13
Que'xtiquib lix c'anjel laj Bernabé ut laj Saulo
Sa' xya̱nkeb laj pa̱banel aran Antioquía cuanqueb profeta ut cuanqueb aj tzolonel. A'aneb a'in: laj Bernabé, laj Simón li neque'xye Niger re, laj Lucio Cirene xtenamit, laj Manaén li quiq'uiresi̱c riq'uin laj Herodes li acuabej, ut laj Saulo. Nak yo̱queb chi tijoc chiru li Dios ut chi ayunic, li Santil Musik'ej quixye reheb: —Q'uehomakeb xjuneseb laj Saulo ut laj Bernabé re nak te'xba̱nu li c'anjel a'in li sic'bileb cui' ru inban, chan. Que'xba̱nu lix ayu̱n ut que'tijoc nak que'xq'ue li ruk'eb sa' xbe̱neb laj Saulo ut laj Bernabé. Tojo'nak que'xchak'rabiheb. Laj Saulo ut laj Bernabé que'co̱eb Seleucia jo' quiyehe' reheb xban li Santil Musik'ej. Que'el aran ut que'co̱eb chiru ha' toj Chipre. Ut nak que'cuulac Salamina, que'xch'olob xya̱lal li ra̱tin li Dios sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut laj Juan Marcos yo̱ ajcui' chixtenk'anquileb. Yo̱queb chixbeninquil chixjunil li na'ajej li sutsu sa' ha'. Que'cuulac sa' li tenamit Pafos. Aran que'xtau jun aj tu̱l aj judío. Barjesús lix c'aba'. Li cui̱nk a'an aj balak'. Naxye nak sa' xc'aba' li Dios naa̱tinac. Abanan moco ya̱l ta. Li cui̱nk a'an cuan riq'uin laj Sergio Paulo, li q'uebil xcuanquil chi takla̱nc sa' li na'ajej a'an. Laj Sergio Paulo, li cuan xna'leb, quixtakla xbokbaleb laj Saulo ut laj Bernabé xban nak quiraj rabinquil li ra̱tin li Dios. Abanan yo̱ chi ch'i'ch'i'i̱nc laj Barjesús laj tu̱l. (Chi jalbil ru li c'aba'ej a'an naraj naxye Elimas.) Yo̱ chixch'i'ch'i'inquileb xban nak inc'a' quiraj nak ta̱pa̱ba̱nk laj Sergio Paulo. Xban nak cuan li Santil Musik'ej riq'uin, laj Saulo li nayeman ajcui' aj Pablo re, quixnau nak inc'a' us xna'leb laj Barjesús. Jo'can nak quixca'ya sa' ru. 10 Ut quixye re: —La̱at chanchanat laj tza. La̱at aj tic'ti'. Xic' nacacuil li ti̱quilal. Junes balak'ic ut ma̱usilal nacaba̱nu. La̱at nacapo' ru li rusilal li Ka̱cua'. 11 Anakcuan li Ka̱cua' ta̱rakok a̱tin sa' a̱be̱n. Tatmutz'ok' ut najt inc'a' ta̱ilok xnak' a̱cuu, chan laj Pablo. Ut sa' junpa̱t quimoy ut quik'ojyi̱no' sa' xnak' ru. Quixyal xsic'bal ani ta̱ch'ilo̱nk re. 12 Ut nak laj Sergio Paulo quiril li c'a'ru quixc'ul laj tu̱l, quixpa̱b li Ka̱cua'. Sachso xch'o̱l chirabinquil li tijleb chirix li Ka̱cua'.
