12
Tucu unaꞌa uduꞌ perfume cuchiuꞌ Jesuse
(Mt. 26:6-13; Mr. 14:3-9)
Sexuꞌcu bichia rriꞌi para nú aca eliñi baxcu, chenu uya Jesuse Betania, elu neca lachi Lázaro enu uriꞌinu nú uhuañi zeca lu eluti. Zeꞌe urecheꞌ beella tucu exee para Jesuse, Marta neca enu udeteꞌ elubacu lubeella nu Lázaro neca tucu enu nzucununu lu mexa. Hora zeꞌe uriñayu María tucu arulaꞌ litro perfume nú huaxi seca xne necacheꞌe puro nardo nu uduꞌnchue equie cuchiu Jesuse, nu chu ucuiꞌchinchue cuna ichia equienchu. Nu diqui liñi niꞌi zeꞌe ñia ulia uriꞌi perfume cuaꞌ. Che uni Judas Iscariote enu neca llianaꞌ Simón enu neca tucu lu chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse enu udeteꞌ cuenda liꞌinu, uni:
―¿Xinu lá autinchu perfume quieꞌ chuna ayuꞌu dimi denario para nú aca elietsa lubee bene enu seca elitsi?
Pero né ni Judas scua lunú nzenu arquiꞌi lu cuendaꞌ bee bene enu seca elitsi, uniitsiai scua xne nehuanaꞌi nu como liꞌi nuyaꞌ cuendai biti nú nuꞌcheꞌ dimi, che rcachiꞌi bee dimi nú rdeteꞌ beella yai ducheꞌi. Chequie uni Jesuse lui:
―La riꞌchialunchu, xne liꞌinchu uduꞌxulanchu perfume quieꞌ liꞌá para bichia chenu achiꞌa. Xne bee bene elitsi ye bichia nucuaꞌa cuna liꞌihua, pero liꞌá la ye tiembu nzua cuna liꞌihua.
Unga tucunecatse bee bene nú úti beei Lázaro
Huaxi bee bene Israel ungabiyaꞌ nú nzucu Jesuse eyeche Betania, uya beei zeꞌe. La necatsiae para nú lañiꞌbeei Jesuse sino que leꞌca para nú lañiꞌ beei Lázaro enu uriꞌinu nú uhuañi lu eluti. 10 Enzeꞌe bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ unga tucunecatse beella para nú úti beella Jesuse nu leꞌca nuu Lázaro uniarquiꞌ beella úti beella. 11 Xne equie cuendaꞌlla huaxi bee bene Israel xiuꞌu leta beella, nu nzeli arquiꞌ beella Jesuse.
Uyuꞌu Jesuse Jerusalén
(Mt. 21:1-11; Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40)
12 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, huaxi bee bene bee enu uriña Jerusalén lu eliñi baxcu ungabiyaꞌ beella nú riña Jesuse zeꞌe. 13 Che uchiecuꞌ beei iña nu uya chaꞌcalu beei liꞌinu, nu urixialibeei nú unibeei:
―¡Diose nzu cuna liaꞌahua! ¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Diose, enu neca Arre Israel!
14 Jesuse ullelaꞌ tucu burro eꞌneꞌ nu uricunuí, tucu nú rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni:
15 Bee bene Sión la lliquihua,
biꞌyacuruhua nzeꞌtaquiela Arreꞌhua,
nchiucuꞌ equie tucu burro eꞌneꞌ.
16 Hora zeꞌe lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú reca, pero chenu uquienu liñibe che uriꞌibeella beyaꞌ nú scua niquie lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose equie cuendaꞌnu, enzeꞌe unga scua.
