7
Li c'a'ru na-el chak sa' li kach'o̱l, a'an li nocoma̱cob cui'
Eb laj fariseo que'cuulac riq'uin li Jesús rochbeneb cuib oxib laj tz'i̱b li que'chal chak aran Jerusalén. Ut eb a'an que'xq'ue retal nak cuan lix tzolom li Jesús que'cua'ac chi inc'a' que'xch'aj li ruk'eb chi tz'akal jo' c'aynakeb chixba̱nunquil laj fariseo. Eb laj fariseo ut chixjunileb laj judío inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' te'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li chak'rab li canabanbil reheb xbaneb lix xe'to̱nil yucua'. Ut nak neque'suk'i chak sa' c'ayil inc'a' neque'cua'ac cui inc'a' neque'ch'ajoc jo' naxye lix chak'rabeb. Ut cuan cui'chic nabal li na'leb li neque'xba̱nu jo' canabanbil reheb xbaneb li xe'to̱nil yucua', jo' li xch'ajbal lix sec', lix xar, li uc'al ch'i̱ch' ut lix ch'a̱t. Eb laj fariseo ut eb laj tz'i̱b que'xpatz' re li Jesús: —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu li kachak'rabinquil canabanbil ke xbaneb li kaxe' kato̱n? Eb a'an neque'cua'ac chi inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb jo' naxye li kachak'rabinquil, chanqueb. Nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' li quixye laj Isaías che̱rix la̱ex aj ca'pac'al u nak quixye chi jo'ca'in:
Li tenamit a'in niquine'x-oxlok'i ca'aj cui' riq'uin xtz'u̱maleb re. Moco neque'xba̱nu ta chi anchal xch'o̱leb.
Ma̱c'a' aj e nak niquine'xlok'oni xban nak li tijleb li neque'xc'ut a'an yal xchak'rab eb li cui̱nk. (Is. 29:13)
La̱ex nequetz'ekta̱na lix chak'rab li Dios, ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu, jo' riq'uin xch'ajbal li sec' ut li xar ut li c'a'ak ru chi chak'rabil reheb li cui̱nk.— Li Jesús quixye ajcui' reheb: —La̱ex nequetz'ekta̱na lix chak'rab li Dios re nak te̱ba̱nu li najter na'leb canabanbil e̱re xbaneb le̱ xe'to̱nil yucua'. 10 Laj Moisés quixye, “Cha-oxlok'i la̱ na' la̱ yucua' ut ani tixhob xna' xyucua', ta̱camsi̱k.” 11 A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak li cui̱nk inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', a'an naru tixye, “Corbán”, chirix li c'a'ak re ru tixtenk'a cui' raj lix na' xyucua'. Li a̱tin a'an naraj naxye “yechi'inbil re li Dios”. 12 Riq'uin xba̱nunquil a'an li cui̱nk inc'a' chic naru tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. 13 Ut cuan nabal chic c'a'ak re ru chi na'lebil nalaje̱ba̱nu. Riq'uin xba̱nunquil li najter na'leb canabanbil e̱re, yo̱quex chixtz'ekta̱nanquil lix chak'rab li Dios, chan li Jesús reheb. 14 Ut li Jesús quixbokeb li tenamit ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. 15 Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla, a'an nama̱co' cui'. 16 Li ani naraj rabinquil, chixq'uehak retal li ninye.— 17 Nak li Jesús qui-el sa' xya̱nkeb li q'uila tenamit, qui-oc sa' cab. Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ru xya̱lal li a̱tin xaye?— 18 Ut li Jesús quixye reheb: —¿Ma inc'a' ajcui' xetau ru la̱ex li xinye? ¿Ma inc'a' nequenau nak ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca junak nama̱co' cui'? 19 Li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' ra̱m ta naxic. Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic, chan. Jo'can nak quixye nak chixjunil li natzacaman moco ma̱c ta xtzacanquil. 20 Ut quixye ajcui' li Jesús reheb: —Li inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an nama̱cob cui'. 21 Sa' xc'a'ux junak nachal chak li ma̱us aj na'leb, li muxuc caxa̱r, li co'be̱tac yumbe̱tac, ut li xcamsinquil ras ri̱tz'in. 22 Ut sa' xc'a'ux ajcui' nachal li elk'ac, lix rahinquil ru c'a'ru re ras ri̱tz'in, li ma̱usilal, li balak'i̱nc, li xba̱nunquil li xuta̱nalil na'leb, li cakali̱nc, li majecua̱nc, li k'etk'etil, ut lix majelil na'leb. 23 Chixjunil li ma̱us aj na'leb a'in sa' xc'a'ux junak nachal chak ut a'an nama̱cob cui' li junju̱nk.—
Li ixk aj Sirofenicia quipa̱ban
24 Li Jesús co̱ sa' jalan na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. Cox-oc sa' jun li cab. Inc'a' raj quiraj quinauhe' nak cuan aran. Abanan inc'a' quiru quixmuk rib. 25 Sa' junpa̱t qui-abi̱c resil xban jun li ixk nak cuan aran. Li ixk a'an cuan jun lix co' cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Co̱ riq'uin li Jesús ut quixcuik'ib rib chiru. 26 Li ixk a'an ma̱cua' aj judío, a'an aj Sirofenicia. Quixtz'a̱ma chiru li Jesús nak ta̱risi li ma̱us aj musik'ej riq'uin lix co'. 27 Ut li Jesús quixye re: —Cua'akeb cuan junxil li coc'al. Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan. 28 Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcua li coc'al rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan. 29 Li Jesús quixye re li ixk: —Us li xaye. Ayu sa' la̱ cuochoch. Ac x-el li ma̱us aj musik'ej riq'uin la̱ co', chan. 30 Co̱ li ixk sa' li rochoch ut coxtau lix co' chi yocyo chiru lix ch'a̱t. Ma̱c'a' chic li ma̱us aj musik'ej riq'uin.
Li Jesús quixq'uirtesi jun li cui̱nk tz'ap xic ut tat re
31 Nak qui-el li Jesús rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej xcue̱nt Tiro, que'nume' sa' li tenamit Sidón. Ut que'nume' ajcui' sa' li na'ajej xcue̱nt Decápolis, ut que'cuulac cuan cui' li palau Galilea. 32 Ut quic'ame' chak jun li cui̱nk riq'uin li Jesús tz'ap xic ut tat re. Que'xtz'a̱ma chiru nak tixq'ue li ruk' sa' xbe̱n. 33 Li Jesús quirisi li cui̱nk sa' xya̱nkeb li tenamit ut quixc'am xjunes. Quixch'ic li ru'uj ruk' sa' xxic li cui̱nk. Quixt'akresi li ru'uj ruk' riq'uin li xya'al re ut quixch'e' li ru'uj rak' li cui̱nk. 34 Qui-iloc sa' choxa, quixjik' xch'o̱l ut quixye: —Efata.— Sa' li ra̱tinoba̱l naraj naxye, “Chiteli̱k la̱ xic ut chat-abi̱nk.” 35 Sa' junpa̱t quiteli lix xic ut na-abin chic ut sa chic naa̱tinac. 36 Ut li Jesús quixye reheb li q'uila tenamit: —Ma̱ ani aj e te̱serak'i li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil, chan. Quixk'useb chi us. Abanan eb a'an k'axal cui'chic nak que'oc chixserak'inquil. 37 C'ajo' nak que'sach xch'o̱leb chirilbal ut que'xye: —Cha̱bil chixjunil li naxba̱nu. Naxq'ue chi abi̱nc li tz'ap xic ut naxq'ue chi a̱tinac li mem, chanqueb.