12
Ma̱c'a' naru xba̱nunquil chi mukmu chi inc'a' ta ta̱na'ek'
Nak yo̱queb chi ch'utla̱c li q'uila mil chi tenamit, yo̱queb chixtiquisinquil ribeb. Li Jesús qui-oc chi a̱tinac riq'uineb lix tzolom xbe̱n cua ut quixye: —Me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj fariseo. A'aneb aj ca'pac'al u. Ma̱c'a' naru na-uxman chi mukmu chi inc'a' ta ta̱c'utu̱nk. Ma̱c'a' cuan chi mukmu chi inc'a' ta ta̱na'ek'. Ma̱c'a' naru nayeman sa' cab chi mukmu chiru k'ojyi̱n chi inc'a' ta ta̱e̱lk resil chi cutanquil. Ut ma̱c'a' naru nayeman chi hasbanbil sa' cab chi inc'a' ta ta̱abi̱k resil yalak bar.
Ca'aj cui' li Dios tento xxucuanquil ru
Ex cuami̱g, la̱in ninye e̱re nak mexxucuac chiruheb li ani te'raj camsi̱nc e̱re xban nak ma̱c'a' naru te'xba̱nu riq'uin le̱ ra̱m. La̱in tinye e̱re ani li tento te̱xucua ru. Chexucua̱k ru li Dios li naru ta̱risi xyu'am li junju̱nk ut cuan xcuanquil chixtaklanquil li a̱mej sa' xbalba. A'an li tento te̱xucua ru. ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c o̱b chi tzentzeyul chi cuib centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun reheb a'an nasach sa' xch'o̱l li Dios. Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. Jo'can nak mexxucuac chiruheb li xic' neque'iloc e̱re xban nak la̱ex k'axal terto e̱tz'ak chiruheb nabal chi tzentzeyul. La̱in tinye e̱re nak li ani naxye chiruheb li tenamit nak niquinixpa̱b, la̱in tinye chiruheb lix ángel li Dios nak a'an cualal inc'ajol. Ut li ani ta̱tz'ekta̱na̱nk cue chiruheb li tenamit, la̱in tintz'ekta̱na ajcui' a'an chiruheb lix ángel li Dios. 10 Li ani ta̱hobok cue la̱in li C'ajolbej, ta̱cuyek' xma̱c xban li Dios. Abanan li ani ta̱majecua̱nk re li Santil Musik'ej inc'a' ta̱cuyek' xma̱c. 11 Nak texc'amek' chiruheb li neque'taklan sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío, malaj ut chiruheb laj rakol a̱tin ut chiruheb li cuanqueb sa' xcuanquil, inc'a' yo̱kex chixc'oxlanquil li c'a'ru texsume̱nk cui' malaj ut li c'a'ru te̱ye, 12 xban nak li Santil Musik'ej tixc'utbesi che̱ru sa' li ho̱nal a'an chanru texsume̱nk cui', chan li Jesús.
Inc'a' us nak junes li kabiomal takac'oxla
13 Jun li cui̱nk quia̱tinac chak sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit ut quixye re li Jesús: —At tzolonel, ye re li cuas nak xjachak li jun cablal li quicanaba̱c chok' ke ut xq'uehak cue li jo' q'uial tintz'ak la̱in, chan. 14 A'ut li Jesús quixye re: —At cui̱nk, la̱in inc'a' xakabanbilin chi rakoc a̱tin sa' e̱be̱n chi moco xakabanbilin chixjachinquil le̱ jun cablal. 15 Ut quixye ajcui' reheb chixjunileb li cuanqueb aran: —Q'uehomak retal li c'a'ru te̱ba̱nu. Inc'a' yo̱kex chixrahinquil ru li biomal, xban nak moco riq'uin ta kabiomal yo'yo̱co, chan. 16 Ut quixye ajcui' jun li jaljo̱quil ru a̱tin reheb. Quixye: —Cuan jun li cui̱nk biom. Cuan jun xch'och' cha̱bil ut nabal li acui̱mk na-el chi sa'. 17 Qui-oc chixc'oxlanquil ut quixye sa' xch'o̱l, “¿C'a'ru tinba̱nu? Ma̱c'a' chic xna'aj li ru li cuacui̱mk”, chan. 18 Ut quixye, “Ninnau c'a'ru tinba̱nu. Tinpo' li rochochil li ru li cuacui̱mk li cuanqueb. Ut tinyi̱b chic jalan ni̱nk chok' re̱kaj. Ut chi sa' a'an tinxoc chixjunil li ru li cuacui̱mk jo' ajcui' chixjunil li c'a'ru cuan cue.” 19 Ut tinye: “Us xak cue. Cuan nabal c'a'ru cue xocxo inban re tinnumsi nabal chihab. Anakcuan tinhila̱nk, tincua'ak, tin-uc'ak, ut ta̱sahok' sa' inch'o̱l”, chan. 20 Abanan li Dios quixye re, “Abi, at jip aj cui̱nk. Chiru a k'ojyi̱n a'in tatca̱mk. Ut chixjunil li xocxo a̱ban, ¿ani aj e ta̱cana̱k cui'?” 21 La̱in ninye e̱re: jo'ca'in naxc'ul li naxc'u̱la xbiomal sa' ruchich'och' ut riq'uin li Dios ma̱c'a' xbiomal, chan li Jesús.
