6
Ja' smelol c'alal la sc'asic trigo yajchanc'optac Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic
(Mt. 12.1‑8; Mr. 2.23‑28)
Ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, tey ijelovic ta be ta trigoaltic xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Li yajchanc'optaque la sc'asic jaylicuc trigo, la sju' xc'uxic. Tey i'ilatic yu'un jayibuc fariseoetic. Jech laj yalic:
―¿C'u yu'un chapasic c'usi mu stac' jpastic ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique? ―x'utatic.
Itac'ov li Jesuse:
―Aq'uelojic ta sc'op Dios c'usi la spas David ti c'alal ivi'najic xchi'uc xchi'iltac ta xanubale. Tey ic'otic ta templo. Li Davide ja' la stam sve' li pan tey oy ta ba mesa ta stojol Diose. Ac'o me yaloj Dios ti ja' no'ox xu' ta sve'ic li paleetique, pero la sve'ic xchi'uc xchi'iltac li Davide. Pero mu'yuc la sta smul ti jech la spase ―xut.
Jech laj yal noxtoc li Jesuse:
―Vu'un ti co'ol cristianoutique, vu'un yajvalun li sc'ac'alil ta jcux co'ntontique. Vu'un chcal li c'usitic stac' pasele ―xi li Jesuse.
Ja' smelol c'alal icol jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'ob
(Mt. 12.9‑14; Mr. 3.1‑6)
Ta yan to c'ac'al c'alal ja' o sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic li israeletique, li Jesuse tey i'och ta nail tsobobbail yu'unic. Tey ichanubtasvan. Tey oy jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'ob. Tey oyic ec jayibuc jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic xchi'uc jayibuc fariseoetic. Tey tsq'uelic me ta xcoltavan Jesús ta sc'ac'alil ta xcux yo'ntonic yu'un tsc'an ta sa'beic smul. Li Jesuse la sna' li c'usi ta snop ta yo'ntonique, jech laj yalbe li vinic ti xmoch'oj sba sbic'tal sbats'ic'obe:
―La' va'lan li' ta o'lole ―xut.
Li vinique tey bat va'luc ta o'lol. Li Jesuse jech laj yalbe li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique xchi'uc li fariseoetique:
―Oy c'usi chajac'boxuc. Ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique, ¿c'usi yaloj Dios tsc'an ta jpastic? ¿Me xu' ta jpastic c'usi lec, o me xu' ta jpastic c'usi chopol? ¿Me xu' chijcoltavan, o me xu' chijmilvan? ―xut.
10 Li Jesuse la sq'uelbe sat li boch'otic tey chotajtique. Jech laj yalbe li jchamele:
―Va'ano lec li sbic'tal ac'obe ―xut.
La sva'an lec li sbic'tal sbats'ic'obe, jech ta ora icol o. 11 Li jchanubtasvanejetic xchi'uc fariseoetique ta ora isoc sjolic, i'ilinic. La snopic c'usi ta spasbeic li Jesuse.
Ja' smelol c'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse
(Mt. 10.1‑4; Mr. 3.13‑19)
12 C'alal jech ic'ot ta pasele, ja' o yorail bat sc'opan Dios ta vits li Jesuse. Sbejel ac'ubal tey la sc'opan Dios. 13 C'alal isacub osile, laj yic' scotol li boch'otic la xchi'in scotol c'ac'ale. Tey lic st'uj lajchab yajchanc'op yu'un ja' ta sventainic comel xcholel li sc'ope. Ja' jcholc'opetic ic'ot sbiic. 14 Ja' la st'uj Simón, ja' Pedro laj yac'be xchibal sbi. Xchi'uc Andrés, ja' yits'in li Pedroe. Xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan, xchi'uc Felipe, xchi'uc Bartolomé. 15 Xchi'uc Mateo, xchi'uc Tomás, xchi'uc yan Jacobo, ja' xnich'on Alfeo. Xchi'uc yan Simón, ja' ti xchi'inoj to'ox zeloteetique. 16 Xchi'uc Judas, ja' xchi'il sbaic ta voq'uel xchi'uc li Jacoboe. Xchi'uc Judas Iscariote, ja' ti ts'acal to lic yac' ta c'abal li Jesuse.
Ja' smelol c'alal la scolta ep jchameletic li Jesuse
(Mt. 4.23‑25)
17 C'alal iyal tal ta yoc vits xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, xchi'uc ti jayib la xchi'inic c'alal i'ay ta vitse, tey c'ot sva'an sbaic ta stenlejaltic xchi'uc li yajchanc'optaque. Tey oy ep cristianoetic c'ot staic. Ja' liquemic tal ta Judea banamil xchi'uc ta lum Jerusalén, xchi'uc ta chib lum Tiro xchi'uc Sidón, ja' tey oy ta nopol ti' nab. Yu'un tal ya'ibeic sc'op li Jesuse xchi'uc tsc'anic ti ac'o coltaaticuc ta xchamelique. 18 Italic ec li boch'otic ochem pucujetic ta yo'ntonique. Scotol icol yu'un li Jesuse. 19 Scotol cristianoetic tsc'an ta spiquic li Jesuse yu'un laj yilic ti ta stsatsal no'ox icol yu'un scotol li jchameletique.
