5
Cʉnʉpʉ mʉja, topʉ buheahye Jesu masare
(Lc 6.20-23)
Sa ye masa peyequina tiquiro cahapʉ tiquina esagʉ̃ ihñano Jesu cʉnʉpʉ mʉjaa wahahye. Mʉja sa, topʉ dujiahye. Topʉ dujigʉ̃ tiquiro buheyequina tiquiro cahapʉ esahye. Tiquina esagʉ̃ ihñano ohõ saha ni buhe dʉcahye.
—‍Tiquina ñañene bʉjʉa witiyequina Cohãcjʉ̃re cahmeñequina bucueyequina ijire. Ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉre wahaeta tiquina. Ʉhmʉse cjẽ tiquina ye ijire.
’Utiyequina gʉ̃hʉ bucueyequina ijire. Tiquinare bucuegʉ̃ yerota mari Pacʉ.
’Apequinare yʉhdʉdʉca dueyequina “Ihyo ijina ijiaja ʉsã”, ni tʉhotuyequina bucueyequina ijire. Cohãcjʉ̃ “Ohoutja”, tiquinare tiquiro nidi yehpare cʉoeta tiquina.
’Cohãcjʉ̃ dutiro saha ye duayequina, quehnoañene ye duayequina bucueyequina ijire. Cohãcjʉ̃ tiquiro yedohogʉ̃ tiquina quehnoañene yeducueta.
’Apequinare paja ihñañequina bucueyequina ijire. Tiquina sa paja ihñagʉ̃ Cohãcjʉ̃ tiquina gʉ̃hʉre paja ihñanota.
’Tiquina ñañene cosenohriquina bucueyequina ijire. Cohãcjʉ̃re ihñaeta tiquina.
’Apequinare cahmequedagʉ̃ yeyequina bucueyequina ijire. Tiquinare “Yʉhʉ pohna ijire”, ninota Cohãcjʉ̃.
10 ’Cohãcjʉ̃ dutiyere tiquina yeri buhiri apequina ñano yere Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiriquinare. Tiquina sa ñano yegʉ̃ bucueyequina ijire tiquina pehe. Ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉ tiquiro yere cʉoeta tiquina.
11 ’Yeere mʉsa yeri buhiri apequina mʉsare tiquina tuhtiepegʉ̃ta bucuena ijire mʉsa. Mʉsare tiquina ñano yepegʉ̃ta bucuena ijire mʉsa. Yeequina mʉsa ijiri buhiri mʉsare ijipihtiye ñañe tiquina quiti dojomehnepegʉ̃ta tiquina ni mehoepegʉ̃ta bucuena ijire mʉsa. 12 Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinare mʉsa pano ijiriquinare tiquinapʉreta ñano ye mʉhtahye. Tiquinare yeriro sahata mʉsa gʉ̃hʉre apequina sa yegʉ̃ bucueya. Quehnoano jeripohna tiya. Sa yero ʉhmʉsepʉ mʉsa esagʉ̃ pajiro quehnoano yerota mʉsare Cohãcjʉ̃, ni yahuahye Jesu.
Moa yero saha, buhrioro yero saha ijire Jesu yequina
(Mr 9.50; Lc 14.34-35)
13 Sa ye Jesu buhe nemoahye:
—‍Moa mehna wahiquiro dihire ti ñano wahaeragʉ̃ yero sahata mʉsa pehe yeequina pehe ijipihtiyequina apequinare ñañene tiquina ye dueragʉ̃ yere. Sa ijieperota moa pehe ti ñañe wahagʉ̃ pari turi quehnoañe ye masiedare. Ti moa ne quehnoaedare. Ti sa wahagʉ̃ ti moare cohãno cahmene. Ti moare cohãri bato ti bui masa cʉhta cũre. Ne dʉhseati ijierare ti moa tiquiro cohãñe. (Ti dʉhseati ijieraro saha ijieracãhña mʉsa. Cohãcjʉ̃ ye pehere cohãedacãhña,) ni yahuahye Jesu.
