10
Beria tè Jesús le' yetsi Capernaum nna huíe para región qui' Judea ą'hua hàstaá attu lado qui' yò Jordán. Nía nna bedetùppa taá iỹétse'ni ca enne' ru'a lúe. Lèe nna gudulue gutixa'ánie cą ca enseñanza nu cca qui' Tata Dios tì'a runi bée. Bitsina' tè canu gulání religión fariseo para eyìla cą néda ti'iỹa modo cu'ée ttu falta, acca gunàba titsa' tè cą ne sobre de canchu hua ná tsè' éla'á ttu nubeyu' niula quì'į. Lèe nna becàbie nna rèe cą: Biani bedia Moisés para guni le. Becàbi cą nna ra cą: Moisés nna beni ba bi permitir qui'ni ttu nubeyu' nna ilìthą acta de divorcio nna éla'á tìą niula quì'į. Becàbi Jesús nna rèe cą: Por la' necio quì'ba le acca bedia Moisés nua'. Pero dèsdeba nerua loti' beni Tata Dios yétsiloyu nna, pues nubeyu' nna niula nna benie ca enne'. Acca por nui nna ná qui'ni guthà'na ttu nubeyu' tàta nàna quì'į itsà' tìą niula quì'į. Làniana chuppa tè cą nna ccá cą ttùba; labiru ná chuppa cą, sino ttùba cuerpo nna espíritu nna chi ná cą. Acca por nui nna, nu bettsà' Tata Dios luetsi quį nna, labí ná qui'ni nuỹa el·la'ą́ cą. 10 De tsè'e ca discípuluá lani Jesús le' yú'u nna bede nàba titsa' tè cabi e sobre de matrimonio. 11 Lèe nna rèe cabi: Nuỹa tediba éla'ą́ niula quì'į nna gúttsaní'į lani attu niula nna, entonces chi ną́ adulterio nu runią. 12 Ą'hua canchu ttu niula gútse'e latsi'į nubeyu' quì'į nna gúttsaní'į lani attu nubeyu' nna, entonces chì hua ná adulterio nu runią.
13 Làniana tahua' tè ca enne' ca huatsa to' qui' quį ru'a lo Jesús para qui'ni gutsia né'e iqquia quį. Pero ca discípuluá nna gutìl·la la cabi ca enne' dia ritahua' ca huátsáa. 14 De biyénini Jesús nu ra ca discípuluá nna yala sentir ucuee nna ra tìe cabi: Líhue'él·la' ca huatsa tú'ą' ibiga' cą ru'a lua', bittu guthàga' le cą; porqui'ni ca enne' té fe qui' quį tì'a nu té qui' ca huatsą' nna, quì'ba quį ná reino qui' Tata Dios. 15 Hualigani te' riquixa'ánia' le qui'ni nu labí tsíalatsi'į Tata Dios para qui'ni quée enne' rigú'ubia'nie na tì'a ríalatsi' ttu huatsa to' nna, entonces labí gá'ą le' reino quì'e. 16 Làniana guỹi' Jesús ca huátsáa nna gul·lánie cą nna betsia tè né'e iqquia quį nna benie cą bendecir.
