21
Pöblo uya ca Jerusalén
Cuöc otequencöjtiejque tocnihua, otetlejcoque pa börco. Oteyajque deriecho ca inu tlöltojpole ijtec lamör que itucö Cos. Pa mustlateca oteyajque ca pa tlöltojpole itucö Rodas hua sötiepa oteyajque ca ocsie löro hasta pa sente puieblo itucö Pátara. Ompa pa Pátara otecniextejque sente börco tli oyöya ca pan tlöle de Fenicia. Otetlejcoque ipa inu börco hua oteyajque. Otequejtaque inu tlöltojpole pa lamör itucö Chipre pero sa otepanuque ca möyecömpa de Chipre. Oteyajque hasta otaseto pa Siria. Ompa otecalajque pa puieblo de Tiro porque inu börco oquepex que moquetzas ompau para quecöjtiehuas icörga. Otecnömejque inu creyentes ompau. Otechecumejtejque ca yejua. Inu creyentes oquelfejque Pöblo majcamo beya ca Jerusalén. Ejqueu Espíritu Sönto oquemelfejque ma quelficö Pöblo. Cuöc ye otechecumejtejque ca yejua, otequisque. Noche inu creyentes ca tiehua insosohuöhua hua inpelhua uyajque ca tejua hasta ca calquisyo de inu puieblo. Ompa ototlancuöquetzque ca itienco lamör hua ototlajtlötlajtejque. Entunses otodespedirojque. Tejua otetlejcoque pa börco hua yejua omocuejque ca inchajchö.
Oteyajque de puieblo de Tiro hasta puieblo de Tolemaida. Otequentlajpalojque tocnihua ompau. Otocöjque ca yejua sie tunale. Pa mustlateca otequisque. Otaseto pa puieblo de Cesarea. Ompa oteyajque ca ichö de Felipe, öque oyeya sente de inu checume tlöca tli quentlacualtejque hermanos pa Jerusalén. Nuyejque Felipe seme quennunutzaya giente de inu cuale tlamachestelestle. Tejua otocöjque pa ichö yaja. Felipe oquempeaya nöbe ichpuchhua tli ayemo omonömecteya. Yejua tlayulepantiöya de tietlajtultzi Deus. 10 Oteyejyeya ompa quiesque tunalte. Yecuöquenu sente tlayulepante itucö Agabo ohualie de estado de Judea. 11 Cuöc otiechejtato, ocasec icinturón de Pöblo hua omojolpe pa icxehua hua pa imöhua. Oquejto:
―Ejqueu quejtulo Espíritu Sönto, que pa Jerusalén inu joriojte quejilpisque öque ihuöxca nönca cinturón. Yecuöquenu inu joriojte quetiemöctisque yaja ca giente tli amo joriojte.
12 Cuöc tejua hua tocnihua de Cesarea otejcajque inu, otectlötlajtejque Pöblo majcamo beya ca Jerusalén. 13 Entunses Pöblo onöhuat:
―¿Tlica nenchuca hua nenniechmaca tequepachule ipa noyulo, para majcamo nebeya? Pos naja necaca listo amo sa para ma niechejilpicö tlöcamo hasta para nemeques pa Jerusalén por tiepampa Tlöcatzintle Jesús.
14 Así es que abele otectzacuilejque para majcamo beya ca Jerusalén. Entunses ayecmo tli otequejtojque. Solamiente otequejtojque:
―Ma mochihua tietlanequelestzi Deus.
15 Sötiepa de quiesque tunalte otopreparörojque hua oteyajque ca Jerusalén. 16 Seque creyentes de Cesarea uyajque ca tejua. Sente tlöcatl itucö Mnasón oyeya de Chipre hua oyeya creyente por meyac tiempo. Tocnihua de Cesarea otiechbicaque pa ichö de Mnasón. Ompa otocalutejque.
Joriojte ocaseque Pöblo pa teopantle bieye pa Jerusalén
17 Ompa pa Jerusalén tocnihua otiechselejque ca meyac pöquelestle. 18 Pa mustlateca Pöblo uya ca tejua para otectlajpaluto Jacobo. Ompa oyejyeya nuyejque noche biebentzetzi tli quentlachiliöya inu creyentes. 19 Pöblo oquentlajpalo. Oquenpubele noche lo que tli Deus oquepaliebejque para oquechi intzölö giente tli amo joriojte. 20 Cuöc oquecajque noche inu, otieyectieniejque Deus. Entunses oquelfejque Pöblo:
―Bieno, hermano. Pero ye tecmate que oncate miles de joriojte tli ye omoneltocaque ca Jesucristo. Pos innochtie quecsijiroa ma noche giente ma quechihuacö tli quejtoa inu ley de Moisés. 21 Yejua oquecajque que taja de ocsie modo tequenmachtejteneme noche joriojte tli chajchönte pa ocseque naciones. Nele tequenmachtea que majcamo quechihuacö cöso de lo que tli oquemandöro Moisés. Yejua quejejtoa que tequemelfea joriojte nele majcamo quennacayutequecö inpejpelhua nimpor majcamo quechihuacö confurme ocseque costumbres de toreligión. 22 ¿Tli pasörebes noso? Icaca seguro que inu joriojte quecaquesque que ye otehuöla. 23 Xecchihua noso ini nönca tli temetzelfisque. Oncate nöbe tlöca totzölö tli quepejpea quecumplirusque sente compromiso ca Deus. 24 Xequenbica inu nöbeme ca taja. Xecchihua nuyejque ca yejua confurme costumbre de joriojte para tomochepöhuas hua teyes cuale ca Deus. Xectlaxtlöhua noche göstos para que yejua cuale mocuajcuöpejpesque hasta itzintech intzo. De inu maniera noche joriojte momacasque cuienta que amo melöhuac lo que tli oquecajque de taja, tlöcamo quematesque que taja nuyejque tejcumpliroa cuale ca inu ley de Moisés. 25 Ye otequemejcuelfe giente tli mös amo joriojte ye omoneltocaque. Otequemelfejque lo que tli otiechparesiero bien para yejua, que majcamo öque quecua lo que tli giente oquetlölejque quieme bentle para ixniehualojme. Majcamo öque *quecua yestle. Majcamo öque quecua nacatl de sente yulcötl tli oquechpötzmec. Majcamo öque mopöcte ca sente sohuatl noso sente tlöcatl que amo yaja icompaniero.