14 Sa ye tiquiro buhe nemoahye:
—‍Buhrioro marine ihñagʉ̃ yero sahata mʉsa pehe yeequina pehe ahri yehpa cjẽnare Cohãcjʉ̃re masigʉ̃ yere. Cʉnʉ bui ijiri macare nʉono basioerare. 15 Sa ye sihãriare masa sihãñe, sutu docapʉ moha dapo masiedare. Tiare sihãriare ʉhmʉanopʉ duhu peore ti wʉhʉ cjẽna ijipihtiyequina tiquina ihñatiare. 16 Ohõ sahata mʉsa gʉ̃hʉ buhrioro yero saha ijina, quehnoañene yeya. Mʉsa sa yegʉ̃ ihñañe masa mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃nore ño peo, “Tutuagʉ, quehnoagʉ ijire”, nieta, ni yahuahye Jesu.
Cohãcjʉ̃ tiquiro dutiyere tiquiro ojoari gʉ̃hʉre yahuahye Jesu
17 Sa ni tuhasa, tiquinare yahu nemoahye:
—‍Ahrire mʉsa masigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire, tiquiro yere yahu mʉhtañequina tiquina ojoari gʉ̃hʉre cohãgʉ tagʉ niedʉ. Ti dutiyere mʉsare quehnoano yahu potou tʉʉ nii. Ti dutiyere poto ijigʉ̃ ihñou ahtaʉ. Ti dutiye nidiro sahata ye sohtori tii tʉʉ nii. 18 Ijirota mʉsare niaja. Pihtiri deco pano ijinigʉ̃ Cohãcjʉ̃ dutiye Moisere tiquiro cũrire ne mehenogã cohãsi mari. Ahri yehpa, ʉhmʉse gʉ̃hʉ ti ijiro puno tiquiro dutiye gʉ̃hʉ ijirota. 19 Sa yeye ti dutiyere ihquẽquina yʉhdʉdʉcaye, apequinare sata ye dutiye, ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉ cahacjẽna yero saha ijieta. Ihcã dutirogã ijiepegʉ̃ta tiquina yʉhdʉdʉcaye, cahacjẽna yero saha ijieta tiquina. Apequina ti dutiyere quehnoano yeye, apequinare tiquina yero saha ye dutiye, ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉ pʉhtoa yero saha ijieta tiquina pehe. 20 Mʉsare niita niaja yʉhʉ. Judio masare buheyequina, fariseo masa gʉ̃hʉ Cohãcjʉ̃ cahmeñene queoro yerare. Tiquina yʉhdʉoro Cohãcjʉ̃ cahmeñene yeya mʉsa. Mʉsa sa yerana, tiquiro pʉhtoro ijiropʉre ne esasi mʉsa, ni yahuahye Jesu.
Usuayere yahuahye Jesu
(Lc 12.57-59)
21 Sa ni tuhasa, tiquinare yahu nemoahye:
—‍Panopʉ cjẽna ohõ saha ni tiquina yahurire tʉhori jimedi mʉsa: “Masare wejẽdacãhña. Masare wejẽdiquirore tiquina buhiri dahreatiquiro ijire”, tiquina nidire tʉhori jimedi mʉsa. 22 Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno mʉsare ahri pehere yahu nemoutja. Tiquiro acayʉro mehna usuariquiro pehe tiquina buhiri dahreatiquiro ijire masʉnore wejẽdiquiro yero saha. Tiquiro acayʉrore tuhtiriquiro “Ne tʉho masiñe mariegʉ ijire mʉhʉ”, nidiquiro buhiri dahre dutiyequina cahapʉ tiquina neatiquiro ijire. “Tʉho masiegʉ ijire mʉhʉ”, tiquiro acayʉrore sa nidiquirore pecapʉ wahaboaga tiquiro.
23 ’Mʉsa acayʉro mʉsare tiquiro ihña tuhtigʉ̃ ohõ saha yeya. Cohãcjʉ̃ wʉhʉpʉ Cohãcjʉ̃re mʉsa ño peoato pano, tiquirore wahiquirore mʉsa ohoato pano ohõ saha yeya. 24 Cohãcjʉ̃re mʉsa ohoatire duhu cũ, mʉsa acayʉro cahapʉ waha, “Pari turi cahmequedacʉ̃hna. To punota duhuuhna tire”, niña tiquirore. Mʉsa sa nidi bato Cohãcjʉ̃re oho, ño peona wahaya tiquiro ya wʉhʉpʉ.