17 Bee bene enu nucuaꞌa cuna Jesuse chenu ubixianu Lázaro nú uchiuꞌui liñi eluhua, nu uriꞌinu nú uhuañi lu eluti, bee bene cuaꞌ udixiuleꞌe lubee bene lunú ulañiꞌbeei. 18 Enzeꞌe uchiuꞌu huaxi bee bene uyachaꞌcalu Jesuse, xne ungabiyaꞌ beei bee milagro nú uriꞌinu. 19 Chequie uni bee fariseo lu saꞌbeei ulañiꞌhuanee nú leca xa modo riaꞌahua:
―Biꞌyacuruhua tescualaꞌ huaxi bee bene nzenala liꞌilla.
Rlaꞌna chiucu chuna bee bene griego Jesuse
20 Bee bene enu uriña Jerusalén lu eliñi para nú luꞌcu ulaꞌna lu Diose, leta beei nucuaꞌa chiucu chuna bee bene griego. 21 Liꞌibeei uyabica beei lu Felipe, enu neca bene eyeche Betsaida, tucu eyeche lu iliu Galilea, nu uzequiee beei lulla nú unibeei:
―Detá, niarquiꞌru bedichiaꞌnuru Jesuse.
22 Che uyatixiuleꞌe Felipe nucuaꞌ lu Andrés nu che rucu beella uyatixiuleꞌe beella nucuaꞌ lu Jesuse. 23 Chequie uni Jesuse lubeella:
―Uriñala hora nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, zucuꞌ aya bee bene liꞌá. 24 Xne liꞌá nia luhua nú tucu nú neca tucu ebichi trigo nú tunu la benii, necascaꞌ tucutsiae, pero tunu benii che chiquiꞌ ayune. 25 Xne bene enu máse niarquiꞌ huañi lu iliulabe quieꞌ, enta bichia nú laxu nucuaꞌ, pero bene enu nzenu arquiꞌ nú riꞌi lunú niarquiꞌ Diose mase ulleꞌcalla lunú ulleꞌcalla luꞌculla elunehuañi nú leca xunga laxu ante lu Diose. 26 Tunu nuꞌ bene enu niarquiꞌ nú zibiꞌ lua, yeꞌtaquie nzeꞌe liꞌá, nu elu nzaꞌa leꞌca zeꞌe nza nzeꞌe. Nu bene enu zibiꞌ lua, zucuꞌ aya Pa Diose nzeꞌe.
Udixiuleꞌe Jesuse nú atinu
27 ’¡Chiquiꞌ nehuana nzu arquia nee hora quieꞌ! ¿Nu xi nia? ¿Nia “Pa Diose, utsilaꞌa liꞌá lunú chiquiꞌ nehuana seꞌca”? ¡La nia scua xne para nucuaꞌ nzela!
28 Enzeꞌe rnia, Pa Diose ulubeꞌ poderꞌlu lubeei.
Che uyene tucu chii enza liñibe, nú rni:
―Ulubela poder nú rluꞌcua lubee bene pero lubezecane stucu bese lubeei.
29 Chequie chenu ubeneꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chii cuaꞌ, uni beella nú biziyuꞌ neca enu uni, pero nuꞌ beella enu uni:
―Tucu ángel neca enu ni lunu.
30 Che uni Jesuse lubeei:
―Lá yene chiquieꞌ lu cuendaꞌ liꞌá sino que necane para liꞌihua. 31 Nee uriñala hora nú aca elu usticia lu iliulabequieꞌ nu nee la nibiyaꞌ bezeꞌlu tucu nú rnibiyaꞌi lu iliulabequieꞌ. 32 Pero chenu uquieelá lu cruse, che riꞌá nú yelu bee bene chili arquiꞌ liꞌá.
33 Scua udixiuleꞌenu xa modo atinu. 34 Che ucuaqui bee bene lunu:
―Liꞌiru nediyaꞌru nú lu ley rni, nú leca xunga ati Cristo. ¿Xinu rnilu nú Bene enu uxeꞌla Diose rquiꞌña nú quiee lu cruse? ¿Ti neca Bene enu uxeꞌla Diose che?
