23
Mbia Jesús ruruchoɨ Pilato je
Judíos rerecua que juã ja cote ra. Jesús que ecuruchoɨ Pilato je cote ra. Ũquɨ̃ ngue ñee ɨcuãte Pilato je Jesús rɨɨ̃ nda. —Jesús que mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuãte quia ra jẽ. “Impuestos ra jemee meechɨ̃ mbia rerecua je”, ɨ chõ ngue equia mbia je ra jẽ. “Se chõ Cristo re. Mbia rerecuarã nda se”, ɨ que equia ra, ɨ que judíos rerecua ñee ɨcuã Jesús rɨɨ̃ nda. —¿Judíos rerecua nde re? ɨ que Pilato ñee Jesús je ra. —Ae. Judíos rerecua chõ se re, ɨ que Jesús ee ra. Pilato que ñee mbia je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe no. —“Mbae ɨcuã mo ngue Jesús saã nda”, ae aroneate erɨɨ̃, ɨ que Pilato ra. Judíos que ñee asite ee ra. —Jesús riqui mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã tuchɨ co. Mbia mbesa chooño. Judíos mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã ja. Galilea jenda rane. A jenda abe chee cote, ɨ que ñee asite Pilato je ra.
Mbia Jesús ruruchoɨ Herodes je
Galilea jenda, ɨ mose que Pilato ñee ee ra. —¿Galilea jenda chõ Jesús re? ɨ que mbia je ra. —Ae. Galilea jenda chõ Jesús re, ɨ que mbia Pilato je ra. Nyebe Pilato Jesús mondo nguiã Herodes je. Galilea jenda rerecua quiatu ngue Herodes re. Herodes que siqui Jerusalén aque mose ra. Herodes que maese beɨte quia Jesús rese ra. Jesús rese que eriqui jirandu beɨte ra. —Jesús nda mbia mae sayã mo saã na serésaa chã, ɨ beɨte que equia ra. Nyebe eya tuchɨ nguiã mae mose Jesús rese cote. Herodes que ñee atate rei Jesús je ra. Jesús que ñeeã mbeɨte echeẽ ndɨbɨshorõ nda. 10 Sacerdotes rerecua abe que chɨ ra. Embesasa abe no. Ũquɨ̃ ngue ñee ɨcuã ɨcuãte quia Jesús rɨɨ̃ nda. 11 Herodes que ɨquia ɨquia chõ nguia Jesús rɨɨ̃ nda. Erimba soldados abe no. Jesús ririrõ tuchɨ que equia ra. Tiru nininya tuchɨ que emingue Jesús je ra. Ererecua raã naa tuchɨ Jesús je. Aquere que Herodes embuchebi mondo Pilato je cote ra. 12 Aque mose ramo ngue Herodes quiato Pilato cote ra. Eɨcuã ɨcuã mbeɨte que eriqui nyue nyii ra.
Jesús jẽɨquia mbucha ira rese, ɨ ererecua
13 Pilato que mbia rerecua munua ja ra. Sacerdote rerecua. Judíos rerecua abe no. Mbia ja abe no. 14 Ñee ngue mbia je cote ra. —Jẽ ngue Jesús jendu rei seje ra. “Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa chõ Jesús re”, jenye rei que seje ra. Acheẽ ocote rei que ee jẽsaa ra. Ae jeñee ndei seje nae, ũquɨ̃ ɨcuã mo eãte seje Jesús rɨɨ̃. 15 Herodes je abe mbae ɨcuã mo eãte Jesús rɨɨ̃. Herodes que Jesús mbube chõ nande je ra. ¿Mbaerã nda nandeɨquia re? Mbae ɨcuã mo ngue esaã eãte resẽ. 16 Tairuã nua ño. Aquere tambuɨ mondo, ɨ rei que Pilato ñee mbia je ra. 17 Pascua mose beɨ que Pilato riqui mbia matã ji mɨɨ mbuɨ beɨ ra.