25 ’Apequiro mʉhʉre yahusã duaro, pʉhtoro masare beseriquiro cahapʉ mʉhʉre tiquiro nea duagʉ̃, tiquiro mehna usuaro marieno ijiya. Beseriquiro cahapʉ tiquiro neato pano tiquiro mehna quehnoano ijiya. Mʉhʉ sa yegʉ̃ ihñano tiquiro mʉhʉre yahusãedaboaga. Mʉhʉ sa quehnoano ijieragʉ̃ ihñano topʉre mʉsa esagʉ̃ tiquiro pehe mʉhʉre masare beseriquirore yahusãnota. Tiquiro sa yahusãgʉ̃, beseriquiro pehe peresu yeyequinapʉre mʉhʉre ohorota. Sa yeye tiquina mʉhʉre peresu yeeta. 26 Ijirota niaja mʉhʉre. Topʉ ijiniita mʉhʉ. Tee tiquina wapa ye dutirire mʉhʉ wapa ye pehogʉpʉ wijiagʉta mʉhʉ, ni yahuahye Jesu.
Apequiro namono mehna ñano yeyere yahuahye Jesu
27 Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu:
—‍Panopʉ cjẽnare ohõ saha tiquina ni yahurire tʉhori jimedi mʉsa: “Apequiro namono mehna ñano yeracãhña”, tiquina nidire tʉhori jimedi mʉsa. 28 Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno mʉsare ahri pehere yahu nemoutja. Numinore ñehedaperota, ihcãquiro ticorore ñano tutuaro cahmeno, ñano wacũ tʉhoturo, ñano ye tuhasari ticoro mehna.
29 ’Sa yegʉ mʉhʉ capea poto pehepʉ ijiria mehna ñano yegʉ, tiare ore we ne mʉhʉ cohãboriro sahata ti ñañene duhuya. Tire duhueragʉ pecapʉ wahagʉta. Mʉhʉ capeare mʉhʉ cohãgʉ̃ tia capea dihita butire. Mʉhʉ pehere pecapʉ mʉhʉ wahagʉ̃ ña yʉhdʉare. Sa yegʉ ti ñañene duhuya. 30 Sa yegʉ mʉhʉ omoca poto pehe ijiri omoca mehna ñano yegʉ, ti omocare mʉhʉ dʉte cohãboriro sahata ti ñañene duhuya. Tire duhueragʉ pecapʉ wahagʉta. Mʉhʉ omocare mʉhʉ cohãgʉ̃ ti omoca dihita butire. Mʉhʉ pehe pecapʉ mʉhʉ wahagʉ̃ ña yʉhdʉare. Sa yegʉ ti ñañene duhuya, ni yahuahye Jesu.
Tiquiro namonore cohãñene, wame peoye gʉ̃hʉre yahuahye Jesu
(Mt 19.9; Mr 10.11-12; Lc 16.18)
31 Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu:
—‍Panopʉ ahri gʉ̃hʉre niahye: “Tiquiro namonore cohã duariquiro tiquiro cohãtire yahuri pũ mehna ticorore cohã masine”, nimahye panopʉ. 32 Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno mʉsare ahri pehere yahu nemoutja. Tiquiro namono apequiro mehna ñano yericoro ticoro ijierapegʉ̃ta ticoro manʉno ticorore cohãboaga. Ticoro sa cohãnohricoro apequiro mehna omoca dʉhtero, ñano yero niaga ticoro apequiro mehna ijiro. Ticoro manʉno ticorore tiquiro cohãri bato ticorore apequiro mehna ñano yegʉ̃ yere. Sa yero tiquiro bato namo tiriquiro gʉ̃hʉ ticoro mehna ñano yero nine, ni yahuahye Jesu.
33 Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu:
—‍Panopʉ cjẽna ohõ saha tiquina ni yahurire tʉhori jimedi mʉsa: “Mʉsa nidiro sahata yeya. ‘Cohãcjʉ̃ mehna poto sa yeitja’ mʉsa nidiro sahata yeya”, tiquina ni yahurire tʉhori jimedi mʉsa. 34 Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno mʉsare ahri pehere yahu nemoutja. “Ʉhmʉse mehna poto nii niaja”, ni ʉhmʉse mehna wame peoeracãhña. Ʉhmʉse pehe Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tiquiro ijiro ijire. Ihyo ijiro ijierare. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña. 35 Ahri yehpa mehna ne wame peoeracãhña. Ahri yehpa Cohãcjʉ̃ ya yehpa ijire. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña. Jerusalẽ mehna ne wame peoeracãhña. Tutuariquiro mari pʉhtoro ya maca ijire Jerusalẽ. Ihyo ijiri maca ijierare. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña ti wamene. 36 “Yʉhʉ dapu mehna poto nii niaja”, ni wame peoeracãhña. Mʉsa poari yehseye poari wahagʉ̃ ye masiedare mʉsa. Ti poarire ñiñe wahagʉ̃ gʉ̃hʉre ye masiedare mʉsa. Sa ye masiena “Yʉhʉ dapu mehna poto nii niaja”, ni wame peoeracãhña. 37 “Yenatja”, nina wame peoro marieno ohõ saha dihita tire niducuya. “Yesi”, nina gʉ̃hʉ wame peoro marieno niducuya. Mʉsa wame peo nina, watĩno ñariquiro dutiro saha yena niaga, ni yahuahye Jesu.