Me̱c'oxla chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk
22 Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Mixic e̱ch'o̱l chixc'oxlanquil chanru nak te̱numsi li cutan junju̱nk, chi moco riq'uin li c'a'ru te̱tzaca chi moco riq'uin lix tikibanquil e̱rib. 23 Li kayu'am, a'an k'axal lok' chiru li katzacae̱mk. Ut li katibel, a'an k'axal lok' chiru li kak'. 24 Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc, chi moco neque'xxoc xcuaheb chi moco cuan xc'ulanquil xtzacae̱mkeb. Abanan li Dios naxq'ue xtzacae̱mkeb. ¿Ma toja' ta chic la̱ex inc'a' tixq'ue e̱tzacae̱mk? 25 ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxtacuasi rib xc'oxlanquil? 26 Cui inc'a' nequexru xba̱nunquil li c'a'ak re ru a'in, ¿c'a'ut nak nequetacuasi e̱rib chixc'oxlanquil? 27 Q'uehomak retal li utz'u'uj chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. 28 Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. 29 Jo'can ut nak inc'a' yo̱k e̱c'a'ux chirix le̱ cua e̱ruc'a. 30 Le̱ yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios, ca'aj cui' lix tzacae̱mkeb neque'xc'oxla. 31 Abanan la̱ex te̱sic' lix nimajcual cuanquilal li Dios ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob.
Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal cuan sa' choxa
32 Mexxucuac ex cualal inc'ajol. Usta inc'a' q'uihex, abanan le̱ yucua' cuan sa' choxa c'ojc'o xch'o̱l chixq'uebal e̱re lix nimajcual cuanquilal. 33 C'ayihomak li c'a'ru cuan e̱re ut sihomak reheb li ma̱c'a' cuan reheb re nak cua̱nk e̱biomal sa' choxa. Aran inc'a' na-oc laj e̱lk' chi elk'ac chi moco namaxen. Q'uehomak e̱ch'o̱l chirix li biomal li inc'a' na-oso'. 34 Jo'can nak chenauhak nak bar cuan cui' le̱ biomal, aran ajcui' cua̱nk le̱ c'a'ux.
Yo'on cua̱nkex chiroybeninquil lix c'ulunic li Ka̱cua'
35 Checauresihak e̱rib. Yo̱kex chiroybeninquil li Ka̱cua'. Chanchanakex li mo̱s li lochlo xxam ut yo̱ chiroybeninquil lix patrón. 36 Chanchanakex li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb nak ta̱suk'i̱k chak sa' junak sumla̱c. Nak tixtoch' li puerta, sa' junpa̱t te'xte chiru. 37 Us xak reheb li mo̱s li yo̱queb chiroybeninquil lix patroneb. Nak ta̱cuulak li patronej, tixtauheb chi ajo̱queb ru. Relic chi ya̱l ninye e̱re li patronej tixcauresi rib ut tixchunubeb lix mo̱s sa' me̱x ut a'an ajcui' ta̱q'uehok re lix tzacae̱mkeb. 38 Us xak reheb li mo̱s li yo̱keb chiroybeninquil lix patrón, usta tuktu k'ojyi̱n malaj ut sake̱uc re ta̱cuulak. 39 Cheq'uehak retal a'in: Cui ta naxnau li yucua'bej sa' li cab jok'e ho̱nal re li k'ojyi̱n tol-e̱lk laj e̱lk', ta̱yo'lek raj ut inc'a' raj tixcanab chi elk'ac li c'a'ru cuan sa' li rochoch. 40 Jo'can ajcui' la̱ex yo'on cua̱nkex chi oybeni̱nc xban nak inc'a' nequenau jok'e ho̱nal tincuulak la̱in li C'ajolbej. Tincuulak chi ma̱c'a' sa' e̱ch'o̱l, chan li Jesús. 41 Laj Pedro quixye re li Jesús: —At Ka̱cua', ¿ma ca'aj cui' ke la̱o xaye li jaljo̱quil ru a̱tin a'an, malaj ut reheb ajcui' chixjunileb li tenamit?