17 De chi beyèl·la' Jesús néda déyyeé attu làti huaya' nna, quèthani bigàa ttu nubeyu' bitsina'ą beduỹíbį ru'a lúe nna gunàba titsa'ą ne nna rą: Maestro completamente enne' tsè', biani gunia' para gata' la'labàni nu labí ttíą quia' cá. 18 Jesús nna rèe na: Bianicca ra lu' inte' enne' completamente tsè' ni'i. Ni ttú lanú té ná completamente tsè' sino tùteruba Tata Dios. 19 Hua nabia' báni lu' ca mandamiento: Bittu thualàni lu' nu labí ná tsela lu'. Bittu gúttí lu'. Bittu cuana lu'. Bittu ichìtha lu' bela'na qui' ca enne'. Nú ttu nuỹa guthácca'ỹí lu'. Gùppa respeto tàta nàna qui' lu'. 20 Becàbią nna ra tìą ne: Iyaba ca mandamiéntuą' runia' dèsdeba ná' xcuichu to'. 21 Jesús nna gunna' tìe na lani la' retúalatsi' nna rèe na: Hua reyatsaárùnì lu' áttuló: Beyya nna betti' iyate nu té qui' lu', bete tì ą lani ca enne' rittè là'di', làniana ỹiabara' lá nna gata' riqueza qui' lu'. Acca lu' nna gutà tè ga'na lu' dispuesto guchia lu' ccá lu' sufrir para tanó lu' inte'. 22 Nubeyu'a nna de biyéninią ca tìtsi'į nna yala nùyue uccuanią nna, triste tsùba beyeqquią, porqui'ni adila uccuatsi'ínią ca interés té quì'į. 23 Làniana gunna' tè Jesús ìta'lùba làti duéa nna rèe ca discípulo qui'áa: Hualigani yala tabi ná para canu té riqueza qui' quį gá'a cą le' reino qui' Tata Dios. 24 Ca discípuluá nna yala uccuaỹí latsi' cabi por ca titsa' nu rèe. Raáruhuá Jesús cabi: Ỹì'nia', canu rappa confianza bel·liu qui' quį nna, yala tàbi ná qui'ni hue'él·la' cą qui'ni Tata Dios nna quée enne' cu'úbia'nie cą. 25 Adila fácil ná tté ttu animal xeni tì'a ttu camello le' yeru to' qui' ttu guỹa, tì'chula ttu rico gá'ą le' reino qui' Tata Dios. 26 Làniana adila uccuaỹí latsi ca discípuluá nna ra luetsi cabi: Entonces núlá ccáni l·lą́ cá. 27 Gunna' tè Jesús cabi nna rèe: Para ca enne' nna labí ná posible, pero lani Tata Dios nna huacca; porqui'ni lani Tata Dios nna fácil taá ná iyábani ca cosa. 28 Làniana gunne tè Pédrua nna ra bi e: Intu' nna iyáỹiate chi bethà'na tu' nna chì denó tu' cuią'lu'. 29 Becàbi Jesús nna rèe: Hualigani te' riquixa'ánia' le qui'ni iyaba canu iria cą le' litsi' quį por inte' nna guthà'na cą ca loyu qui' quį l·le, ca bettsi' quį l·le, ca dana quį l·le, tàta nàna qui' quį l·le, niula qui' quį l·le, ca ỹi'ni quį l·le, para quíxá'a cą evangelio nna, 30 làcą nna thí' cą ágáyua' tántula miéntraste tsè'e cą yétsiloyuį: ca yú'u l·le, ca hermano l·le, ca madre l·le, ca hermana l·le, ca ỹi'ni l·le, ca loyu l·le, ą'hua guyudí' ca enne' cą nna gutsia latsi' quį cą l·le. Pero tiempo nu chì' da'la nna edacca' latsi' quį tulidàba porqui'ni té la'labàni nu labí ttíą qui' quį. 31 Pero nuỹetse' canu neru annana, ccá lá cą nu bitote. Ą'hua nuỹetse' canu bitote annana, ccá lá cą nu primeru.
32 Yù'u tè cabi néda dia cabi para Jerusalén, Jesús nna denérue lo cabi. Gul·lani ttu la' rátsi'latsi' lo losto' cabi nna, pero denó tè cabi e nna labí yù cabi biỹa ná la' rulábalatsi' quì'e. Gulèqquia yètsì'e ca discípuluá entre ca enne' ỹétse'á nna gudulúe gutixa'ánie cabi iyaba ca cosa nu guthacca' cą ne nna, 33 rèe: Annana dia ri'u Jerusalén, nía nna gute cą Nubeyu' de Ỹiabara' cuenta latsi' ná' ca sacerdote principal ą'hua latsi' ná' ca maestro de la ley; làcą nna cueqquia cą sentencia quì'e para gattie, làniana gute cą ne cuenta latsi' ná' canu dittu' canu rigú'ubia' le' ciudáad nna, 34 guni cą ne burla nna, gututu xèni' quį ne nna gutti cą ne pero bitsa tsunna nna eyáthee de lo lù'uti. Anía rèe cabi.
