1 Și unii, coborând din Iudeea, învățau pe frați: Dacă nu sunteți circumciși după obiceiul lui Moise, nu puteți fi salvați. 2 De aceea după ce Pavel și Barnaba au avut nu puțină disensiune și dispută cu ei, au rânduit ca Pavel și Barnaba și alți câțiva dintre ei să urce la Ierusalim la apostoli și bătrâni cu această întrebare. 3 Și fiind conduși pe drum de către biserică, au trecut prin Fenicia și Samaria, relatând convertirea neamurilor; și făceau bucurie mare tuturor fraților. 4 Și când au ajuns la Ierusalim, au fost primiți de biserică și apostoli și bătrâni și au istorisit toate lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu cu ei. 5 Dar s-au ridicat unii din secta fariseilor care au crezut, spunând că: Era necesar să îi circumcidă și să le poruncim să țină legea lui Moise. 6 Și apostolii și bătrânii s-au adunat să se lămurească despre acest lucru. 7 Și după ce a fost multă dispută, Petru s-a sculat și le-a spus: Bărbați și frați, voi știți că, din zilele de demult, Dumnezeu a ales între noi, ca neamurile să audă prin gura mea cuvântul evangheliei și să creadă. 8 Și Dumnezeu, care cunoaște inimile, le-a adus mărturie, dându-le Duhul Sfânt întocmai ca și nouă; 9 Și nici nu a făcut o deosebire între noi și ei, curățindu-le inimile prin credință. 10 Acum așadar, de ce ispitiți pe Dumnezeu, punând un jug pe gâtul discipolilor pe care nici părinții noștri, nici noi nu am fost în stare să îl purtăm? 11 Ci credem că prin harul Domnului Isus Cristos suntem salvați, la fel ca ei. 12 Atunci toată mulțimea a tăcut și îi ascultau pe Barnaba și pe Pavel care istoriseau ce miracole și minuni lucrase Dumnezeu printre neamuri prin ei. 13 Și după ce au tăcut, Iacov a răspuns, zicând: Bărbați și frați, ascultați-mă; 14 Simeon a istorisit cum întâi Dumnezeu a vizitat neamurile, să ia dintre ei un popor pentru numele lui. 15 Și cu aceasta sunt în acord cuvintele profeților; așa cum este scris: 16 După aceasta mă voi întoarce și voi zidi cortul căzut al lui David; și voi zidi ruinele lui și îl voi ridica; 17 Pentru ca rămășița oamenilor să îl caute pe Domnul și toate neamurile peste care este chemat numele meu, spune Domnul care face toate acestea. 18 Lui Dumnezeu îi sunt cunoscute toate faptele lui, de la începutul lumii. 19 De aceea concluzia mea este, să nu îi chinuim pe aceia care dintre neamuri se întorc la Dumnezeu; 20 Ci să le scriem să se ferească de profanările idolilor și de curvie și de animale sugrumate și de sânge. 21 Fiindcă Moise, din timpurile de demult, are în fiecare cetate pe cei care îl predică, fiind citit în sinagogi în fiecare sabat. 22 Atunci li s-a părut cuvenit apostolilor și bătrânilor, cu întreaga biserică, să trimită la Antiohia bărbați aleși dintre ei, cu Pavel și Barnaba; pe Iuda, numit și Barsaba, și Sila, bărbați mai de seamă între frați; 23 Și au scris astfel prin mâna lor: Apostolii și bătrânii și frații, salutare fraților care sunt dintre neamuri în Antiohia și Siria și Cilicia; 24 Întrucât am auzit că unii care au ieșit dintre noi v-au tulburat prin cuvinte, subminându-vă sufletele, zicând: Să fiți circumciși și să țineți legea; cărora nu le-am dat vreo astfel de poruncă; 25 Ni s-a părut cuvenit, fiind adunați într-un gând, să trimitem la voi bărbați aleși, cu preaiubiții noștri Barnaba și Pavel, 26 Oameni care și-au riscat viețile pentru numele Domnului nostru Isus Cristos. 27 De aceea am trimis pe Iuda și Sila, care vă vor spune și ei, cu gura, aceleași lucruri. 28 Fiindcă i s-a părut cuvenit Duhului Sfânt și nouă, să nu vă încărcăm cu nicio greutate mai mare decât aceste lucruri necesare: 29 Să vă feriți de cele sacrificate idolilor și de sânge și de animale sugrumate și de curvie; de care dacă vă păziți, bine veți face. Fiți sănătoși. 30 Astfel, atunci când li s-a dat drumul, au venit la Antiohia; și după ce au adunat mulțimea, le-au dat epistola; 31 Iar ei, după ce au citit, s-au bucurat pentru mângâiere. 32 Și Iuda și Sila, fiind și ei profeți, îndemnau pe frați cu multe cuvinte și îi întăreau. 33 Și după ce au întârziat un timp, au fost lăsați să plece în pace, de la frați la apostoli. 34 Dar lui Sila i s-a părut cuvenit să mai rămână acolo. 35 Și Pavel și Barnaba au rămas în Antiohia, învățând și predicând cuvântul Domnului, și cu mulți alții. 36 Dar după câteva zile, Pavel i-a spus lui Barnaba: Să mergem acum din nou să vizităm pe frații noștri în fiecare cetate în care am predicat cuvântul Domnului, să vedem ce mai fac. 37 Dar Barnaba voia să îl ia cu ei pe Ioan, numit și Marcu. 38 Dar Pavel considera că nu este bine să îl ia cu ei, pe cel care s-a despărțit de ei din Pamfilia și nu s-a dus cu ei în lucrare. 39 Și cearta dintre ei a fost așa de tăioasă, că s-au despărțit unul de altul; și așa, Barnaba l-a luat pe Marcu și au navigat spre Cipru; 40 Iar Pavel l-a ales pe Sila și au plecat, fiind încredințați de frați harului lui Dumnezeu. 41 Și a trecut prin Siria și Cilicia, întărind bisericile.