35 Chequie uni Jesuse lubeei:
―Lacaxeaꞌ nzulá ellieꞌe quieꞌ cuna liꞌihua, enzeꞌe uyaquiehuane diquila nú nzue cuna liꞌihua para nú la riꞌi nú necabe ana luhua xne bene enu nzenala nú necabe la riꞌi nzeꞌe beyaꞌ cá nza nzeꞌe. 36 Enzeꞌe diquila nú nzu ellieꞌe quieꞌ cuna liꞌihua uchili arquiꞌhuane para nú acahua bee benea.
Chenu ulaxu nú uni Jesuse bee bedichiaꞌquieꞌ chu nzanu nu né lañiaꞌ beei liꞌinu.
La chili arquiꞌ bee bene Israel Jesuse
37 Pero añinzuca nú uriꞌi Jesuse huaxi bee milagro lubeei, né chili arquiꞌbeei liꞌinu. 38 Nu scua uyalu nú uni profeta Isaías chenu unilla:
Pa Diose, lecati nzeli arquiꞌ beenú rniru equie cuendaꞌlu.
Lecati rriꞌi beyaꞌ nú equie poderꞌlu huaxi beenú unga.
39 Enzeꞌe né chili arquiꞌbeei liꞌinu. Nu leꞌca uquieꞌe profeta Isaías:
40 Diose uriꞌi nú neca xi neca nú la lañiꞌbeei,
nu uriꞌinu nú unga nziti arquiꞌbeei,
para nú la lañiꞌbeei,
nu la riꞌibeei beyaꞌ, para nú la benchilaꞌbeei lua,
para nú riꞌá perdona stula beei.
41 Uni Isaías scua xne ulañiꞌlaꞌlla poder nú rluꞌcu Jesuse hasta huaꞌtu, enzeꞌe unilla scua equie cuendaꞌnu. 42 Pero huaxi bee bene Israel uchili arquiꞌ Jesuse, nu hasta chiucu chuna bee bene enu rnibiyaꞌ uchili arquiꞌ liꞌinu. Pero lá tsiruꞌu beei nucuaꞌ lubee bene xne xiqui beei nú cánu la zelaꞌ bee fariseo nú chuꞌulá beei liñi indu. 43 Xne másela uyuꞌu arquiꞌbeei nú zucuꞌ ayaa bee bene liꞌibeei, luhuare nú yaꞌna nzeꞌca beei lu Diose.
Stichiaꞌ Jesuse riꞌi elu usticia
44 Nu juerte uni Jesuse:
―Bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá, la nzeli arquiꞌ nzeꞌe liꞌitsia, leꞌca nzeli arquiꞌ nzeꞌe Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá. 45 Nu enu rlañiꞌ liꞌá, leꞌca rlañiꞌlaꞌ nzeꞌe Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá. 46 Liꞌá enu neca ellieꞌe, uriña lu iliulabe para nú bee bene enu nzeli arquiꞌ liꞌá, la chenalaꞌ beei inziu nú necha neca. 47 Enu rieneꞌ stichiaꞌa nu la riꞌi casoe, liꞌá la necaa enu deteꞌ castiya nzeꞌe, xne lá yela lu iliulabe para nú detea castiya bee bene, sino que uriña para nú tsilaꞌa bee bene. 48 Bene enu rluachu liꞌá, nu la riꞌi caso stichiaꞌa nzula enu deteꞌ castiya nzeꞌe, bee bedichiaꞌ nú unila deteꞌ castiya nzeꞌe bichia chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene. 49 Xne bee bedichiaꞌ nú rnia la necane stichiaꞌtsia, sino que Pa Diose enu uxeꞌla liꞌá, liꞌinu unibiyaꞌnu lua nú xi nia nu xi zetea bee bene. 50 Nu nediyaa nú stichiaꞌ Pa Diose necane para nú luꞌcu bee bene elunehuañi nú leca xunga laxu lu Diose. Enzeꞌe rnia tucu nú unibiyaꞌnu lua nú nia.