35 Làniana gubiga' tè ca ỹi'ni Zebedéua, lá cabi Jacobo nna Juan nna ru'a lo Jesús nna ra cabi e: Maestro, calatsi' tu' inàbani tu' cuią'lu' ttu favor. 36 Lèe nna rèe cabi: Biani calatsi' le gunia'. 37 Becàbi tè cabi nna ra cabi e: Canchu gal·la' tsá thí' cuią'lu' la' rigú'ubia', benna bál·la cuią'lu' derecho qui' tu' xúaní tu' cuitta' cuią'lu', ttu tu' lado bàni, attu ttu' lado yatti. 38 Jesús nna rèe cabi: Labí ritelíni le biỹa nua' rinàba le. Tsí ína ri'u guchia ba le tté le iyaba ca sufrimiento nu ná qui'ni ccá' padecer cá. 39 Làcabi nna ra cabi e: Guchia bá tu'. Ra tè Jesús cabi: Hualigani qui'ni ccá huá le padecer tì'a inte' ccá' padecer. 40 Pero de xúaní le lado ná' bània' nna lado ná' yattia' nna, álahuá quia' ną́ para gunna ya' ą sino chi beni Tata Dios na preparar para canu càba latsi'e. 41 De biyénini á tsìi ca discípuluá anía nna, yala bitsa'áni cabi Jacóbua nna bettsi' bi Juáan nna. 42 Pero Jesús nna gutàỹi tìe cabi nna rèe cabi: Hua yù ba le qui'ni canu rigú'ubia le' ca nación nna runi taání qui' quį itúbani; ą'hua canu re' cuenta nna yala aprovechar runi cą ca enne'. 43 Pero entre lebi'į nna labí ccá ą́'. Sino qui'ni canchu nuỹa calatsi'į ccą́ enne' ỹeni entre lebi'į nna, ná qui'ni ccá lą́ nu gunią tsina lo le. 44 Ą'hua canchu nuỹa la ttu le calatsi'į ccą́ nu neru nna, ná qui'ni ccá lą́ nu gunią iyaba le servir. 45 Porqui'ni Nubeyu' de Ỹiabara' nna labí dé'e para guni ca enne' tsina lúe, sino para gunie iyaba cą servir, ą'hua para gute la'labàni quì'e para qui'ni l·lá nuỹetse' ca enne'.
46 Làniana bitsina' cabi yetsi nu lá Jericó. De chi dia Jesús érie le' yétsiá lani ca discípulo qui'áa nna, dia tehuá iỹétse'ni ca enne'. Nía nna cuitta' nédaá re' tè ttu ciego láą Bartimeo ỹi'ni Timeo huenàba limosna. 47 De biyéninią qui'ni dia Jesús enne' Nazaret néda nía nna, acca gunnią iditsa na rą: Jesús Ỹi'ni David enne' uccua rey, gùppa cuią'lu' la' retúalatsi' quia'. 48 Iỹetse' ca enne' tsè'e nía nna gutìl·la tè cą Bartiméua qui'ni guthàya rú'į, pero lą nna adila iditsa gunnią nna rą: Cuią'lu' Ỹi'ni David, betúa latsi' cuią'lu' inte. 49 Guleda tè Jesús nna rèe cą qui'ni taxi' cą ciéguá. Làcą nna huía tè cą nna ra cą na: Bedácca'ni nna gùduli, porqui'ni Jesús nna rinnie lu'. 50 Enne' ciéguá nna guru'na taą́ lári' qui' niá nna gùduli chìą nna bitsina'ą ru'a lo Jesús. 51 Jesús nna rèe na: Biani calatsi' lu' gunia' por lu'. Lą nna rą ne: Maestro, calátsa'a' elá' te'. 52 Ra tè Jesús na: Labiru ná lu' ciego, porqui'ni chi ríalatsi' lu' inte'; anna tè béyya litsi' lu'. Enne' ciéguá nna luégutaá belá' chìnią nna dia tìą denúą Jesús lo nédaá.