Apocolipsa
1
1 Revelația lui Isus Cristos, pe care Dumnezeu i-a dat-o, pentru a arăta robilor săi lucrurile care trebuie să se întâmple în curând; și el a înștiințat și a trimis aceasta prin îngerul său robului său Ioan,
2 Care a adus mărturie despre cuvântul lui Dumnezeu și despre mărturia lui Isus Cristos și despre toate lucrurile pe care le-a văzut.
3 Binecuvântat este cel ce citește și cei ce aud cuvintele acestei profeții și țin cele scrise în ea, căci timpul este aproape.
4 Ioan, celor șapte biserici care sunt în Asia: Har vouă și pace de la cel care este și care era și care vine, și de la cele șapte Duhuri care sunt înaintea tronului său,
5 Și de la Isus Cristos, martorul credincios și întâiul născut dintre morți și prințul împăraților pământului. A lui, care ne-a iubit și ne-a spălat de păcatele noastre în propriul lui sânge,
6 Și ne-a făcut împărați și preoți pentru Dumnezeu și Tatăl său, a lui fie gloria și domnia pentru totdeauna și întotdeauna. Amin.
7 Iată, el vine cu norii; și fiecare ochi îl va vedea și cei care l-au străpuns; și toate semințiile pământului vor boci din cauza lui. Da, Amin.
8 Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul, spune Domnul, care este și care era și care vine, Cel Atotputernic.
9 Eu, Ioan, care de altfel sunt fratele vostru și părtaș în necazul și în împărăția și în răbdarea lui Isus Cristos, eram pe insula numită Patmos, din cauza cuvântului lui Dumnezeu și din cauza mărturiei lui Isus Cristos.
10 Eram în Duhul în ziua Domnului și am auzit în spatele meu o voce tare, ca a unei trâmbițe,
11 Spunând: Eu sunt Alfa și Omega, cel dintâi și cel de pe urmă; și: Ceea ce vezi, scrie într-o carte și trimite-o celor șapte biserici care sunt în Asia: la Efes și la Smirna și la Pergam și la Tiatira și la Sardes și la Filadelfia și la Laodiceea.
12 Și m-am întors ca să văd vocea care vorbea cu mine. Și, fiind întors, am văzut șapte sfeșnice de aur;
13 Și în mijlocul celor șapte sfeșnice era cineva asemănător Fiului Omului, îmbrăcat cu o haină lungă până la picioare și încins la piept cu un brâu de aur.
14 Capul și părul lui erau albe ca lâna, ca zăpada erau de albe; și ochii lui erau ca flacăra focului;
15 Și picioarele lui asemănătoare aramei fine, ca arzând într-un cuptor; și vocea lui ca vuietul multor ape.
16 Și avea în mâna lui dreaptă șapte stele; și din gura lui ieșea o sabie ascuțită cu două tăișuri; și înfățișarea lui era ca soarele când strălucește în puterea lui.
17 Și când l-am văzut, am căzut la picioarele lui, ca mort. Iar el și-a pus mâna dreaptă peste mine, spunându-mi: Nu te teme, eu sunt cel dintâi și cel de pe urmă,
18 Și sunt cel ce trăiește deși a fost mort; și, iată, eu sunt viu pentru totdeauna și întotdeauna, Amin; și am cheile iadului și ale morții.
19 Scrie lucrurile pe care le-ai văzut și cele care sunt și cele care vor fi după acestea,
20 Misterul celor șapte stele pe care le-ai văzut în mâna mea dreaptă și a celor șapte sfeșnice de aur. Cele șapte stele sunt îngerii celor șapte biserici și cele șapte sfeșnice pe care le-ai văzut sunt cele șapte biserici.