18 Mbia que tasẽ tasẽte ñeemombo mombo Pilato je ra. —Jesús eɨquia. Barrabás quia embuɨ ure je, ɨ tuchɨ que mbia quia Pilato je ra. 19 Barrabás tarõ ji que chɨ̃ nda. Mbia ɨquiasa tuchɨ que ae ra. Romanos nderecua je abe que eɨcuã ɨcuã tuchɨ riqui ra. 20 —Jesús quia tambuɨ, ɨ rei que Pilato ñeembe mbia je ra. 21 —Jesús embucha ira rese, ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ ɨ ɨ ra. 22 Pilato que ñee sɨ ee ra. Tres veces cote. —¿Mbaerã nda Jesús aɨquia re? ¿Mbae ɨcuã esaã nde? Mbae ɨcuã esaã eãte umano sacuã. Tairuã nua ño. Aquere tambuɨ mondo, ɨ rei que Pilato ra. 23 Mbia que ñee mombo mombo tuchɨte ee ra. —¡Eɨquia jẽ! ¡Ira rese embucha jẽ! ɨ tuchɨ que mbia quia tasẽ tasẽ ee ra. Sacerdotes rerecua abe que tasẽ ɨ ɨte ra. Eno ɨ chee que Pilato cote ra. 24 Pilato que mbia cheẽ mumbayã nyee ra. 25 Pilato que Barrabás mbuɨ mondo cote ra. Mbia ɨquia ɨquiasate raque ae. Ñee ɨcuã ɨcuãsate raque ererecua je. Pilato que Jesús mee mbia je cote ra. Eɨquia sacuã.
Mbia Jesús mbucheseco ira rese
26 Soldados que Jesús curuchoɨ eɨquia sacuã cote ra. I rei que emo u quia uco sɨ ra. Simón, ɨ que ee ra. Cirene jenda mo ngue ae ra. Aque que soldados isi ra. Ira mbuchɨcuandasa ji rerao sacuã Jesús ruɨ. Cruz, ɨ equia ee. 27 Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨ quia eruɨ ra. Cuña abe tubɨrɨã. Ũquɨ̃ ngue nyoɨ quia tasẽ tasẽ tuchɨ nyeseo erese ra. 28 Jesús que uba mae ñee ee ra. —Cuña, jenyeseochɨ̃ nguiã serese. Jenyɨese quia jenyeseo. Jendiirĩ abe rese quia jenyeseo, Jerusalén jenda. 29 Mbae ɨcuã nda tuutu tuchɨ jẽje cote. Ae eriirĩ nderecua nae, ũquɨ̃ nda mbae rasi saã tuchɨ aque mose cote. Aque mose quiatu bichɨ̃ mbia riirĩ eã ja mbite re. Mbae ɨcuã tuchɨte quia nda aque mose cote re. 30 “Amano ño mbichɨ̃ se”, ɨ tuchɨ ra mbia aque mose cote. “Sɨta ibate tu chõ mbichɨ̃ seati”, ɨ tuchɨ ra mbia aque mose cote. 31 Se chee mbia riquichɨ̃ sembasi mbasi a. Seɨcuã eã ndaque se. Mbia quiatu ra mbae rasi saã tuchɨ huɨɨcuã nɨɨ cote, ɨ que Jesús ñee nda.
32 Soldados que mbia ɨcuã nyeremo curuchoɨ Jesús rese eɨquia sacuã nda. 33 Ngasẽ ngue ibi ibate mo cote ra. Eresa cuare, ɨ que hue je ra. Huee que Jesús mbucha ira rese cote ra. Ũquɨ̃ mbia ɨcuã abe que embucha ira rese ra. Enongue que emɨɨ Jesús quiatocuti ra. Equiatocutiã ngue enongue mɨɨ no nda. 34 Mbia Jesús mbucha mose ira rese que Jesús ñee Dios je ra. —Paba, ã ɨcuã embutiã esɨ. Ñimbaaquiatuãte equia seɨquia ã, ɨ que Jesús Dios je ra. Soldados que sɨta ñetẽ mbaaba aba o je ra. —Aba ra ja. Aba mbaerã nda Jesús ɨrao reae, ɨ que nyue ra. 35 Mbia que chɨ ja tuchɨ mae erese ra. Ererecua abe chee que chɨ ɨquia ɨquia Jesús je ra. —Ma ndequirãcuãte. Mbia que erembucherõ cherõ tuchɨ quia. ¿Mbaerã ereɨco eɨ̃ ãte ndechue nde abe re? Dios riirĩ nde reaẽ, ɨ que ererecua u ɨquia ɨquia Jesús je ra. 36 Soldados abe que ɨquia ɨquia chõ nguia ee ra. Vinagre chiquino ngue emee ndei ee echɨmbei sacuã nda. 37 —¿Mbaerã ereɨco nguichi ãte ira sɨ nde ae re? Judíos rerecua rei nde reaẽ, ɨ que soldados ɨquia ɨquia Jesús je ra. 38 Mbia que embesa ji mɨɨ Jesús ãquĩ quiti ibate ra. JUDIOS RERECUA CHÕ CO RE, ɨ que embesa ji huɨ̃ nda. Griego cheẽ. Latín ñee abe no. Hebreo cheẽ abe no.