Tiquina cahme ihña tuhtiyere yahuahye Jesu
(Lc 6.29-30)
38 Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu:
—‍Panopʉ ohõ saha tiquina ni yahurire tʉhori jimedi mʉsa. “Mʉhʉre apequiro mʉhʉ capeare tiquiro quẽ tihãriro sahata mʉhʉ gʉ̃hʉ tiquirore quẽ tihã cahmeña. Mʉhʉ upiriare tiquiro quẽ nuhariro saha mʉhʉ gʉ̃hʉ quẽ nuha cahmeña”, tiquina nidire tʉhori ijimedi mʉsa. 39 Tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno ahri pehere yahu nemoutja mʉsare. Mʉhʉre ñano yeriquirore sa ihña cãhña. Ihcã pehe mʉhʉ wahsupure tiquiro quẽgʉ̃, ape sie gʉ̃hʉre quẽ dutiya tiquirore. 40 Apequiro buhiri dahre dutiriquirore mʉhʉre tiquiro yahusãgʉ̃, dutiriquiro pehe mʉhʉ camisare mʉhʉre yahusãriquirore oho dutiboaga. Tiquiro oho dutigʉ̃, tiquirore ohoya. Mʉhʉ bui cjã suhtiro gʉ̃hʉre oho nemoña tiquirore. 41 Apequiro surara apee borore ihcã kilómetro mʉhʉre tiquiro nea basa dutigʉ̃, ape kilómetrore waha nemoña tja. 42 Mʉhʉre sinidiquirore ohoya. Sa yegʉ apequiro mʉhʉre waso dutigʉ̃ wasoya tiquirore, ni yahuahye Jesu.
Mʉsare ihña tuhtiyequinare cahĩña
(Lc 6.27-28, 32-36)
43 Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu:
—‍Masa ohõ saha nine: “Mʉsa mehna cjẽnare cahĩña. Sa yena mʉsare ihña tuhtiyequinare ihña tuhti cahmeña tja”, tiquina nidire tʉhori jimedi mʉsa. 44 Tiquina yahuri yʉhdʉo cjũno ahri pehere yahu nemoutja mʉsare: Mʉsare ihña tuhtiyequinare cahĩña. Mʉsare ñano yeyequinare tiquina ye ijiatire Cohãcjʉ̃re sini basaya. 45 Mʉsa sa yena mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no pohna ijire mʉsa. Cohãcjʉ̃ pehe ihcãno saha yere masare. Ñañequina gʉ̃hʉre quehnoañequina gʉ̃hʉre asʉ̃ asigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero Cohãcjʉ̃ dutiyere yeyequina gʉ̃hʉre, yeeyequina gʉ̃hʉre acoro ahtagʉ̃ yere tiquiro. Masare ihcãno saha tiquiro yeriro sahata mʉsa gʉ̃hʉ yeya. 46 Mʉsare cahĩñequina dihitare mʉsa cahĩgʉ̃ ti ne dʉhseati ijierare. Wapa ne cohteyequina gʉ̃hʉ sata yere. Sa yena ijipihtiyequinare cahĩña. 47 Mʉsa acaye dihitare mʉsa quehnoano piti cagʉ̃ ti ne dʉhseati ijierare. Cohãcjʉ̃re masieñequina gʉ̃hʉ sata yere. Sa yena ijipihtiyequinare quehnoano piti caya. 48 Ñañe mariena ijiya mʉsa. Mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro ñañe marieniquiro tiquiro ijiro sahata mʉsa gʉ̃hʉ ñañe mariena ijiya, ni yahuahye Jesu.