15
Bubanëꞌ Cristo lu yöl‑laꞌ gut
Naꞌa, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rguíxjöiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ ca nac didzaꞌ dxiꞌa naꞌ benaꞌ lban qui ga zoaliꞌ, lë naꞌ gzxiꞌ lu naꞌliꞌ len run ga nacr gdu ca réjlëꞌliꞌ Cristo. Niꞌa qui didzaꞌ ni ulaliꞌ, chquiꞌ gunliꞌ ca rna didzaꞌ dxiꞌa naꞌ benaꞌ lban qui ga zoaliꞌ, chquiꞌ le nactë gyéjlëꞌliꞌ Cristo.
Ga gzu lau budödaꞌ lu naꞌliꞌ le budödëꞌ Dios lu naꞌa nedaꞌ. Cni rna: “Gutiëꞌ Cristo uláz queëruꞌ le nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ.” Ca nac lë ni nayúj lu guich laꞌy, ben bayúdx benëꞌ. Rna caꞌ: “Bgachëꞌë yeru ba, len catiꞌ bzaꞌa tsonn dza, bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut”, ca naꞌ nayúj caꞌ lu guich laꞌy, ben bayúdx guc queëꞌ. Gdöd niꞌ buluíꞌ lahuëꞌ Cristo, bléꞌinëꞌ Lëꞌ Pedro, len gdöd niꞌ, gulaléꞌinëꞌ Lëꞌ idxínnutëꞌ gbaz queëꞌ. Niꞌr buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ zianr ca gayuꞌ gayuꞌë böchiꞌ lzaꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, catiꞌ niꞌ nudubquëꞌ tsazxö́n. Yelatiꞌz cuguluhuöatëꞌ bö́chiꞌruꞌ ni nacuꞌë nabanquëꞌ naꞌa, zal‑laꞌ laꞌquëꞌ chnatquëꞌ. Niꞌr bléꞌinëꞌ Lëꞌ Jacobo, len gdöd niꞌ buluíꞌ lahuëꞌ lauquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ gbaz queëꞌ.
Ga yajseytë buluíꞌ lahuëꞌ caꞌ lahuaꞌ nedaꞌ. Ca guc lë ni, nacaꞌ ca biꞌidauꞌ guljbiꞌ catiꞌ chgdöd dza ral‑laꞌ galjbiꞌ. Cni nac, le nacraꞌ nedaꞌ cuidiꞌz ca yúguꞌtë bönniꞌ gbaz queëꞌ, len cutu nacaꞌ nedaꞌ lsacaꞌ siꞌ laꞌ gbaz queëꞌ, le gdxia ladxaꞌa bunách queëꞌ Dios. 10 Naꞌa, le buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ Dios nacaꞌ le nacaꞌ naꞌa, len clëg daduz buzáꞌ ladxëꞌë quiaꞌ. Béntëraꞌ xchinëꞌ ca yezícaꞌrëꞌ gbaz queëꞌ, zal‑laꞌ clëg racz quiaꞌ benaꞌ dxin naꞌ. Dioscz, lu yöl‑laꞌ ruzáꞌ ladxiꞌ queëꞌ, bugunëꞌ nedaꞌ dxin. 11 Naꞌa, chquiꞌ benaꞌ lban nedaꞌ o chquiꞌ glunëꞌ lban yelaꞌquëꞌ bönniꞌ, lë ni le runtuꞌ lban qui len le gyéjlëꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ.
