21
Uyuꞌu Jesuse Jerusalén
(Mr. 11:1-11; Lc. 19:28-40; Jn. 12:12-19)
Chenu nzeriñala beella axu Jerusalén, uriña beella tucu dañi nú lee Olivos, axu eyeche Betfagé, che uxeꞌla Jesuse chiucu bee beneꞌnu, nu uninu lubeella:
―Uquiahua eyeche nú nchiucuꞌ enza lucuaꞌ. Zeꞌe llelaꞌhua tucu burro enu nequietu cuna lliꞌñií. Uxeꞌchehua beeí nu yeꞌtayuhua beeí caꞌa. Nu tunu nuꞌ ti ni xi ni luhua, uniꞌhua lu bene zeꞌe nú Detá, Jesuse rquiꞌñaí, nee chu nzelayuzecaru beeí.
Scua unga para nú uyalu tucu nú uni tucu profeta huaꞌtu, chenu uquieꞌella:
Uniꞌhua lubee bene eyeche llene Sión:
“Ubiꞌyacuruhua, nzeꞌtala arréꞌhua luhua nee,
nu nzeꞌtanu xi nzeꞌta tucu bene enu la neca equie,
nchiucuꞌnu equie tucu burru, tucu burro llaꞌna,
lliꞌñi nañi enu ruyaꞌ yuhuaꞌ.”
Chequie uya bee beneꞌ Jesuse nu uriꞌi beella tucu nú uninu lubeella. Che uriñayu beella burro zeꞌe cuna lliꞌñií lu Jesuse, nu uricuꞌ beella xucu beella equie burro llaꞌna zeꞌe, nu chu uricu Jesuse equieí. Nu lunú chiquiꞌ huaxi bee bene nucuaꞌa zeꞌe, nuꞌ beei rcuaꞌa xucu labe inziu elu detenu, nu texcuaꞌa beei uchiecuꞌ bee leca lubee aca ucuaꞌa beei labe inziu elu detenu. Che bee bene enu nzuculu, cuna bee bene enu nzequie, rixiali beei nú rnibeei:
―¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu neca Lliꞌñi arre David! ¡Chiquiꞌ ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu nzeꞌta lu cuendaꞌ Paꞌahua Diose! ¡Cheꞌtsalá Diose Paa enu nzucu liñibe!
10 Chenu uriña Jesuse Jerusalén, ye bee bene zeꞌe uyacha beei nu unibeei lu saꞌbeei:
―¿Ti bene quieꞌ?
11 Che unibeei lusaꞌbeei:
―Profeta Jesuse nucuaꞌ, enu neca bene eyeche Nazaret lu iliu Galilea.
Utiliacaꞌ Jesuse bee bene labe eleꞌyaꞌ Indu llene Jerusalén
(Mr. 11:15-19; Lc. 19:45-48; Jn. 2:13-22)
12 Chenu uriña Jesuse labe eleꞌyaꞌ indu llene Jerusalén utiliacaꞌnu ye bee bene enu ruti cuna ye bee bene enu si labe eleꞌyaꞌ indu zeꞌe. Nu utelletanu bee mexaꞌ bee bene enu xiꞌla dimi, cuna xletaꞌ bee bene enu ruti bee paloma, 13 nu uninu lubeei:
―Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “Nia chiulee niꞌi elu nacuꞌ bee bene lu Diose”, pero liꞌihua uriꞌihuane xi neca yubeꞌ bee huanaꞌ.
14 Che liñi indu zeꞌe uyabica bee bene enu la yeꞌe iꞌculu cuna bee bene enu necuxu ante Jesuse, nu uriyecanu beei. 15 Pero chenu ulañiꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna bee ulaxcuela enu reca ley bee milagro nú rriꞌi Jesuse, nu chenu ubeneꞌ beei nú rixiali bee enduꞌ nucuaꞌ zeꞌe: “¡Ñia neca lu cuendaꞌ liꞌinu enu neca Lliꞌñi arre David!”, ule beei 16 nu unibeei lu Jesuse:
―¿Rieneꞌlu nú rni bee enduꞌ cuaꞌ la?
Che ucuaqui Jesuse lubeei:
―Aahuaꞌ, rienea. Pero ¿xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni lu cuendaꞌ nucuaꞌ la? Lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni:
Uriꞌilu nú bee enduꞌ llaꞌna cuna bee enduꞌ meꞌe enu rachi,
neca bee enu ula bee canto nu zucuꞌ aya liꞌilu.
