêŋ lahaviŋ ba nômlate habitak aêŋ hadêŋ anyô te ma yôv. 28 *Môlôda bôk olaŋô abô atu ba yahanaŋ. ‘Ya ma ôpatu ba Wapômbêŋ hêv hamôŋ ek yanaŋ êndêŋ avômalô nena Mesia tem êlêm. Ya miŋ Mesia ami.’ 29 Anyô te hawa avi te, êŋ ma tem enja êtôm yanida anêŋ. Ma doŋtom yapmalô ma tem êtôm ôpêŋ anêŋ anyô môlô atu ba imiŋ ek embatho yani loŋ. Ba halaŋô ôpêŋ anêŋ abô ma tem lamavi iyom. Ma yada intu hatôm yapmalô êŋ. Ba intu lêk yaleŋmavi bêŋ anôŋ hamô yakapôlôŋ siŋ. 30 Wapômbêŋ anêŋ lahaviŋ ba yani habitak anyô bêŋ, ma yada yahabitak anyô oyaŋ.”
31 * “Ôpêŋ bôk hamô leŋ ba halêm, yani ma bêŋ anôŋ ek avômalô pik sapêŋ. Ôpatu ba hamô pik êntêk, ôpêŋ ma anyô pik ba intu hanaŋ abô hathak nômkama pik iyom. Avanôŋ! Ôpatu ba halêm anêŋ malak leŋ, ôpêŋ ma bêŋ anôŋ ek avômalô pik sapêŋ. 32 *Yani hanaŋ hathak nôm takatu ba yanida bôk hayê lo halaŋô bêŋ. Ma avômalô miŋ êvhaviŋ abô êŋ ami. 33-34 Wapômbêŋ bôk hêv Lovak Matheŋ ba hamô ôpêŋ kapô siŋ ba halêm hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô. Ba intu ôpatu ba hêvhaviŋ yani ma hik thô nena Wapômbêŋ ma hanaŋ abô avanôŋ iyom. 35 *Lambô lahaviŋ Nakaduŋ ba hêv nômkama sapêŋ ek eyabiŋ. 36 *Ôpatu ba hêvhaviŋ Nakaduŋ lêk hawa lôkmala atu ba tem nêmô êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ. Ma ôpatu ba havôliŋ dôm hadêŋ Nakaduŋ ma Wapômbêŋ bôk hadum abô yôv ba ôpêŋ lêk hawa vovaŋ. Ba intu tem miŋ enja lôkmala ami.”
* 3:1 Jon 7:50; 19:39 * 3:3 Mat 18:3; 1Pi 1:23 * 3:3 Abô Glik “hathak loŋbô” lôk “halêm anêŋ vuliŋ” thai luvi ma abô doŋtom iyom. Yisu anêŋ auk nena “halêm anêŋ vuliŋ” ma doŋtom Nikodimus hasoŋ nena “hathak loŋbô”. * 3:5 Ese 36:25-27 * 3:6 Jon 1:13 * 3:14 Nam 21:9; Jon 8:28; 12:32 * 3:15 Jon 20:31 * 3:16 Jon 3:36; 10:28; Lom 5:8; 8:32; 1Jon 4:9-10 * 3:17 Luk 19:10 * 3:18 Jon 5:24 * 3:19 Jon 1:5,9; 8:12 * 3:22 Jon 4:1-2 * 3:28 Mat 11:10; Jon 1:20 * 3:31 Jon 8:23 * 3:32 Jon 3:11 * 3:35 Mat 11:27; Jon 5:20 * 3:36 Jon 3:16-18; 1Jon 5:12