5
Bitsina' tè cabi attu lado qui' indatò' Galilea región qui' ca enne' gadarenos. De beria Jesús le' bárcuá nna bitsina' tè ttu nubeyu' ru'a lúe berią le' ttu bèlìà nu dua le' panteón nía. Nubeyu'a nna ccą padecer por ttu espíritu malo. Lą nna gùduą làti rigattsi' canu yatti, lanú nuỹa ririalàni uỹìqquią na tsìttsì nihua lani cadena. Porqui'ni iỹé vuelta tsè' chi beỹìqquia cą nì'a ní'į lani cadena, pero tsàstiní richuą cą. Acca lanu nuỹa ridàa lani ą. Tulidàba ribènią réla ritsá ba ribétsiya'ą lo ca i'ya nna le' panteón nna, la'a làbą nna rue' látį lani ca íyyá nna richu cą látį. Idittu' nna bilá'nią Jesús, bigàa chìą tattsa'ą ne nna beduỹibį ru'a lúe. Gunne tìą iditsa nna rą ne: Jesús Ỹi'ni Tata Dios Tsuna', bianicca da' cuią'lu' nì, ratta'yúnia' lu' qui'ni guni lu' jurar nna gudu lu' por testigo Tata Dios qui'ni bittu guni lu' inte' castigar. Anía rą porqui'ni gunne Jesús nna rèe na: Lu' espíritu malo, beria lo losto' nubeyu'ą'. Gunàba titsa' tìe espíritu malua nna rèe: Lu' nna gutixa'áni inte' biỹa lá lu'. Becàbią nna rą: Batallón lá', porqui'ni nuỹé tsè'ni tu' ná. 10 Làniana yala gutta'yúnią ne qui'ni bittu ithel·le'e na fuera distrítua. 11 Exa gáabá nía nna tsè'e tè iỹétse'ní ca cuttsi huila go cuitta' i'yaá. 12 Iyaba ca espíritu malua nna gutta'yú teni cą Jesús nna ra cą ne: Guthel·la' intu' làti tsè'e ca cùttsią' para tsú'u tu' lo losto' quį. 13 Jesús nna bete tìe permiso qui' quį. Làniana ca espíritu malua nna betsè'e latsi' quį nubeyu'a nna gutà'a cą lani ca cùttsia. Hua ná ttú chuppa mili' ti'gá ca cùttsia. Iyaba cą nna uccua litsiani cą nna gutùl·lu cą lo ttu iyyatò' nna binnia cą le' inda nna gùttì cą. 14 Canu rappa ca cùttsia nna beyya cą quèthani táquixá'ani cą ca enne' le' yétsiá ą'hua ca rancho tú'a. Biria chì ca enne' dia cą tanna' cą biỹa nuá uccua. 15 Bitsina' cą làti du Jesús lani nubeyu' loco nu uccua padecer por iỹetse' ca espíritu malua nna, bilá'ni cą qui'ni nìya'atsùbani rì'ą chi naccu' ỹúį nna, acca yala gutsini cą. 16 Canu bilá'nia nna gutixa'a cą ti'iỹa ná nu uccua lani nubeyu' guyú'u espíritu malo lo losto' niá, ą'hua nu uccua lani ca cùttsia nna. 17 Acca gutta'yúni cą Jesús qui'ni eria bée látsi caniá. 18 Loti' díe éye'e le' bárcuá nna, nu uccua padecer por espíritu malua nna gutta'yúnią ne qui'ni hue'él·le'e na cuenią lani e. 19 Pero Jesús nna labí be'él·le'e na sino qui'ni rèe na: Beyya litsi' lu' làti tsè'e ca enne' qui' lu'a, gutixa'áni cą ti'iỹa ná ca cosa ỹeni nu chi beni Señor lani lu', ą'hua ti'iỹa chi betúa latsi'e lu' nna. 20 Nubeyu'a nna deyyą guduluą rudàą titsa' le' ituba región qui' tsìi ca yétsiá riquixá'ą ti'iỹa ná ca milagro nu chi beni Jesús lani ą. Iyaba canu biyénini testimonio quì'į nna yala biquíla' latsi' quį.