17 Che uyaꞌna beei zeꞌe, nu uchiuꞌunu nzanu eyeche Betania, nu zeꞌe uyaꞌnanu rulaꞌ zeꞌe.
Aca higo nú ubichi
(Mr. 11:12-14, 20-26)
18 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, ubenchilaꞌ zecanu Jerusalén, nu uliaꞌnaꞌnu. 19 Che ulañiꞌnu tucu aca higo ruꞌu inziu nu uyabicanu lue. Pero lá llelaꞌnu higo lue, bee lecatsia nuꞌlue. Chequie uni Jesuse lu aca higo zeꞌe:
―¡Lecaꞌ xunga ayu ndixi lulu!
Hora zeꞌe ubichi aca higo zeꞌe.
20 Chenu ulañiꞌ bee beneꞌ Jesuse nucuaꞌ, chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeella nu unidichiaꞌ beella lu Jesuse:
―¿Xiquie nú chu ubichi aca higo cuaꞌ?
21 Chequie uni Jesuse lubeella:
―Liꞌá nia luhua nú tunu nzeli arquiꞌhua masia temeꞌ, nu la zaꞌ arquiꞌhua, la neca nú nucuaꞌtsia riꞌihua tucu nú uriꞌá lu aca higo, sino que nihua lu dañiquieꞌ: “Uyetsu caꞌa nu uzanaꞌ lu inzatuꞌ”, nu scua acane. 22 Nu ye nú nacuꞌhua lu Diose, tunu neli nzeli arquiꞌhua nú liquiꞌnu nucuaꞌ, che yucuhuane.
Elurnibiyaꞌ nú rluꞌcu Jesuse
(Mr. 11:27-33; Lc. 20:1-8)
23 Luzeꞌelá uyuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén seteꞌnu bee bene, che uyabica bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee usticiaꞌ bee bene Israel lunu, nu unibeei lunu:
―¿Ti uliquiꞌ stichiaꞌ nú rriꞌilu ye bee nucuaꞌ?, nu ¿Ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ lulu?
24 Che uni Jesuse lubeei:
―Leꞌca nedichiaꞌa tucu luhua niarquia, tunu cuaquihua nú nedichiaꞌ luhua, che ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua. 25 ¿Ti uxeꞌla Juan nú rinzalla bee bene che? ¿Diose uxeꞌlalla la o bee bene uxeꞌlalla la?
Che unibeei lusaꞌbeei, nú unibeei:
―Tunu niaꞌahua nú Diose uxeꞌla Juan Bautista, che ni nucuaꞌ luaꞌahua: “¿Xiquie nú né chili arquiꞌhua nú unilla che?” 26 Nu leꞌca leca modo niaꞌahua nú bee bene uxeꞌla Juan, xne xiquiaꞌahua bee bene, xne ye bee bene nzeli arquiꞌ nú neca Juan tucu profetaꞌ Diose.
27 Che unibeei lu Jesuse:
―Labiyaꞌru.
Chequie uni Jesuse lubeei:
―Leꞌca esquie la ixiuleꞌa luhua ti uliquiꞌ elurnibiyaꞌ nú rriꞌá scua.
Ejempluꞌ tucu bene enu uluꞌcu chiucu llianaꞌ
28 Nu uni Jesuse lubeei:
―¿Xa rriꞌihua elliebacuꞌ lunú nia luhua nee? Tucu bene uluꞌcu chiucu llianaꞌ, nu unilla lu tucui: “Enduꞌ, uquia riꞌi riñaꞌ lu yuua elu nuꞌ uva.” 29 Che ucuaqui llianaꞌlla lulla: “¡La niarquia chaꞌa!” Pero luzeꞌelá ucheꞌe elliebacuꞌi nu uyai. 30 Chequie uya niꞌ paꞌ beei lu stucui, tucu nú unilla lu enu rlu, nu uni lulla: “Nzaꞌca che.” Uni, pero né chai. 31 Neequie uniꞌhua, ¿ta lu rucu bee llianaꞌlla uriꞌi lunú niarquiꞌlla?
Che unibeei lunu:
―Enu unilla lu rluti.
Chequie uni Jesuse lubeei:
―Liꞌá nia luhua nú bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para Roma, cuna bee unaꞌa huexe rluti bee nzeꞌe chuꞌu elurnibiyaꞌ Diose liñibe luquela liꞌihua. 32 Xne ubeꞌta Juan Bautista udixiuleꞌe luhua nú xa huañihua, nu né chili arquiꞌhua nú unilla, aꞌlaquie bee bene enu rriꞌi cubre impuesto para Roma cuna bee unaꞌa huexe uchilí arquiꞌbeei nú unilla. Pero liꞌihua mase ulañiꞌhua bee nucuaꞌ, ne cheꞌe arquiꞌhua, para nú a chili arquiꞌhua nú unilla.