Ja' smelol li boch'otic xcuxet no'ox yo'ntonique xchi'uc li boch'otic ta xich'ic vocole
(Mt. 5.1‑12)
20 Li Jesuse la sq'uelbe sat li yajchanc'optaque xchi'uc li cristianoetic tey tsobolique, jech laj yalbe:
―Vo'oxuc ti mu'yuc c'usi oy avu'unique chata xcuxetel avo'ntonic yu'un ja' chasventainoxuc li Diose.
21 ’Vo'oxuc ti chavi'najic li' ta orae chata xcuxetel avo'ntonic yu'un cha'ac'bat ave'elic yu'un li Diose.
’Vo'oxuc ti cha'oq'uic li' ta orae chata xcuxetel avo'ntonic yu'un ja' chaspatboxuc avo'ntonic li Diose.
22 ’Vo'oxuc ti chopol chayiloxuc li cristianoetique, ti mu sc'anic chi'inel avu'unique, ti chayutoxuque, ti chaslabanoxuque, ja' vu'un ta jventa, vu'un ti co'ol cristianoutique, pero chata xcuxetel avo'ntonic. 23 C'alal jech ta xc'ot ta pasele, mu me xavat avo'ntonic. Cuxetuc no'ox avo'ntonic yu'un cha'ac'bat ep amotonic tey ta vinajel. Yu'un jech ono'ox la spasic ec li smoltotic ta vo'onee, ep laj yuts'intaic li j'alc'opetique.
24 ’Yan vo'oxuc ti jc'ulejoxuque ta to xavich'ic vocol ta yan c'ac'al. Yu'un oy avu'unic li c'usitic tsc'an avo'ntonic li' ta orae, jech mu'yuc xa c'usi yan chac'anic o.
25 ’Vo'oxuc ti noj ach'utic li' ta orae ta to xavich'ic vocol yu'un mu'yuc c'usi cha'ac'batic yu'un li Diose.
’Vo'oxuc ti xcuxet ac'al no'ox avo'ntonic li' ta orae ta to xavich'ic vocol yu'un ta to xavat avo'ntonic ta yan c'ac'al, ta to xa'oq'uic.
26 ’Vo'oxuc ti lec chayiloxuc scotol cristianoetic li' ta orae ta to xavich'ic vocol. Yu'un ja' jechoxuc jech chac c'u cha'al jlo'lavanej j'alc'opetic ta vo'one ti lec i'ilatic yu'un scotol cristianoetique.
Ja' smelol ti tsc'an ac'o jc'uxubintic cajcontratique
(Mt. 5.38‑48; 7.12)
27 ’Vo'oxuc ti chava'ibicun jc'op li' ta orae, jech chacalboxuc. C'uxubino avajcontraic. Me chayilintaoxuque, ac'bo yil slequil avo'ntonic. 28 Me chopol chasc'opanoxuque, lec me xac'opanic. Me chayuts'intaoxuque, c'opanbeic Dios ta stojol. 29 Me ta smajboxuc jot xocon asatic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'o smaj xcha'jotal. Me ta spojboxuc alapbolal xaquitaic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'o yich'. Ac'o yich' batel ac'u'ic noxtoc. 30 Me oy c'usi chasc'anboxuc yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, ac'beic batel. Me ta spojboxuc c'usitic oy avu'unic yu'un tsnop ti oy amulic ta stojole, mu me xbat ac'anbeic sutel tal. 31 Me chac'an ti lec c'usi chaspasboxuc li cristianoetique, ja' tsc'an ec ti lec c'usi chapasbeique.
32 ’Me ja' no'ox chac'uxubinic li boch'o chaxc'uxubinoxuque, mu lecuc li c'usi chapasique. Co'ol chapas achi'uquic li boch'otic chopol c'usitic tspasique. Yu'un li stuquique ja' no'ox ta xc'uxubinic li boch'otic ta xc'uxubinatique. 33 Me ja' no'ox lec c'usi chapasbeic li boch'otic lec c'usi chaspasboxuque, mu lecuc. Yu'un co'ol chapas achi'uquic li boch'otic chopol c'usitic ta spasique. 34 Me ja' no'ox chavac'be xq'uex ataq'uinic li boch'o sna' sutesele, mu lecuc li c'usi chapasique. Co'ol chapasic jech chac c'u cha'al li boch'otic chopol c'usitic ta spasique. Yu'un ja' no'ox ta xac'be xq'uex staq'uinic li boch'o sna' sutesele. 35 Li vo'oxuque tsc'an chac'uxubin li avajcontraique. Tsc'an lec chapasbeic scotol cristianoetic. Ac'o ta q'uexel ataq'uinic ac'o me mu sut yu'un. Jech cha'ac'bat ep amotonic tey ta vinajel. Jech chavaq'uic o ta ilel ti vo'oxuc xnich'naboxuc Diose. Yu'un li Diose chc'uxubin ec li boch'otic chopol yo'ntonique ti mu sna' stojic ta vocol ti chc'uxubinatique. 36 Ja' lec c'uxubinvananic jech chac c'u cha'al ta xc'uxubinvan li Jtotic tey oy ta vinajele.
