12
Jẽturã nda jẽsaã ñooñochɨ̃ je
Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ ngaẽ nguia Jesús rea cote ra. Cuaacua ɨ tuchɨ que equia nyuera. Mbia tubɨrɨã tuchɨ. Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —¡Fariseos rã nda jẽɨngochɨ̃ jẽ! Uturã naa ñooño mbeɨ. Ae mbia saã nyecuayã cuayã nguia nae, ũquɨ̃ nda nyecua ja cote. Ũquɨ̃ nda mbia ɨcua ja cote. Ae jeñee nguia itondaru jẽɨngo mose, ũquɨ̃ nda nyecua ja mbia je cote. Jeñee equia nyiisa isa nae, ũquɨ̃ abe ra nyecua ja mbia je no.
Dios riqui jendeaquiatu beɨ co
Tacheẽ nyecua jẽje, Sequiato. Ae “taɨquia” ɨ quia jenɨɨ nae, ¡ũquɨ̃ sɨ ra jẽsiquichechɨ̃ jẽ! Ae aba mombo serɨ̃te quia tata cuasu nae, aque sɨ quiatu jẽsiquiche. ¡Aque sɨ quiatu jẽsiquiche tuchɨ jẽ! Nguireɨ̃ ndei aba queteamba eã jiri. Mbae isiquia mumba eã jiri raque. Dios quia nguireɨ̃ ɨcua jate nguiã. Dios ra tesareɨã nguireɨ̃ mo sɨ. Dios riqui jẽ mɨɨ mɨɨ ɨcua ja co. Dios riqui ngueteã jiri jendese nguireɨ̃ sɨ co. Nyebe jẽsiquicheã mbae mo sɨ.
Jesús quiato chõ se re, jenye checua chõ nguia mbia je
“Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ quia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã se abe. “Sequiato chõ ã nde”, ae ra se. Angeles ra ambiirandu ja ũquɨ̃ ndese. “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨã nguia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã eã. “Sequiato eã ño ũquɨ̃ nde”, ae ra se. Angeles nda ambiirandu ja sequiato eã ndese. 10 Emo ñee ɨcuã mose serɨɨ̃, Dios ra echeẽ ɨcuã mbutiã arõte. Emo ñee ɨcuã mose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ̃ ɨcuã nguia ra Dios mbutiã eã mbeɨ. 11 Mbia ɨcuã ɨcuã nda jẽje serɨɨ̃. Jenderao mose mbia rerecua je, ¡jẽquɨcoɨ coɨchɨ̃ nda jẽ! “¿Mañɨ nande ra ñee ee re?” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! 12 Huee quia ra Espíritu Turã ñee nguiã jẽje jembucheẽ sacuã, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra.
Mbaecha aracuayã
13 Emo ngue ñee Jesús je ra. —Sererecua, senongue ɨcuã ɨcuãte seje. Echeẽ na senongueje. Ae ureru secha ure je nae, senongue embuchecha turã eãte seje, ɨ que mbia mo ñee Jesús je ra. 14 Jesús que ñee ee ra. —¿Mbaerã nda re? “Mbia mbae embuchecha turã turã ee”, ɨã ngue Dios seje ra, ɨ que Jesús ee ra. 15 —¡Emo mbae rese ra jemae maechɨ̃ eoseɨ sacuã jẽ! “Sembae tubɨrɨã mose ra seyate cote”, ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! ɨ que Jesús ee ra. 16 Jesús que ñee ee ra. —Sã mbaecha mo ndiqui no. Ibicha. Sã embae ɨa tuchɨte no. 17 “¿Mañɨ ae ra se re? ¿Mangue ra aba ererecoquiatu re?” ɨ tuchɨ que mbaecha uchɨangui re ra. 18 “Sembae ruacuã tambucuasu tuchɨ. Quiata a ruacuã. Ɨ̃ nda sembae ɨque ja tuchɨ huee. Ae arecoquiatu quia ã nae, ũquɨ̃ nda tenda ata jiri tea seje chã. 19 Aquieɨ quieɨ eã mbeɨ ra se quia cote. Aquiaru quiaru chõ nda se quia cote. Mbae ra ambei mbei chõ nguia cote. Achɨmbia mbia chõ nda se quia cote”, ɨ raque mbaecha ñee uchɨangui re. 20 Dios que ñee ee ra. “Ndearacuayãte ereɨco co. Co isa chõ nda eremano. Ae ererecoquiatute quia nae, aba je chio nda ũquɨ̃ cote”, ɨ que Dios ñee mbaecha je ra. 21 Ae mbae munua nua mbeɨ quia nae, ererecoquiatu sacuã nae, earacuayã tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Dios quiato eã ño ũquɨ̃ nde, ɨ que Jesús mbia mbaaquiatu quiatu ra.
