27
Li Jesús quic'ame' sa' rakleb a̱tin chiru laj Pilato
Ut nak quisake̱u, que'xch'utub ribeb chixjunileb lix be̱nil aj tij ut eb laj c'amol be sa' xya̱nkeb laj judío. Que'xc'u̱b rib chanru te'xba̱nu re nak ta̱camsi̱k li Jesús. Que'xc'am li Jesús chi bac'bo ut que'xk'axtesi sa' ruk' laj Pilato li acuabej.
Lix Camic laj Judas
Ut laj Judas li quik'axtesin re li Jesús, c'ajo' nak quiyot'e' xch'o̱l riq'uin li quixba̱nu nak quiril nak quiteneba̱c ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús. Quixk'ajsi li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata reheb lix be̱nil aj tij ut reheb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. Quixye reheb: —Xinma̱cob nak xink'axtesi e̱re li cui̱nk a'in xban nak ma̱c'a' xma̱c, chan. A'ut eb a'an que'xye re: —¿C'a' takaj re la̱o? Il c'a'ru ta̱ba̱nu.— Ut laj Judas quixcut li tumin sa' rochoch li Dios. Ut co̱ ut quixyatz' rib. Ut eb lix be̱nil aj tij que'xxoc li tumin ut que'xye: —Inc'a' us xq'uebal li tumin a'in sa' xcaxil lix mayej li rochoch li Dios xban nak xtz'ak xyu'am li cui̱nk.— Ut que'xc'u̱b ru nak te'xlok' jun li ch'och' re te'mukek' cui' li jalaneb xtenamit. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' li na'ajej a'an riq'uin laj pac'onel. Jo'can nak chalen anakcuan quicana chok' xc'aba' li na'ajej a'an “Lok'bil riq'uin Quic'.” Ut riq'uin a'in quitz'akloc ru li quixye li profeta Jeremías nak quixye:
10 Ut que'xchap li laje̱b xca'c'a̱l chi tumin plata, xtz'ak li quik'axtesi̱c. Lix tz'ak a'an li tenebanbil sa' xbe̱n xbaneb laj Israel. Ut chiru li tumin a'an que'xlok' jun li ch'och' riq'uin laj pac'onel, jo' quiyehe' cue xban li Ka̱cua'. (Zac. 11:12-13)
Li Jesús quic'ame' sa' rakleb a̱tin chiru laj Pilato
11 Que'xc'am li Jesús ut que'xxakab chiru laj Pilato li acuabej. Ut laj Pilato quixpatz' re: —¿Ma la̱at lix Reyeb laj judío?— Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li xaye nak la̱in.— 12 Ut nak yo̱ xjitbal xbaneb lix be̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be chiruheb laj judío, chi ti̱c inc'a' quichak'oc. 13 Ut laj Pilato quixye re: —¿Ma inc'a' nacacuabi jo' q'uial li yo̱queb chixyebal cha̱cuix?— 14 Aban li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re tixcol rib ut riq'uin a'an quisach xch'o̱l laj Pilato.
Quiteneba̱c li ca̱mc sa' xbe̱n li Jesús
15 Rajlal chihab sa' li nink'e Pascua li acuabej narach'ab junak li pre̱x a' ya̱l ani te'raj li tenamit ta̱ach'aba̱k jo' c'aynakeb xba̱nunquil. 16 Sa' eb li cutan a'an cuan sa' tz'alam jun li cui̱nk na'no ru chi us, aj Barrabás xc'aba'. 17 Ut nak ch'utch'u̱queb li q'uila tenamit, laj Pilato quixpatz' reheb: —¿Ani te̱raj tincuach'ab? ¿Ma laj Barrabás, malaj ut li Jesús li Cristo neque'xye re? chan laj Pilato. 18 Laj Pilato naxnau nak xban xcakaleb xch'o̱l li xbe̱nil aj tij nak que'xk'axtesi li Jesús sa' rakleb a̱tin. 19 Nak laj Pilato c'ojc'o sa' lix na'aj li narakoc cui' a̱tin, li rixakil quixtakla xyebal re: —Ma̱c'a' ta̱ba̱nu re li cui̱nk a'an xban nak ma̱c'a' xma̱c. Sa' xc'aba' a'an nak k'axal ra xinmatq'ue chi k'ek, chan. 20 Ut eb li xbe̱nil aj tij ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío que'xtacchi'i li q'uila tenamit re nak te'xye nak a' laj Barrabás li ta̱ach'aba̱k, ut a' li Jesús ta̱camsi̱k. 21 Ut li acuabej quixpatz' reheb: —¿Bar cuan reheb li cuib a'in te̱raj tincuach'ab?— Ut eb a'an que'xye: —A' laj Barrabás, chanqueb. 