Ubanruꞌ lu yöl‑laꞌ gut
12 Runtuꞌ lban queëꞌ Cristo ca naꞌ bubanëꞌ lu yöl‑laꞌ gut. Chquiꞌ cni nac, ¿nacxcz nac, rnaliꞌ laꞌliꞌ: “Cutu lubán nup chnatgac”? 13 Laꞌnaruꞌ cu lubán nup chnatgac, cutu bubanëꞌ Cristo, 14 len laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, daduz nac le bentuꞌ lban qui, len daduz nac yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Lëꞌ. 15 Yetú caꞌ, laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, rziꞌ yëꞌtuꞌ catiꞌ runtuꞌ lnaꞌ lau queëꞌ Dios, rnatuꞌ buspanëꞌ Cristo, atiꞌ laꞌnaruꞌ cu uspanëꞌ nup chnatgac, Dios cutu buspanëꞌ Cristo. 16 Laꞌnaruꞌ cu lubán nup chnatgac, cutu bubanëꞌ Cristo, 17 len laꞌnaruꞌ cu bubanëꞌ Cristo, daduz nac yöl‑laꞌ rejlëꞌ queëliꞌ Lëꞌ, atiꞌ nagaꞌngac dul‑laꞌ nabágaꞌliꞌ. 18 Lëzcaꞌ cni, nup naꞌ chnatgac len gulayejlëꞌ Cristo, tsaz glat chquiꞌ cutu bubanëꞌ Lëꞌ. 19 Chquiꞌ tuz tsal ni zoaruꞌ nabanruꞌ huac uziꞌruꞌ xbëꞌ Cristo, nacr‑ruꞌ bayechiꞌ ca yúguꞌtë bunách.
20 Naꞌa, le nactë bubanëꞌ Cristo lu yöl‑laꞌ gut, len naquëꞌ nu gzu lau bubán tsaz ladj yúguꞌtë nup lubán tsaz lu yöl‑laꞌ gut. 21 Ca naꞌ gyuꞌu yöl‑laꞌ gut niꞌa qui le benëꞌ tuëꞌ bönniꞌ, lëzcaꞌ cni, niꞌa qui le benëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ gyuꞌu yöl‑laꞌ rubán quegac nup chnatgac. 22 Ca naꞌ tat yúguꞌtë bunách le náljlengac Adán, lëzcaꞌ cni lubán yúguꞌtë nup naꞌ náljlengac Cristo. 23 Tu tuëꞌ ubanëꞌ ca ral‑laꞌ gac. Ziꞌal bubanëꞌ Cristo, atiꞌ töd ni lubán nup náquigac queëꞌ Cristo catiꞌ huödëꞌ. 24 Niꞌr gdxin dza udx catiꞌ ugǘëꞌ Cristo gdutë le dë lu nëꞌi len gdutë yöl‑laꞌ uná bëꞌ len gdutë yöl‑laꞌ huac qui tuꞌ xöhuiꞌ, atiꞌ udödëꞌ lu nëꞌë Dios Xuz le rna béꞌinëꞌ Lëꞌ. 25 Run bayúdx gna bëꞌë Cristo ga gdxintë dza chbenëꞌ Dios ga luzechu zxibgac lahuëꞌ Lëꞌ yúguꞌtë nup taꞌdáꞌbagaꞌ Lëꞌ. 26 Le rdáꞌbagaꞌ Lëꞌ le usnitiëꞌ ga udx nac yöl‑laꞌ gut. 27 Dios chnudödëꞌ yúguꞌtë lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ quië gna béꞌinëꞌ lei. Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Budödëꞌ yúguꞌtë lu nëꞌë quië gna béꞌinëꞌ lei.” Naꞌa, nac bëꞌ cutu budö́d cuinëꞌ lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ, le nacczëꞌ Lëꞌ Nu rudö́d lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ yúguꞌtë. 28 Catiꞌ gdxin dza niꞌ chnudödëꞌ Dios lu nëꞌë Cristo yúguꞌtë quië gna béꞌinëꞌ lei, niꞌr Lëczëꞌ Zxiꞌnëꞌ udö́d cuinëꞌ lu nëꞌë Dios, Nu naꞌ budö́d lu nëꞌë Zxiꞌnëꞌ yúguꞌtë, atiꞌ ga udx, Dios gna béꞌinëꞌ tsaz yúguꞌtë.
29 Laꞌliꞌ rdil‑liꞌ nis uláz quegac nup chnatgac. Chquiꞌ ráquiliꞌ cutu lubán nup naꞌ chnatgac, ¿bizx quië rdil‑liꞌ nis uláz quegac nup chnatgac?