Dios uquiato reaquiatu beɨ
22 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je ra. —“¿Mbae ra nandeu re?” ¡jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ! “¿Ma tiru ra nandemingue re?” ¡jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ! 23 Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. 24 Sã nguireɨ̃ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshao eã ndaque no. Mbae ruacuã eãte raque embae. Dios quiarei embuquiaru quiaru. Jẽ nguiarei Dios queteamba tuchɨ nguireɨ̃ sɨ. Nguireɨ̃ ja sɨ. Jẽ abe Dios ae jembuquiaru nguiã jẽ no. 25 Mbia ae ra tiarõ eã. “Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨangui re. Dios ae mbia mbutiarõ arõ nguiã. 26 Jẽ mbae ñetẽ naa aquiatuã mose, ¿mbaerã jẽɨngo “mbae cuasu tasaã” ɨ re? Dios quia ra mbae saã ja jẽje. 27 Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eã ndaque. Ñinyu mburirã eã ndaque. Mbae uti quiarei eturã jiri Salomón sɨ. Salomón turãte raque. 28 Sã Dios quiata mbuturã no. Quiata mano jeɨte raque. ¿Mañɨ nda Dios jembɨɨrao eã jẽ nde no? ¿Mbaerã jẽɨngo Dios ɨcuayãte re? 29 “¿Mbae ra nandeu re?” ¡jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ! “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. 30 Eɨ̃ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguia jendu tesareɨã mbeɨte nguiã jẽsɨ. 31 Jẽ nguia jẽɨngo tuchɨ Dios rese jenderecuarã. Ũquɨ̃ mose ra Dios mbae mee mee mbeɨ jẽje. Jenyɨurã. Jeñimbeirã abe no.
Jembae jemondo ja Dios je
32 Jẽsiquichechɨ̃ nda mbae mo sɨ, Seriirĩ. Jendu ra umbae mondo ja jẽje. Dios iate ra umbae mondo mose jẽje. 33 Jembae jemondochõ ño mbaecha reã je. Ɨ̃ nda jembae tubɨrɨã jẽɨngo mose ibate cote. Mbae riru ra soro soroã mbeɨ jembae ibate cote. Mbae ra ua eã mbeɨ huee. Mbia ra mbae mbuquiachãyã huee. Chicuaquiareɨ̃ eãte ra huee no. 34 Jẽ jembae mondo mondo mose ibate, jendua ra ibatenda rese cote. Jẽ jembae monoã mose emo je, ibatenda rese ra jendua eãte.
Jẽɨngoquiatu beɨ chõ nguia
35 ¡Jẽɨngoquiatu beɨ quia jẽ! Itondaru abe jẽɨngoquiatu quia. 36 Sã ererecua mo no. Oso ngũinisirã nderequia no. Huee erimba mo ndiqui echuchua raarõ huee. Aque ererecua ru quia eɨquesa mbuu mbuu aque cote. Erimba eequia asi ee cote. 37 Erimba uqueã mose nguerecua tu mose, ererecua ia tuchɨ ra erese. Ererecua ra embuquiaru turã. Ae sɨ́ chõ echara chara nguiã ngũimba je hue no. 38 Ererecua ra tu arõte itondáruu. Itondiite mose abe no. Erimba uqueã mose nguerecua tu mose, ererecua ia tuchɨ ra erese. 39 Sã emo ñee ndeje no. “Co mose ra mbae mbuquiachãsa ru nembae rirõ”, ɨ ndeje no. Ũquɨ̃ mose ra erequeã. Nembae ra eresaarõ mbeɨ esɨ. 40 Eɨ̃ jenye jẽ abe ɨcoquiatu. Eɨ̃ ae ra u ibate sɨ. “Tu eãte rei rae”, ɨ mose quia ra achu, ɨ que Jesús ra.