22 Quixye laj Pilato reheb: —Ut, ¿c'a' put ru ta̱ru̱k tinba̱nu la̱in riq'uin li Jesús, li Cristo neque'xye re?— Ut chixjunileb que'xye: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— 23 Ut li acuabej quixye reheb: —¿C'a'ut? ¿C'a'ru tz'akal xma̱c e̱re?— Ut eb a'an k'axal cau cui'chic que'xjap re chixyebal: —¡Chiq'uehek' chiru cruz!— 24 Ut laj Pilato quiril nak inc'a' qui-el chi us li quiraj xba̱nunquil ut quixq'ue retal nak k'axal cui'chic nak que'po' xch'o̱l li tenamit. Tojo'nak quixtakla xc'ambal lix ha' re xch'ajbal li ruk' chiruheb li tenamit ut quixye: —Ma̱c'a' inma̱c la̱in riq'uin xcamic li cui̱nk a'in li ma̱c'a' xma̱c. La̱ex chic yal e̱re sa' xbe̱n, chan. 25 Ut chixjunileb li tenamit que'chak'oc ut que'xye: —Sa' kabe̱n la̱o ut sa' xbe̱neb li kalal kac'ajol chicana̱k xtojbal rix lix camic, chanqueb. 26 Tojo'nak laj Pilato quirach'ab laj Barrabás chiruheb li tenamit. Ut quixtakla xsac'bal li Jesús riq'uin tz'u̱m ut quixk'axtesi sa' ruk'eb li soldado re nak te'xq'ue chiru cruz. 27 Ut eb lix soldado li acuabej que'xc'am li Jesús sa' li po̱pol ut que'xch'utub ribeb chixjunileb li soldado ut que'xsut li Jesús. 28 Que'risi li rak' ut que'xq'ue jun caki t'icr chirix jo' neque'rocsi li rey. 29 Ut que'xtz'ul jun li corona riq'uin q'uix ut que'xq'ue sa' xjolom. Ut sa' xnim uk' que'xq'ue jun li che'. Ut que'xcuik'ib ribeb chiru ut que'retz'u ut que'xye: —Sahak taxak sa' a̱ch'o̱l, at xReyeb laj judío, chanqueb re. 30 Quilaje'xchu̱ba, ut que'xchap li che' ut riq'uin a'an que'xsac' sa' xjolom. 31 Ut nak ac xe'xtacuasi, que'risi li t'icr li cuan chirix. Ut que'xq'ue cui'chic li rak' chirix. Tojo'nak que'xc'am re nak te'xq'ue chiru cruz.
Li Jesús quiq'uehe' chiru cruz
32 Ut nak yo̱queb chi xic, que'xc'ul jun li cui̱nk aj Simón xc'aba', Cirene xtenamit. Eb li soldado que'xmin ru a'an chixpakonquil lix cruz li Jesús. 33 Ut que'cuulac sa' li na'ajej Gólgota xc'aba'. Chi jalbil ru naraj naxye: Xna'aj Xbakel Xjolom Camenak. 34 Ut que'xq'ue vino re li Jesús yubil riq'uin c'ahil ban re xcotzbal li raylal, abanan nak quixyal, inc'a' quiruc'. 35 Ut mokon nak ac que'xq'ue chiru cruz, eb li soldado que'bu̱lic chirix li rak' re rilbal ani na ta̱e̱chani̱nk re li rak'. Jo'ca'in quitz'akloc ru li yebil xban li profeta nak quixye: Que'xjeq'ui chi ribileb rib li cuak' ut que'bu̱lic chirix lin t'icr. (Sal. 22:18) 36 Que'c'ojla aran ut que'oc chixc'ac'alenquil li Jesús. 37 Sa' xbe̱n li cruz que'xq'ue jun retalil c'a'ut nak que'xcamsi ut naxye:
A'an a'in li Jesús, lix Reyeb laj judío.
38 Ut cuib aj e̱lk' que'q'uehe' chiru cruz rochben, jun sa' xnim ut jun sa' xtz'e. 39 Ut eb li tenamit yo̱queb chi numec' aran, que'xhob li Jesús ut neque'rec'asi xjolomeb. 40 Ut que'xye: —¿Ma ma̱cua' ta bi' la̱at li cat-ajoc re xjuc'bal rochoch li Dios, ut yal chiru oxib cutan raj xayi̱b cui'chic? Xacol raj a̱cuib. Cui ya̱l nak la̱at Ralalat li Dios, cuben chak chiru li cruz, chanqueb. 41 Jo'can ajcui' eb li xbe̱nil aj tij yo̱queb chixhobbal li Jesús rochbeneb laj tz'i̱b ut eb li neque'c'amoc be sa' xya̱nkeb laj judío. 42 Ut que'xye: —Jalan chic xcoleb ut a'an inc'a' naru naxcol rib xjunes. Cui ya̱l nak a'an xReyeb laj judío, chicubek chak chiru li cruz anakcuan ut topa̱ba̱nk chiru. 43 Cau xch'o̱l riq'uin li Dios. Chicolek' anakcuan cui narahe' xban li Dios xban nak naxye nak a'an Ralal li Dios, chanqueb. 44 Ut jo'can eb ajcui' laj e̱lk' li que'q'uehe' chiru cruz rochben, yo̱queb chixhobbal. 