30 Zoa banádx queëtuꞌ gattuꞌ yúguꞌtë dza. ¿Bizx quië ruiꞌtuꞌ latj gac cni chquiꞌ cutu ubanruꞌ lu yöl‑laꞌ gut? 31 Yúguꞌtë dza zoa banádx gatiaꞌ. Rguíxjöiꞌdaꞌ lbiꞌiliꞌ lë ni, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, le rdzag ladxaꞌa le benaꞌ. Benaꞌ ga réjlëꞌliꞌ Xanruꞌ Jesucristo. 32 Chquiꞌ le guꞌnzdaꞌ gdíl‑lenaꞌ böaꞌ guixiꞌ sniaꞌ lu yödz Éfeso, ¿bizxa caz uziꞌa xbey? Chquiꞌ cutu lubán nup chnatgac, ral‑laꞌ gunruꞌ ca taꞌná bunách: “Guiꞌj gáguruꞌ le huatruꞌ cxö huidzj.”
33 Cutu güiꞌliꞌ latj nu siꞌ yeꞌi lbiꞌiliꞌ. Chquiꞌ siꞌ lu naꞌliꞌ latiꞌz le cutu nacz, gdútëliꞌ huöacliꞌ chul nit. 34 Gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ len cutu gunliꞌ dul‑laꞌ le cunúnbëꞌliꞌ‑nëꞌ Dios laꞌliꞌ lbiꞌiliꞌ. Rniaꞌ cni quië gunaꞌ ga utuiꞌliꞌ.
Ca lac nup lubán lu yöl‑laꞌ gut
35 Nazx caꞌ zoa nu gna: “¿Nacx lubán nup chnatgac? ¿Nacx gac gdu ca nayáꞌ nabinquëꞌ catiꞌ ludxinëꞌ?” 36 Liꞌ, bönniꞌ cunözi. Lë naꞌ razuꞌ luyú cutu glen chquiꞌ cutu nit. 37 Lë naꞌ razuꞌ luyú nac tu xseydauꞌz, nazx caꞌ qui zxoaꞌ xtil o qui yetú guixiꞌ cuandauꞌ. Lë naꞌ razuꞌ cutu nac guixiꞌ cuandauꞌ naꞌ ral‑laꞌ glen. 38 Dios runëꞌ ga gac guixiꞌ cuandauꞌ ca nunczëꞌ qui. Ca nac tu tu xseydauꞌ naꞌ runëꞌ ga gac guixiꞌ cuandauꞌ qui. 39 Lëzcaꞌ cni, cutu nac tuz ca nac bëlaꞌ qui queëcbaꞌ yúguꞌtëbaꞌ böaꞌ guixiꞌ. Zoa tu bëlaꞌ quegac bunách len yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ böaꞌ guixiꞌ. Yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ bguinn len yetú ca nac bëlaꞌ quecbaꞌ böl. 40 Lëzcaꞌ cni nadzáꞌ gdu ca nayáꞌ nabingac nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá ca nac gdu ca nayáꞌ nabingac nup nacuáꞌ luyú ni. Zoa tu yöl‑laꞌ lach quegac nup nacuáꞌ yehuaꞌ yubá, len yetú ca nac yöl‑laꞌ lach quegac nup nacuáꞌ luyú ni. 41 Zoa tu yöl‑laꞌ lach qui gbidz, len yetú qui beoꞌ, len yetú quegac bölj luzxbá. Yöl‑laꞌ lach qui tu bölj luzxbá nadzáꞌ ca nac yöl‑laꞌ lach qui yetú bölj luzxbá. 42 Lëzcaꞌ cni gac catiꞌ lubán nup chnatgac. Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ nit. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le soa tsaz. 43 Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ caꞌz len le nacuidiꞌ. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le lach len le nal. 44 Catiꞌ rgachiꞌ yeru ba nac tu bëlaꞌ qui yödzlyú ni. Catiꞌ ubán, niꞌr gac tu le soa tsaz yehuaꞌ yubá. Zoa tu bëlaꞌ qui yödzlyú ni, len yetú ca gac le gdzag böꞌ nacczruꞌ.