Erimba echeẽ mumbayã mose, eya tuchɨ rae
41 Pedro que ñee Jesús je ra. —¿Aba je ereɨco ñee ũquɨ̃ nde? ¿Ure mɨɨ je ere? ¿Mbia ja je ere? ɨ que Pedro ee ra. 42 Jesús que ñee ee ra. —Dios rimba aba cheẽ mumbayã nɨɨ aɨco ñee co. Dios rimba aracua rɨɨãɨco ñee co. Sã ererecua ñee ngũimba turã je no. “¡Sembae esaarõ ja jẽ!” ɨ ee. “Serimba ataque embuquiaru quiaru ja quia no”, ɨ ee. 43 Erimba echeẽ mumbayã mose, ererecua ia tuchɨ ra tu mose. Erimba abe ra eya no. 44 Ererecua ra ngũimba mɨɨ mbeɨ cote, umbae raarõ sacuã. 45 Sã erimba ndua ndua uchɨangui re no. “Sererecua ra tu jeɨ ãte”, ɨ ndua ndua. Hue ñee ɨcuã ɨcuã uataque je huee cote. Iruã nua cote. Quiaru chooño cote. Mbae mbei chooño abe cote. Quiacua quiacua cote. 46 Sã ererecua ru quia ngũimba mbuate aque cote no. Ñee ee. “Mbae ra eresaaroã mbeɨ seje cote”, ɨ ngũimba je cote. Ngũimba iruã nua tuchɨ cote. Ae aba cheẽ mumbate quia, ũquɨ̃ ndese ra mbae rasi raã naa cote. 47 Ae nguerecua cheẽ ɨcuate quia nae, ũquɨ̃ nda ererecua mbasi mbasi beɨ ucheẽ mumba mose. 48 Ae nguerecua cheẽ ɨcua eãte quia nae, ũquɨ̃ nguia ra ererecua mbasi mbasiã jiri ucheẽ mumba mose. Ae Dios cheẽ ɨcua tuchɨ quia nae, ũquɨ̃ je ra Dios “mbae esaã tuchɨ seje”, ɨ. Ae je Dios mbae mondo tuchɨ nae, ũquɨ̃ je ra Dios “mbae esaã tuchɨ seje”, ɨ.
Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ, ɨ Jesús
49 Ibate sɨ que achu íbii ra. Mbia mae sacuã sequirãcuã ndese. Mbia sequirãcuã ɨcua eã ñochɨ̃ namo nyee. 50 Mbia ra sembasi tuchɨ cote. Pare pare aete se quia ndua erese co. 51 ¿Achu reɨ̃ mbia mbuturã turã sacuã serimba je jẽje re? Tei. Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ. 52 Mbia chuchua jenda ra ñɨmbuchao chao nyesɨ. Nyeremo nda siqui serese serimbarã. Eataque ra ñɨmbuchao esɨ. 53 Emo nda eɨcuãte ngu je serɨɨ̃. Emo nda eɨcuãte nguiirĩ je serɨɨ̃ no. Emo nda eɨcuãte usi je serɨɨ̃ no. Acuanɨ abe ra eɨcuãte uchari je no. Ari mo abe ra eɨcuãte nguiirĩ ninisi je no. Eɨ̃ sɨ ra mbia ɨcuã ɨcuã uchue serɨɨ̃ no, ɨ que Jesús ra.
Ae ibatenda ra tu ɨcuãte mbia je nae, aque jẽɨcua eãte chõchɨ
54 Jesús que ñeembe mbia je ra. —“Ama nda nyaaqui”, jenye beɨ quia pã ɨ mose ã. Ibei jẽɨcuate raque quia ã. 55 “Tenda rasite ra cote”, jenye beɨ quia quɨrɨrɨã ɨchu ɨchu mose ã no. 56 Ibei jẽɨcuate raque quia ã. Tenda abe jẽɨcuate raque quia ã no. Ama abe no. Dios rucucha ra tu mbia je, ¿mbaerã jẽɨngo ũquɨ̃ ɨcuayãte quiatu re? ¿Mbaerã jẽɨngo jẽaracua raã naa nde?
Ae eɨcuãte riqui jẽje nae, “nandeɨco turã ño nguia”, jenye chõ nguia ee
57 ¿Mbaerã jẽɨngo mae sereãte mbae turã ndese re? 58 Emo ñee ɨcuã mose jenɨɨ mbia rerecua je, jẽturã ño ee. Jeñee turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã nguia erese. Ɨ̃ nda jenderao ɨcuã eã. Jenderao mose ra jẽtarõ mbeɨ cárcel. 59 Huee ra jẽɨngo beɨ. Jembae mondo ja tuchɨ chee ee, ɨ que Jesús ra.