Ja' smelol ti tsc'an mu jnopbetic smul jchi'iltique
(Mt. 7.1‑5)
37 ’Mu me chopoluc xavil achi'ilic yu'un jech mu xc'ot avich'ic chapanel yu'un Dios. Mu me xatic'beic smul achi'ilic, jech mu xa'albat amulic ec yu'un li Diose. Pasbeic perdón jech chaspasboxuc perdón ec li Diose. 38 Ac'beic smoton achi'ilic jech chayac'boxuc amotonic ec li Diose. Más to ep cha'ac'batic li vo'oxuque. Ja' jech chac c'u cha'al li boch'o lec ts'acal ta xac' c'usi ta xaq'ue, lec ta snojes, ta xa xtanij loq'uel ta sti', ja' to jech x'elan chavich'ic ec li vo'oxuque. Me ep chavaq'uique, jech ep cha'ac'batic ec. Me jutuc no'ox chavaq'uique, jech jutuc no'ox chayac'boxuc ec li Diose ―xi li Jesuse.
39 Li Jesuse oy c'usi la sloc'ta ta lo'il, jech laj yal:
―Li boch'o ma'sate ¿me xu' ta xac'be yil be ec li yan ma'sate? ¿Me mu co'oluc ta x'ochic yalel ta vomlum xchibalic? 40 Li boch'o ta xich' chanubtasele mu ja'uc tsots yabtel yich'oj. Ja' tsots yabtel yich'oj li boch'o ta xchanubtasvane. Me la xchan lec scotol li boch'o ta xich' chanubtasele, co'ol xa ta xc'ot xchi'uc li jchanubtasvanej yu'une. Jech li vo'oxuque tsc'an chat'ujic lec li boch'o chaxchanubtasoxuque.
41 ’Li vo'oxuque chavilic ti oy juteb sc'a'epal sat achi'ilique, pero mu xavil aba atuquic ti vo'oxuc más muc' ochem sc'a'epal asatique. 42 Jech chavalbe li achi'ilique: “La' jloq'uestic li sc'a'epal asate”, xavutic. Pero ¿c'uxi xu' avu'un chaloq'uesbeic li juteb c'a'ep ochem ta sat achi'ilique yu'un vo'oxuc más muc' ochem sc'a'epal asatic? Jech jlo'lavanejoxuc chac'otic. Ja' tsc'an vo'oxuc ba'yuc chaloq'ues li sc'a'epal asatique, ts'acal to xu' chaloq'uesbeic ec li juteb c'a'ep ochem ta sat achi'ilique.
Ja' smelol c'alal laj yal Jesús c'u x'elan chcotquintic li boch'otic jlo'lavanej j'alc'opetique
(Mt. 7.17‑20; 12.33‑35)
43 ’Me lec sts'unubal li te'e, lec sat chac'. Me chopol sts'unubal li te'e, chopol sat chac'. Mu stac' tscap sba ti bu leque xchi'uc ti bu chopole. 44 Ta sventa c'u x'elan sat li te'e jech ta jna'tic o me lec, me chopol. Jech chac c'u cha'al mu'yuc bu chataic sat igo ta te'el ch'ix, mu'yuc bu chataic ts'usub ta ch'ixte', ja' jech mu'yuc c'usi lec chataic yu'un li jlo'lavanej j'alc'opetique. 45 Li boch'o lec yo'ntone lec c'usi chloc' ta ye yu'un jech snopoj ta yo'nton. Yan li boch'o chopol yo'ntone chopol c'usi chloc' ta ye yu'un jech snopoj ta yo'nton. Yu'un li c'usitic ta jnop ta co'ntontique ja' jech chloc' ta quetic.
Ja' smelol li boch'o la spas sna ta ba tone
(Mt. 7.24‑27)
46 ’Li vo'oxuque altic ti “Cajval, Cajval” xavuticune, mu xac'an xapasic li c'usitic chacalboxuque. 47 Li boch'o chiya'ibun c'usi ta xcale, me ta xch'une, chacalboxuc c'u x'elan. 48 Ja' jech chac c'u cha'al jun vinic la spas sna ta ba ton. Ba'yuc nat la sjem yalel li banamile, ja' to laj yo'nton c'alal la sta li tone. Ja' tey la sliquesbe tal li snaclebe. C'alal tsots laj yac' vo'e, inoj ta jyalel li uc'ume, tsots ic'ot ta spat xocon sna li vo'e. Pero muc xlom li snae yu'un ta ba ton spasoj. 49 Li boch'o chiya'ibun c'usi ta xcale, me mu xch'une, ja' jech chac c'u cha'al jun vinic la spas sna ta bats'i banamil, mu'yuc laj yac'be snacleb. C'alal tsots laj yac' vo'e, inoj ta jyalel li uc'ume, tsots ic'ot ta spat xocon sna li vo'e. Pero toj lomel no'ox ic'ot o ―xi li Jesuse.