45 Nayúj lu guich laꞌy le rna: “Bönniꞌ naꞌ gzu lahuëꞌ zoëꞌ luyú ni, lëꞌ Adán, Dios benëꞌ lëꞌ bönniꞌ ban”, san Bönniꞌ gyaziëꞌ xlatjëꞌ Adán, Lëꞌ Cristo, Dios benëꞌ ga naquëꞌ Böꞌ nabániruꞌ. 46 Cutu bdxin ziꞌal lë naꞌ nac Böꞌ. Bdxin ziꞌal lë naꞌ nac qui yöl‑laꞌ bunáchz queëruꞌ, atiꞌ niꞌr bdxin lë naꞌ nac Böꞌ. 47 Bönniꞌ niꞌ gzoëꞌ ziꞌal, gúquinëꞌ yu. Bönniꞌ naꞌ zoëꞌ burópl, Nu naꞌ nac Xanruꞌ, brujëꞌ yehuaꞌ yubá. 48 Nup nacuáꞌ luyú ni nacgac ca guquëꞌ bönniꞌ naꞌ gúquinëꞌ yu, atiꞌ nup ral‑laꞌ tsajcuáꞌ yehuaꞌ yubá lac ca nac Nu naꞌ bruj yehuaꞌ yubá. 49 Ca naꞌ naꞌa dë queëruꞌ tu bëlaꞌ le nac ca guc bëlaꞌ queëꞌ bönniꞌ naꞌ gúquinëꞌ yu, lëzcaꞌ ral‑laꞌ huöáquiruꞌ ca náquinëꞌ Nu naꞌ bruj yehuaꞌ yubá.
50 Cni rëꞌni gna lë ni rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, rniaꞌ: Le náquini bëlaꞌ len rön cutu caꞌ tsaz ga niꞌ rna bëꞌë Dios, len lëzcaꞌ cni, lë naꞌ nit cutu gdel‑liꞌ lë naꞌ zoa tsaz. 51 Gul‑yutscaꞌ, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ tu le bgachiꞌ: Cutu gatruꞌ yúguꞌtëruꞌ, san Dios utsë́ꞌë ca nacruꞌ yúguꞌtëruꞌ. 52 Tu tsalz gac, tsca nac tu le rutáz yöj lauruꞌ, catiꞌ cödx trompeta le rajseytë. Cödx trompeta naꞌ, atiꞌ lubán nup chnatgac, láquini tu le soa tsaz, atiꞌ Dios utsë́ꞌë le náquiniruꞌ yúguꞌtëruꞌ. 53 Lë naꞌ nacruꞌ le rnit ral‑laꞌ huöac le soa tsaz, atiꞌ le náquiniruꞌ, lë naꞌ ral‑laꞌ gat, huöac tu le gatga gat. 54 Catiꞌ lë naꞌ rnit chnuhuöác le soa tsaz, lencaꞌ lë naꞌ ral‑laꞌ gat chnuhuöác le gatga gat, niꞌr utság lë naꞌ nayúj lu guich laꞌy, rna:
Nadúa tsaz yöl‑laꞌ gut.
Chbdél‑liꞌnëꞌ Cristo.
55 Cutur gna beꞌi rëꞌu yöl‑laꞌ gut.
Cutur bi gac gun queëruꞌ yöl‑laꞌ gut.
56 Huac bi gun queëruꞌ yöl‑laꞌ gut le nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ, atiꞌ nabágaꞌruꞌ dul‑laꞌ le rdáꞌbagaꞌruꞌ zxba queëꞌ Dios. 57 Xclenëꞌ Dios. Lëczëꞌ runëꞌ ga nularuꞌ lu yöl‑laꞌ gut niꞌa qui le benëꞌ Xanruꞌ Jesucristo.
58 Qui lë ni naꞌ, böchiꞌ lzaꞌadauꞌ, gul‑zóa tsutsu. Gul‑gác gdu ládxiꞌliꞌ, gúnteczliꞌ xchinëꞌ Xanruꞌ le nö́ziczliꞌ cutu runliꞌ daduz xchinëꞌ Xanruꞌ.