39 Ae mbia ɨcuã mbucheseco ji chɨ Jesús rese nae, ũquɨ̃ mo ngue ñee ɨcuã Jesús je ra. —¿Mbaerã ereɨco nguichiã nde ae re? ¿Mbaerã ereɨco urembuquichiãte ure abe re? Dios riirĩ nde reaẽ, ɨ que ũquɨ̃ mo ñeemombo Jesús je ra. 40 Enongue que ñee ee ra. —¿Mbaerã ereɨco ñee ũquɨ̃ Jesús je re? ¿Ndesiquiche ãte eriqui Dios sɨ re? Ereɨco mano Jesús rã sɨ a resẽ. 41 Nandeɨco mano nandeɨcuã nɨɨ a resẽ. Jesús quiatu que mbae ɨcuã saã eãte rei resẽ, ɨ que enongue ñee ee ra. 42 Aque sɨ́ que ñee Jesús je cote ra. —Jesús, endua serese nde ererecuarã mose, ɨ que ñee Jesús je ra. 43 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua ndeje. Ereɨco ra serese namo Dios rese seɨco mose, ɨ que Jesús ee ra.
Jesús mano cote
44 Tenda chɨ̃ mose nandeite re que itondaru ru cote ra. Ibi ja que itondaru ra. Itondaru beɨte que ra. Tenda nyeseco chee. Tres horas que ra. 45 Tenda cuute que aque mose ra. Tiru mbucheseco ji Dios chuchua jenda que nyisia turã nda. 46 Jesús que ñee mombo ngu je ra. —Paba, aso quia nderea aque, ɨ que ra. Mano ngue cote ra. 47 Soldado rerecua que mae tuchɨ huɨ̃ erese ra. Ae que ñee turã Dios rɨɨ̃ cote ra. —Mbae ɨcuã naasa eã tuchɨ chõ Jesús riqui re, ɨ que maende erese ra. 48 Mbia tubɨrɨã chɨ quia mae ja erese nae, ũquɨ̃ ia eã tuchɨ que nyoɨ quia uchɨã isi cote ra. 49 Mbia Jesús chɨɨcua ja que chɨ ɨsho mae erese ra. Ae cuña nyoɨ beɨte quia erese Galilea sɨ nae, ũquɨ̃ abe que chɨ ɨsho mae erese ra.
Mbia Jesús raaque chati cote
50 I que mbia turã mo nguia huee ra. José, ɨ que ee ra. Judío mo ngue ae ra. Arimatea jenda que ae ra. Judíos rerecua mo ngue ae ra. 51 José ia eãte que ererecua ataque rese Jesús ɨquia mose ra. Ae que Dios quiatote ra. —Dios ra ererecua, ɨ beɨte que equia eraarõ arõ nda. 52 —Jesús raaque emee na seje, ɨ que José oso ñee Pilato je ra. 53 José que Jesús raaque mbuquichi cote ra. Tiru je que ema nda. Sɨta rɨbɨcoɨ ji ɨmɨ ye que emondo ra. Mbia raaque mo ngue emondo eãte huee nyii ra. 54 Viernes que aque mose ra. Mbia que ɨcoquiatu ja quia sábado nonde ra. 55 Ae cuña nyoɨ beɨte quia Jesús rese Galilea sɨ nae, ũquɨ̃ ngue nyoɨ sɨta ɨmɨ ndese mae nda. Jesús raaque iti ji rese que mae tuchɨ ra. 56 Nyebi que echoɨ uchuchua ra. Aba mbushɨmbusa que esaã nyoɨ ra. Sábado mose que ũquɨ̃ uquenea ucua cote ra. Dios cheẽ sɨ.