21 Bettè bá Jesús attu vuelta le' ttu barco para attu ládula indatù'a nna, bituppa tè iỹé mili' tsè'ni ca enne' ru'a lúe. Lèe nna du bée ru'a indatù'a. 22 Bitsina' tè Jairo, nubeyu' principal qui' sinagógaá. Bilá' bánią Jesús nna bedu taá ỹibį ru'a lúe. 23 Yala gutta'yúnią ne nna rą: Chì' tení ratti ỹi'ni niula to' ya'a, tsí hua dá' bála cuią'lu' gutsia ná' cuią'lu' iqquį para qui'ni eyacca latsi'į nna ccabànią. 24 Dia tè Jesús lani ą nna. Denó tehuá enne' ỹétse'ni Jesús nna rùquini cą ne. 25 Dia hua nía ttu niula nu chi uccua tsì'nu ida ra'nią rilàlią réni. 26 Yala remedio chi beni ca médico na, chi benittiluą iyate nu té quì'į pero labí reyacca latsi'į, sino adila riyal·la' lánią. 27 Chì biną qui'ni Jesús runie ca milagro, acca huía tìą cuè'e lée lahui' ca enne' ỹétsi'á nna belappa'ą ỹúe, 28 porqui'ni uccuanią: Canchu guláppa'a' màsqui'di ỹúe nna eyacca taá látsa'a'. 29 Làniataá nna guru réni qui' niá, gutebé' taánią qui'ni chi beyacca latsi'į. 30 Luégutaá gutebé'ni Jesús qui'ni beyunie nuỹa ttu enne' lani la'huacca quì'e, acca bedeqquia tè lúe gunne'e ca enne' da' cuè'e lée nna rèe: Nuni nua' belappa'ą ỹó yì'į. 31 Ca discípulo qui'áa nna ra cabi e: Hua rilá' báni cuią'lu' qui'ni ca enne' ỹetse' ruquini cą cuią'lu', atsi'íni ra cuią'lu': Nuni nua' belappa'ą inte' nna. 32 Pero lèe nna gunne'e ìta'lubáníe nuỹa nuá belappa'ą ne. 33 Niuláa nna yala gutsinią nna biỹiti'níą nna porqui'ni bennią cuenta nu chi uccua lani ą, acca gubiga'ą nna beduỹíbį ru'a lúe, gutixa'ánią ne nu benią. 34 Jesús nna bechu tìtse'e niuláa nna rèe: Ỹì'nia', por fe nu té qui' lu' lani inte' nna chi ná lu' salvo; bíttuúru biỹa cani lu', porqui'ni dèsdeba anna chi beyacca latsi' lu'. 35 Atsabá rinne Jesús nna gul·lani mandado da' cą litsi' nubeyu' principal qui' sinagógaá nna ra cą: Chi gùttì ỹi'ni cuíą'lu'a, biáruá liecca uquitsí' rùnì cuią'lu' Maestruą'. 36 Pero biyeni taáni Jesús nu ra canaá, acca ra tìe nubeyu' principal qui' sinagógaá: Bittu gátsini lu', huía teruba latsi' lu'. 37 Jesús nna labí uccua latsi'e qui'ni núỹaáru tsía lànią ne sino làteruba Pedrua nna Jacóbua ą'hua Juáan bettsi' Jacóbua. 38 Bitsine'e litsi' nubeyu' principal qui' sinagógaá nna bilá'nie qui'ni iỹétse'ni ca enne' chi tùppa, ttu te ccą nna yala lani la' rehuini' latsi' tsè'e cą pero attu te cą nna tsè'e cą huìl·là. 39 Gutà'a tìe nna rèe cą: Bianicca tanto alboroto runi le nna ribetsi le ni'i. Niula cuìti'į nna bihua ną́ nu yatti, sino ti'éthibą́. 40 De biyénini cą nu reáa nna, burla la beni ccą ne. Làniana benie mandado qui'ni iria iyaba ca enne' nna gutaỹi tìe tàta nàna qui' niula cuìti'a ą'hua tsùnna canu dia cą lani áa, gutà'a tìe làti té niula cuìti'a. 41 Gutèl·le'e ná' niula cuìti'a nna rèe na: Talita cumi. Titsa' quì'ba ri'u nna rą: Niula to', inte' nia' lu', beyátha. 42 Luegu taání nna beyatha chì niula cuìti'a nna reda' chìą. Chi yu'ą́ tsì'nu ida ti'gá. Ca enne' tsè'e nía nna caligálání tsíá cą uccuani cą de tántua gutsini cą. 43 Pero Jesús nna gunnènie cą qui'ni nú ttu tehuá nuỹa quixá'ani cą, làniana beni tìe mandado qui'ni gute cą nu go niula cuìti'a.