26 Pa mustlateca Pöblo oquenbicac inu nöbe tlöca ca yaja. Pöblo nuyejque ca tiehua yejua oquechi confurme costumbres de joriojte para mochepöhuas hua iyes cuale ca Deus. Yecuöquenu Pöblo ocalac pa teopantle bieye. Otlanahuate pa tlin tunale mocumplirus lo que tli oquechijque confurme inu costumbres. Es decir, otlanahuate tlin tunale oquepexque yejua para quenmejmectisque yulcöme quieme bentle para Deus.
27 Cuöc ye miero tlamesquiöya inu checume tunale, seque joriojte de tlöle de Asia oquejtaque Pöblo pa teopantle bieye. Pos oquentlötlabielmectejque noche giente tli ompa oyejyeya. Ocaseque Pöblo. 28 Oquejtojque checöhuac:
―¡Señores de tonación Israel! ¡Xetiechpaliebicö! Ini nönca tlöcatl yajteneme pa ocseque naciones. Quenmachtejteneme noche giente tlimach cuntra tonación hua cuntra toley hua cuntra ini nönca teopantle. Hua amo sa inu, tlöcamo ahorita oquencalaque seque giente griegos pa ini teopantle hua ca inu ye oquepetzotele tieteupantzi Deus.
29 Oquejtojque ejqueu porque oquepensörojque que Pöblo oquebicac sente griego itucö Trófimo pa inu teopantle bieye mös amo melöhuac. Trófimo oyeya de puieblo de Efeso hua inu joriojte antes oquejtaque Pöblo ca Trófimo pa cayajunte de Jerusalén.
30 Noche giente de Jerusalén ochöchalönque hua meyactie giente omosentlölejtequisque. Entunses ocaseque Pöblo. Oquetlölochpöntajque ca queyöhuac de inu teopantle bieye, hua sa nima oquentzajtzajque pobieltajte de inu teopantle. 31 Oquetratörojque quemectisquea Pöblo pero seque giente oquelfito inu coroniel de inu trupa de soltörojte. Oquelfejque nele noche giente de Jerusalén chöchalöntaya. 32 Entunses inu coroniel oquemöntie seque soltörojte hua seque capetönte. Oaseto sa nima cöne giente chöchalöntaya. Cuöc giente oquejtaque inu coroniel ca isoltörojua, ayecmo oquebitejque Pöblo. 33 Entunses inu coroniel omopacho. Ocasec Pöblo para quebicas prieso. Oquemelfe isoltörojua ma quejilpicö ca unte carienajte. Sötiepa inu coroniel otlajtla nele öquenu Pöblo hua tlininu oquechi. 34 Seque giente oquejtojque sente cosa hua ocseque giente ocsente. Porieso inu coroniel abele tli oquecac por tönto chöchalönelestle tli oquechijque giente. Entunses otlatitla ma quebicacö Pöblo pa cuartel. 35 Cuöc ajaseto pa inu escalón de cuartel inu soltörojte oquenöpalojtajque Pöblo porque lalebes checöhuac ocualönque giente ca yaja. 36 Pos noche giente tli quentocatöya oquejtojtöya checöhuac:
―¡Xecmecticö!
Pöblo omodefendiero imixtla giente
37 Cuöc soltörojte quecalaquejtaya Pöblo pa inu cuartel, Pöblo oquelfe inu coroniel:
―¿Cuale temetzmolfelis canajyetla?
Inu coroniel oquenönquele:
―¿Tecmate taja tetlajtlajtus ca idioma griego? 38 Entunses ¿taja amo tecaca inu tlöcatl de Egipto tli antes omajcoc cuntra cubierno hua oquenbicac inu cuatro mil mequestierojte pa inu locör cöne nionöque chönte?
39 Entunses Pöblo oquelfe:
―Naja amo. Naja nejoreyo. Onetlöcat pa puieblo de Tarso pa tlöle de Cilicia. Necaca neciudadano de inu puieblo tli bieye momajteca. Xeniechmocöbele, por favur, ma nonunutza ca giente.
40 Inu coroniel oquecö Pöblo ma quennunutza giente. Entunses omoquetz ipa inu escalón de cuartel. Oquechi sieña ca imö ma sa yetacö inu giente. Cuöc otlacactajque, oquennunutz ca hebreo. Oquejto:
* 21:25 Cuale nuyejque motradusirus: “tlamecte”.