— 42 Ut li Ka̱cua' quixye re: —Li mo̱s li cuan xna'leb ut cha̱bil, a'an li ta̱q'uehek' xcuanquil xban lix patrón sa' xbe̱neb li rech mo̱sil. A'an chic ta̱q'uehok re xtzacae̱mkeb sa' x-o̱ril. 43 Us xak re li mo̱s li yo̱k chixba̱nunquil lix c'anjel sa' xya̱lal nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. 44 Relic chi ya̱l tinye e̱re nak li patrón a'an, tixk'axtesi sa ruk' chixjunil lix jun cablal. 45 Abanan cui li mo̱s a'an inc'a' us lix na'leb, tixye sa' xch'o̱l, “Lin patrón ta̱ba̱yk chi c'ulu̱nc”. Ut ta̱oc chixsac'baleb li rech mo̱sil jo' cui̱nk jo' ixk ut ta̱oc chi cua'ac, chi uc'ac ut chi cala̱c. 46 Ma̱c'a'ak sa' xch'o̱l nak ta̱c'ulu̱nk lix patrón. Ut lix patrón tixq'ue chixtojbal rix lix ma̱c ut tixtakla sa' xya̱nkeb li inc'a' useb xna'leb. 47 Li mo̱s li naxnau c'a'ru naraj lix patrón ut chi ti̱c ma̱c'a' naxba̱nu, li jun a'an ta̱saq'uek' chi cau. 48 Abanan li mo̱s li inc'a' naxba̱nu li us xban nak inc'a' naxnau c'a'ru naraj lix patrón, li jun a'an tixc'ul ajcui' xtojbal xma̱c. Abanan ca'ch'in ajcui' chiru li tixc'ul li naxnau li c'a'ru naraj lix patrón. Li ani naxnau xya̱lal, mas cui'chic nabal li i̱k cuan sa' xbe̱n. Ut li ani cuan xna'leb chi us, mas cui'chic li i̱k cuan sa' xbe̱n chiru li jun li ma̱c'a' xna'leb, chan.
Nacuan ch'a'ajquilal nak junak naxpa̱b li Cristo
49 Li Jesús quixye ajcui': —Chanchan li xinq'ue xam sa' ruchich'och' nak xinchal la̱in xban nak sa' inc'aba' la̱in nabal li ch'a'ajquilal ta̱cua̱nk. Nacuaj ta ac xnume' li ch'a'ajquilal a'in. 50 Abanan tento tinc'ul jun li cubi ha' xbe̱n cua. Ut li cubi ha', a'an li nimla raylal li tinc'ul. Ut yo̱kin chiroybeninquil li ho̱nal a'an chi ra sa' inch'o̱l toj ta̱cuulak xk'ehil nak ta̱c'ulma̱nk. 51 Ma̱re la̱ex nequec'oxla nak junes tuktu̱quil usilal xinc'am chak sa' ruchich'och'. Inc'a'. Ta̱cua̱nk ajcui' nabal li ch'a'ajquilal. 52 Chalen anakcuan inc'a' chic sa te'cua̱nk li ju̱nk cabal sa' rochocheb xban nak cuan li te'pa̱ba̱nk cue ut cuan inc'a'. Ma̱re cuan o̱b chi cristian sa' li jun cabal. Oxib xic' te'ril li cuib chic. Ut li cuib xic' te'ril li oxib chic. 53 Li yucua'bej xic' ta̱ril li ralal, ut li alalbej xic' ta̱ril lix yucua'. Li na'bej xic' ta̱ril lix co' ut li co'bej xic' ta̱ril lix na'. Ut li na'bej xic' ta̱ril li ralib ut li alibej xic' ta̱ril lix na' lix be̱lom. 54 Li Jesús quixye ajcui' reheb li q'uila tenamit: —Nak nequeril nak yo̱ chi cha̱lc li chok bar na-oc cui' li sak'e, nequeye, “Ho̱n naxq'ue hab”, chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li hab. 55 Ut jo'can ajcui' nak nachal li ik' sa' li sur. Nequeye, “Tik ru li cutan tixq'ue anakcuan,” chanquex. Ut ya̱l ajcui' nak naxq'ue li tik. 56 La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa ut li ruchich'och'. Abanan ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. 57 ¿C'a'ut nak inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru li us te̱ba̱nu? 58 Nak yo̱quex chi xic riq'uin laj rakol a̱tin, yi̱bomak ru le̱ ch'a'ajquil sa' junpa̱t riq'uin li xic' na-iloc a̱cue nak toj ma̱ji' nequexcuulac. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, laj rakol a̱tin tatxtakla sa tz'alam. 59 La̱in ninye a̱cue nak inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue, chan li Jesús.