6
Mbae turã jẽsaã nyecuayã ño nguia
“Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Mbae turã jẽsaã mose, jẽsaã mingue chõ. Mbae turã jẽsaã nyecuayã ño. Jẽɨngo mose mbae turã naa naa nyecuayã, Dios ae ra mae jẽturã ndese. Ae quia ra mbae turã mee nyecua jẽje cote.
Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je, ɨ Jesús
Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ̃. Ũquɨ̃ ndiqui nyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ̃. “Sã mbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equia ũquɨ̃. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. Nde ñeese mose Dios je, nde ae chõ echeẽ nguia ee ndechuchúaa. “Sa mbia mae ja serese”, erechɨ̃ nda jẽ. Nde a e chõ echeẽ nguia ee. Dios ae ra siqui nderese. Dios ae mbae ɨcua ja nguiã. Ae quia ra mbae turã mee ndeje cote.
Nde ñee mose Dios je, hue rɨ̃ beɨte ra ereɨcochɨ̃ ñee ee. Eɨ̃ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque Dios je. “Hue rɨ̃ urecheẽ mbeɨ mose ra Dios ureandu”, ɨ rei nguiã. Ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Ae mbae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ̃ Dios ɨcuate quia co. Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nonde ee. Eɨ̃ jenye chõ nguia ñee Dios je:
Paba Ibatenda, sã mbia ñee turã mbeɨ quia nderɨɨ̃.
10 Mbia rere cuarã ja sacuã echu jeɨ íbii.
Sã mbia ibatenda riqui siqui beɨte ndebi rese no.
Sã mbia ibi jenda abe riqui ndebi rese.
11 Ae ra ureu namo, ũquɨ̃ embu rã urechɨurã.
12 Ae uresaã ɨcuã ɨcuã ndeje nae, ũquɨ̃ embutiã ná uresɨ. Sã ureɨco tesareɨ mbia ɨcuã ɨcuã mose ure je no.
13 “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ̃ nda emo ure je jẽ!
Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ.
Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde.
Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde.
Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén.
Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je. 14 Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Eɨ̃ jenye mose ra Dios Ibatenda abe jeɨcuã mbutiã jẽsɨ. 15 Jẽtesareɨ eã mose mbia ɨcuã sɨ, Dios abe ra jẽɨcuã mbutiã eã jẽsɨ.
“Sã mbia mae ja serese” jenyechɨ̃ nda huɨ mose jenyɨu sɨ
16 Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia mae jate seyayã ndese”, jenyechɨ̃ nda ñee. Jendesa ia eã techɨ̃ nda aque mose jẽ. Eɨ̃ ño uturã naa naasa nguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. 17 Ndehuɨ mose ndechɨu sɨ Dios je, ndeya chõ eɨco. 18 Sã mbia jiranuã nderiãcuã ndese. Sã Dios ae jirandu nderiãcuã ndese. Dios quia mbae ɨcua jate nguiã. Ae quia ra mbae mee ndeje cote.
Jembaerã ibatenda rese quia jẽɨngo ndua ndua
19 “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. 20 Ibate quia mbae jemunua nua jembaerã. Ibate quia ra chicuaquiareɨ̃ eu eã. Ibate quia ra jembaerã ichoi eã mbeɨ. Ibate quia ra emo embuquiachã eã jẽsɨ. 21 Jembaerã chɨ mose ibate, Dios rese ra jẽɨngo ndua turã. Jembaerã chɨ mose íbii, ibi jenda mɨɨ ndese ra jẽɨngo ndua.
Nanderesa mbae resae nanderete je
22 Nanderesa quiarei mbae resae nanderete je. Nanderesa turã mose, nanderete abe ra oso turã. 23 Nanderesa ɨcuã mose, nanderete abe ra oso ɨcuã ɨcuã no. Tat a rendi rã jẽɨngo beɨ. Ũquɨ̃ mose ra jẽɨngo jiri jiriã itondáruu.
Mbae isiquia Dios quiato eã
24 Erimba mɨɨ mo siqui aronea ererecua nyeremo ndese. Ererecua nyeremo mose, huee ra erimba ererecua nongue ucuayã. Ererecua nongue ra ebite. Eɨ̃ sɨ chõ mbia re. Ae ndua beɨte quia mbae isiquia rese nae, ũquɨ̃ siqui aroneate Dios ruɨ. Ae siqui beɨte quia Dios rese nae, ũquɨ̃ nguiarei ndua eã jiri mbae isiquia rese.
Dios uquiato teaquiatu beɨ
25 “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. 26 Sã nguireɨ̃ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshao eã ndaque no. Mbae ruacuã eãte raque embae no. Dios ae quiarei embuquiaru quiaru beɨ. Jẽ nguiarei Dios queteamba tuchɨ nguireɨ̃ sɨ. Dios ae jembuquiaru nguiã jẽ no. 27 Mbi a ae ra tiarõ eã. “Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨangui re. Dios ae mbia mbutiarõ nguiã. 28 “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Sã mbae uti no. Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eã ndaque. Ninyu mburirã ndirã eã ndaque. 29 Dios ae chõ mbae uti mbuturã nguiã. Mbae uti quiarei eturã jiri Salomón sɨ. Salomón turãte raque. 30 Sã Dios quiata mbuturã no. Quiata mano jeɨte raque. ¿Mañɨ nda Dios jembɨɨrao eã jẽ nde no? ¿Mbaerã jẽɨngo Dios ɨcuayãte re? 31 “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda eno jẽ. 32 Eɨ̃ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguia jendu Ibatenda tesareɨã mbeɨte nguiã jẽsɨ. 33 Jẽ nguia jẽɨngo tuchɨ Dios rese jenderecuarã. Sã Dios turãte no. Ũquɨ̃ na ño jẽɨngo. Ũquɨ̃ mose ra Dios mbae mee mee mbeɨ jẽje. Jenyɨurã. Jeñɨmbeirã abe no. Jẽɨraorã abe no. 34 “Mbae tiã ñochɨ̃ nda seje isamamɨ nde”, jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Isamamɨnda rese ra jendua nduachɨ̃ namo jẽ. Namonda mɨɨ ndese jendua namo no. Isamamɨ nguiatu jendua isamamɨnda rese.