Laj Pablo ut laj Bernabé que'xch'olob xya̱lal aran Antioquía xcue̱nt Pisidia
13 Laj Pablo que'el Pafos sa' jucub jo'queb ajcui' li rochben ut que'co̱eb Perge xcue̱nt Panfilia. Aran que'xcanab ribeb ut laj Juan Marcos quisuk'i Jerusalén. 14 Eb a'an que'nume' Perge ut que'cuulac Antioquía xcue̱nt Pisidia. Sa' li hiloba̱l cutan que'oc sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut que'c'ojla aran. 15 Eb laj c'amol be que'ril xsa' li chak'rab ut que'ril ajcui' xsa' li hu li que'xtz'i̱ba li profeta. Ut chirix a'an que'xye re laj Pablo: —Ex kas ki̱tz'in, cui cuan li c'a'ru te̱ye re xq'uebal xcacuil xch'o̱leb li tenamit, takaj rabinquil anakcuan, chanqueb. 16 Quixakli laj Pablo ut quixtaksi li ruk' re xyebal reheb nak inc'a' chic te'choki̱nk. Quixye: —Ex aj judío ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío, li nequelok'oni li Ka̱cua', abihomak li tinye e̱re. 17 Li Dios li neque'xlok'oni li ralal xc'ajol laj Israel, a'an quixsiq'ueb ru li kaxe'to̱nil yucua'. Quirosobtesiheb ut quixtamresiheb nak cuanqueb aran Egipto. Ut riq'uin xnimal xcuanquil quirisiheb sa' li tenamit a'an. 18 Ca'c'a̱l chihab quixcuy chak rilbaleb nak yo̱queb chak chi numec' sa' li chaki ch'och'. 19 Quixsach ruheb cuukub li xni̱nkal ru tenamit sa' li na'ajej Canaán ut li na'ajej a'an quicana chok' reheb laj Israel. 20 Chixjunil a'in quic'ulman chiru ca̱hib ciento riq'uin mero ciento chihab. Chirix a'an li Dios quixq'ueheb aj rakol a̱tin chi takla̱nc sa' xbe̱neb toj qui-oc laj Samuel li profeta. 21 Chirix chic a'an que'xtz'a̱ma xreyeb. Ut li Dios quixq'ue laj Saúl chok' xreyeb. A'an quitaklan sa' xbe̱neb chiru ca'c'a̱l chihab. Laj Saúl a'an ralal laj Cis xcomoneb li ralal xc'ajol laj Benjamín. 22 Ut nak qui-isi̱c laj Saúl, li Dios quixq'ue laj David chok' xreyeb ut quixye: —Xinsic' ru laj David ralal laj Isaí. Nacuulac chicuu lix na'leb li cui̱nk a'an. A'an tixba̱nu chixjunil li c'a'ru nacuaj la̱in, chan. 23 Ut sa' xya̱nkeb li ralal xc'ajol a'an, li Dios quixq'ue chi yo'la̱c li Jesús laj Colol re li tenamit Israel jo' quixyechi'i reheb. 24 Nak toj ma̱ji' nac'ulun li Jesús, laj Juan yo̱ chixch'olobanquil chiruheb chixjunileb laj Israel nak tento te'xyot' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux ut te'xc'ul li cubi ha'. 25 Nak ac rakec' re xba̱nunquil lix c'anjel, laj Juan quixye, “¿Anihin la̱in nak nequec'oxla? Moco la̱in ta li yo̱quex chiroybeninquil. Cha̱lc ban re chicuix li yo̱quex chiroybeninquil. A'an nim xcuanquil chicuu la̱in. Moco inc'ulub ta xhitbal xc'a̱mal lix xa̱b,” chan laj Juan. 26 Ex kas ki̱tz'in, la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham, ut la̱ex li ma̱cua'ex aj judío li nequexucua ru li Dios, taklanbil chak chok' e̱re laj Colonel. 27 Li cuanqueb Jerusalén ut eb li neque'taklan sa' xbe̱neb li tenamit inc'a' que'xtau ru li que'xye eb li profeta. Inc'a' que'xnau nak li Jesús, a'an laj Colonel. Abanan nak que'xk'axtesi chi ca̱mc li Jesús, quitz'akloc ru li a̱tin li que'xye li profeta, li na-ile' chiruheb rajlal sa' li hiloba̱l cutan. 28 Usta inc'a' que'xtau xma̱c, que'xtz'a̱ma chiru laj Pilato nak tixq'ue chi camsi̱c li Jesús. 29 Nak ac xc'ul chixjunil li raylal li quiyehe' chak chirix xbaneb li profeta junxil, que'risi chiru cruz ut que'xmuk. 30 Abanan li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. 31 Ut chiru nabal cutan qui-ile' ru xbaneb li que'ochbenin re junxil nak qui-el Galilea ut co̱ Jerusalén. Ut a'aneb chic neque'yehoc resil li que'ril reheb li tenamit anakcuan. 32 Jo'can ajcui' la̱o yo̱co chixch'olobanquil che̱ru li cha̱bil esilal a'in: nak li Dios quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo li Jesucristo. 