Ejempluꞌ bee mosoꞌ enu necha uriꞌi
(Mr. 12:1-12; Lc. 20:9-19)
33 ’Chequie uni Jesuse lubeei uzuꞌcuꞌ diacahua ne nia stucu ejemplu luhua: Tucu bene uquieni bee aca uva lu yuuꞌ, nu uduꞌlla eluꞌu diqui abenchilaꞌe, nu urecheꞌlla tucu elu tsiꞌi bee uva, leꞌca urecheꞌlla tucu elu aya para nú aca ucu yuu elu nuꞌ bee aca uva zeꞌe.
’Che udeteꞌlla yuu cuaꞌ lleꞌla lu chiucu chuna bee bene enu riꞌi riñaꞌ lue, nu chu nzalla istu. 34 Chequie chenu uriña tiembu nú leꞌe beella uva, uxeꞌlalla chiucu chuna bee mosoꞌlla chetucu bee uva nú rialalla. 35 Pero bee bene enu rriꞌi riñaꞌ lleꞌla lu yuuꞌlla unaꞌtse beei bee mosoꞌ enu uxeꞌlalla, tucu mosoꞌ zeꞌe uzeteꞌcheꞌ beei, stucu nzeꞌe unguuti beei, nu stucui uduꞌ beei quiee. 36 Che bene enu neca stene yuu zeꞌe, uxeꞌlaꞌlalla huaxilá bee mosoꞌlla luquela nú rlu, pero leꞌca esquie uriꞌinu beei bee mosoꞌ cuaꞌ.
37 ’Último uxeꞌlalla enduꞌlla, xne uriꞌilla elliebacuꞌ: “Lu endusia luꞌcu beei ulaꞌna.” 38 Pero chenu ulañiꞌ beei nú nzeꞌta enduꞌ bene enu neca stene yuu zeꞌe, che unibeei lusaꞌbeei: “Bene quieꞌ neca enu yaꞌnanu yuu quieꞌ, te utiaꞌhua nucuaꞌ para nú yaꞌnanuaꞌahua yuu quieꞌ.” 39 Che unaꞌtse beei liꞌi, nu uhua beei liꞌi lu yuu zeꞌe nu chu unguuti beei liꞌi.
40 Chequie unedichiaꞌ Jesuse lubee bene zeꞌe nú uninu:
―Chenu riña bene enu neca stene yuu zeꞌe, ¿xa rriꞌihua elliebacuꞌ nú riꞌinulla bee bene zeꞌe enu udeteꞌlla yuuꞌlla lleꞌla lu che?
41 Che unibei lu Jesuse:
―Utilla beei sin nú huaꞌa arquiꞌlla beei, nu deteꞌlla yuuꞌlla lu texcuaꞌa bee bene, enu deteꞌ cuenda ulaꞌcu nú rialalla chenu aca ulaꞌcue.
42 Leꞌca uni Jesuse lubee fariseo:
―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni?
Quiee nú uhua uꞌna bee bene enu rrecheꞌ niꞌi,
quiee quieꞌ neca nú mase uzibiꞌ ungacheꞌ niꞌi.
Nucuaꞌ neca nú uriꞌi Diose,
nu chiquiꞌ nzenu arquiaꞌahua lunú uriꞌinu.
43 Enzeꞌe nia luhua nú chiuꞌuchuhua elurnibiyaꞌ Diose liñibe nu chuꞌu téxcuaꞌa bee bene luhuareꞌhua, bee enu neli riꞌi tucu nú niarquiꞌnu. 44 Pero titse bee bene enu llica cuchiuꞌ cuna quiee zeꞌe, nehuana zecalla, nu tunu nuꞌti zanaꞌ quiee cuaꞌ equie laꞌxulii liꞌilla.
45 Chenu ubeneꞌ bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubeelá bee uleꞌya cuna bee fariseo bee ejemplu nú uni Jesuse, che uriꞌi beei beyaꞌ nú lu cuendaꞌ beei uninu. 46 Chequie hora zeꞌe uniarquiꞌ beei a naꞌtse beei liꞌinu, pero xiqui beei bee bene, xne nzeli arquiꞌ bee bene nú necanu tucu profeta.