45 Tuktu cua'leb nak quik'ojyi̱no' sa' chixjunil li ruchich'och' ut toj sa' oxib o̱r re ecuu quicutano' cui'chic. 46 Ut ca'ch'in chic ma̱ oxib o̱r nak quia̱tinac li Jesús chi cau xya̱b xcux ut quixye: —Elí, Elí, ¿lama sabactani?— Chi jalbil ru naraj naxye: At inDios, at inDios, ¿c'a'ut nak xina̱canab injunes? 47 Nak que'rabi li c'a'ru quixye li cuanqueb aran, cuan li que'yehoc: —Abihomak, yo̱ chixbokbal li profeta Elías, chanqueb. 48 Ut jun sa' xya̱nkeb co̱ sa' a̱nil ut coxtz'a chak jun li esponja sa' vinagre ut quixtaksi chi ru'uj jun li che' ut quixq'ue sa' re li Jesús re ta̱ruc'. 49 Ut li jun ch'o̱l chic que'xye: —Kilak cuan ma ta̱cha̱lk na laj Elías chixcolbal, chanqueb. 50 A'ut li Jesús quixjap cui'chic re chi cau ut qui-el xch'o̱l. 51 Ut li t'icr li cuan chok' tas sa' li Santil Na'ajej sa' li rochoch li Dios quik'iche' sa' xyi. Quiticla chak takec' ut toj tak'a coxrake' lix k'ichilal. Ca' jachal qui-el. Qui-ec'an li ch'och' ut eb li sako̱nac quilaje'itz'e'. 52 Quilaje'teli li que'muke' cui' li camenak ut nabaleb li ti̱queb xch'o̱l que'cuacli cui'chic chi yo'yo. 53 Ut mokon chic nak li Jesús ac xcuacli cui'chic chi yo'yo, que'el chak sa' lix mukleba̱l ut que'oc sa' li santil tenamit Jerusalén ut nabal chi aj u que'xc'utbesi cui' ribeb. 54 Ut li capitán rochbeneb li yo̱queb chi c'ac'ale̱nc re li Jesús, que'rec'a li hi̱c ut que'xq'ue retal li c'a'ru yo̱ chi c'ulma̱nc. Ma̱ c'ajo' nak que'xucuac ut que'xye: —Relic chi ya̱l nak li cui̱nk a'in tz'akal Ralal li Dios.— 55 Ut cuanqueb ajcui' ixk yo̱queb chak chi iloc chi najt. Eb a'an toj Galilea que'xta̱ke chak li Jesús ut que'c'anjelac chiru. 56 Sa' xya̱nkeb a'an cuanqueb lix María aj Magdala, ut lix María xna'eb laj Jacobo ut laj José, ut lix na'eb li ralal laj Zebedeo.
Nak quimuke' li Jesús
57 Ac yo̱ chi oc k'ojyi̱n nak quicuulac aran bar que'xcamsi cui' li Jesús jun li cui̱nk biom, aj José xc'aba'. Arimatea xtenamit. A'an xtzolom ajcui' li Jesús nak quicuan. 58 Li cui̱nk a'in co̱ riq'uin laj Pilato ut quixtz'a̱ma chiru nak ta̱q'uehek' re lix tz'ejcual li Jesús re nak tixmuk. Ut laj Pilato quixtakla xk'axtesinquil re. 59 Ut laj José quixc'am li camenak ut quixlan sa' jun li ac' t'icr lino. 60 Ut quixq'ue sa' jun li ac' mukleba̱l. Re raj a'an li mukleba̱l nak quiyi̱ba̱c sa' jun sako̱nac. Ut quixbalk'usi jun nimla pec chire li mukleba̱l ut co̱. 61 Ut cuanqueb aran lix María aj Magdala ut lix María jun chic. C'ojc'o̱queb aran chi xca'yaba̱l li mukleba̱l.
Que'xakaba̱c li soldado chixc'ac'alenquil li mukleba̱l
62 Jo' cuulajak chic, nak ac xnume' lix cutanquil li cauresi̱nc re li hiloba̱l cutan, que'xch'utub ribeb li xbe̱nil aj tij rochbeneb laj fariseo. Que'co̱eb riq'uin laj Pilato. 63 Ut que'xye re: —Ka̱cua', xjultico' ke li a̱tin quixye laj balak' nak toj yo'yo̱k. Quixye nak sa' rox li cutan ta̱cuacli̱k cui'chic chi yo'yo. 64 Takla xq'uebal retal chi us li mukleba̱l toj ta̱numek' li oxib cutan. Ma̱re te'cha̱lk lix tzolom chi k'ek chirelk'anquil li camenak ut te'xye reheb li tenamit, “Xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.” Ut k'axal cui'chic ch'a'aj toe̱lk la̱o chiru li xkac'ul xbe̱n cua. 65 Ut laj Pilato quixye reheb: —Cue'queb jun ch'u̱tal chi soldado. Ayukex rochbeneb ut q'uehomak retal nak te'xba̱nu chi us. La̱ex nequenau chanru te̱ba̱nu, chan. 66 Ut co̱eb ut que'xtz'ap chi us li mukleba̱l ut que'xq'ue retalil li pec ut que'xcanab li soldado aran chixc'ac'alenquil li mukleba̱l.