33 Quitz'akloc ru chok' ke la̱o li alal c'ajolbej li quixyechi'i chak li Dios reheb li kaxe'to̱nil yucua' junxil jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Salmos li naxye chi jo'ca'in: La̱at li tz'akal cualal. Anakcuan xatinq'ue sa' a̱cuanquil, chan li Dios. (Sal. 2:7) 34 Quixcuaclesi cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak ut inc'a' chic ta̱ca̱mk jo' tz'i̱banbil retalil sa' li hu Isaías li naxye chi jo'ca'in: La̱in texcuosobtesi ut tinq'ue e̱re li ma̱tan li quinyechi'i re laj David junxil. (Is. 55:3) 35 Ut naxye ajcui' sa' li Salmos: Inc'a' ta̱canab chi k'a̱c lix tibel la̱ Santil Alal. (Sal. 16:10) 36 Relic chi ya̱l laj David nak toj yo'yo̱k quic'anjelac chiru lix tenamit jo' quiraj li Dios. Quicam ut quimuke' chixc'atk lix xe'to̱nil yucua' ut quik'a lix tibel. 37 Abanan li jun li quicuaclesi̱c cui'chic chi yo'yo xban li Dios, a'an inc'a' quik'a lix tibel. 38 Jo'can ut nak chenauhak la̱ex, kas ki̱tz'in, nak nakajultica che̱ru nak ca'aj cui' sa' xc'aba' li Jesús li quicuacli cui'chic chi yo'yo cuan xcuybal xsachbal le̱ ma̱c. 39 Inc'a' quiti̱cobresi̱c xch'o̱leb li kaxe'to̱nil yucua' riq'uin xba̱nunquil li naxye sa' lix chak'rab laj Moisés, abanan anakcuan naru chic ta̱ti̱cobresi̱k kach'o̱l riq'uin xpa̱banquil li Jesús. 40 Jo'can nak cheq'uehak retal chi us re nak inc'a' ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n li raylal li que'xye chak li profetas junxil. 41 A'an a'in li que'xtz'i̱ba li profeta junxil:
Cherabihak, la̱ex li nequextz'ekta̱nan re li cua̱tin. Chisachk e̱na'leb ut chex-osok' ta. La̱in yo̱quin chixba̱nunquil jun li sachba ch'o̱lej sa' eb li cutan a'in. Li sachba ch'o̱lej li yo̱quin chixba̱nunquil inc'a' raj te̱pa̱b cui yal ani ta junak ta̱serak'i̱nk e̱re. (Hab. 1:5)
42 Nak que'el laj Pablo ut laj Bernabé sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, li ma̱cua'eb aj judío que'xtz'a̱ma chiru laj Pablo nak ta̱cha̱lk cui'chic sa' li hiloba̱l cutan jun chic re nak tixch'olob cui'chic xya̱lal chiruheb. 43 Nak que'xchak'rabiheb li tenamit, nabaleb laj judío jo'queb ajcui' li que'oc sa' xya̱nkeb a'an que'xta̱ke laj Pablo ut laj Bernabé. Laj Pablo ut laj Bernabé yo̱queb chixq'uebal xna'lebeb re nak te'cua̱nk sa' xya̱lal jo' naraj li Dios. 44 Sa' li hiloba̱l cutan jun chic, yal cuib oxib aj chic li inc'a' que'cuulac chi abi̱nc nak que'xch'utub ribeb chixjunileb li cuanqueb sa' li tenamit chirabinquil li ra̱tin li Dios li tixye laj Pablo. 45 Ut nak que'ril li q'uila tenamit eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío, c'ajo' nak que'cako' xch'o̱leb. Que'oc chixcuech'inquil laj Pablo. Que'xhob ut que'xmajecua. 46 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xye chi cauheb xch'o̱l: —Relic chi ya̱l nak xbe̱n cua raj e̱re la̱ex aj judío xkaye resil li ra̱tin li Dios. Abanan la̱ex xetz'ekta̱na ut xec'oxla nak moco e̱c'ulub ta li junelic yu'am. Jo'can nak anakcuan takaye resil reheb li ma̱cua'eb aj judío. 47 Tento takaye xban nak jo'can coxtakla cui' chak li Ka̱cua' Dios nak quixye:
Xatinxakab re ta̱ch'olob xya̱lal chiruheb li ma̱cua'eb aj judío ut ta̱ye resil li colba-ib jun sut sa' ruchich'och'. (Is. 49:6)
48 Nak que'rabi li c'a'ru quixye laj Pablo, li ma̱cua'eb aj judío que'saho' sa' xch'o̱leb ut que'xq'ue xcuanquil li ra̱tin li Dios. Que'pa̱ban li jo' q'uial li quixye li Dios nak ta̱cua̱nk xyu'ameb chi junelic. 49 Ut yo̱ rabinquil resil li ra̱tin li Dios sa' chixjunil li na'ajej a'an. 50 Eb laj judío que'xtacchi'i chak eb li ixk li neque'xq'ue xcuanquil lix pa̱ba̱leb, li neque'q'uehe' xlok'al jo'queb ajcui' li cui̱nk li cuanqueb xcuanquil sa' li tenamit. Que'xyo'ob jun ra xi̱c' sa' xbe̱neb laj Pablo ut laj Bernabé. Ut que'risiheb sa' lix tenamiteb. 51 Laj Pablo ut laj Bernabé que'xchik'chik'i li poks chi rokeb nak que'el sa' li tenamit re xc'utbal nak inc'a' us que'xba̱nu reheb. Ut chirix a'an que'co̱eb Iconio. 52 Ut eb laj pa̱banel c'ajo' xsahil sa' xch'o̱leb ut li Santil Musik'ej cuan riq'uineb.