11
Ca ral‑laꞌ ulidzruꞌ‑nëꞌ Dios
Tu dza niꞌ rulidzëꞌ Dios Jesús. Catiꞌ budx bë́ꞌlenëꞌ Dios didzaꞌ, rëꞌ Lëꞌ tuëꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ, rnëꞌ:
―Xan, bsëdi netuꞌ ulidztuꞌ‑nëꞌ Dios güíꞌlentuꞌ‑nëꞌ didzaꞌ, ca benëꞌ Juan, busëdnëꞌ bönniꞌ daꞌquëꞌ lëꞌ.
Niꞌr Jesús rëꞌ lequëꞌ:
―Catiꞌ ulidzliꞌ‑nëꞌ Dios güíꞌlenliꞌ‑nëꞌ didzaꞌ, gul‑ná:
Xuztuꞌ, zuꞌ yehuaꞌ yubá, gac zxön lauꞌ.
Gda gna bëꞌu.
Luyú ni gac ca rdzag ladxuꞌu Liꞌ, ca naꞌ rac niꞌ yehuaꞌ yubá.
Benn le gágutuꞌ naꞌa dza.
Bnit lau netuꞌ dul‑laꞌ nabágaꞌtuꞌ
Ca netuꞌ caꞌ runít lautuꞌ nup bi tun queëtuꞌ.
Cutu guꞌu latj siꞌ bëꞌ netuꞌ le xöhuiꞌ,
San buslá netuꞌ lu naꞌ nu ruaꞌ döꞌ.
Jesús rëꞌ caꞌ lequëꞌ:
―Chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ nutsëꞌë ladjliꞌ, len zoëꞌ böchiꞌ lzëꞌë, len chquiꞌ tsijëꞌ ga naꞌ zoëꞌ ladxiꞌ yël, atiꞌ ulidzëꞌ lëꞌ, gnëꞌ: “Böchaꞌa, benn quiaꞌ tsonn yöt xtil le ziꞌa bdxinëꞌ quiaꞌ böchiꞌ lzaꞌa, zëꞌë ziꞌtuꞌ, san cutu bi dë guꞌa‑nëꞌ gahuëꞌ.” ¿Naruꞌ ubiꞌë didzaꞌ cni bönniꞌ naꞌ zoëꞌ yuꞌu, guiëꞌ lëꞌ: “Cutu utsaꞌu nedaꞌ. Chnayéyj yuꞌu, atiꞌ chdë́lencbiꞌ nedaꞌ biꞌi quiaꞌ. Cutu gac tsasaꞌ bi gunnaꞌ quiuꞌ”? Nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Zal‑laꞌ cutu tsasëꞌ bi unödzjëꞌ queëꞌ le naquëꞌ böchiꞌ lzëꞌë, san tsasëꞌ len unödzjëꞌ queëꞌ yúguꞌtë le rquinnëꞌ quië cutur upizxjnëꞌ lëꞌ. Qui lë ni naꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Gul‑náb, atiꞌ Dios gunnëꞌ queëliꞌ. Gul‑quílj, atiꞌ gdzöl queëliꞌ. Gul‑lídz raꞌ yuꞌu, atiꞌ tsalj queëliꞌ. 10 Nu rnab, rziꞌ qui, atiꞌ nu rguilj, rdzöl qui, atiꞌ nu rulídz raꞌ yuꞌu, ryalj qui.
11 ’Chquiꞌ zoëꞌ bönniꞌ nutsëꞌë ladjliꞌ, naquëꞌ xuz, len chquiꞌ gnábibiꞌ lëꞌ yöt xtil zxiꞌnëꞌ, ¿naruꞌ unödzjtsëꞌ queëbiꞌ guiöj? Chquiꞌ gnábibiꞌ lëꞌ tubaꞌ böl, ¿naruꞌ unödzjtsëꞌ queëbiꞌ bël? 12 Chquiꞌ gnábibiꞌ lëꞌ dxit qui börj, ¿naruꞌ unödzjtsëꞌ queëbiꞌ xajnö́ꞌ? 13 Cni nac, chquiꞌ nacliꞌ lbiꞌiliꞌ huiaꞌdöꞌ san nö́ziliꞌ unödzjliꞌ quecbiꞌ zxiꞌnliꞌ le nac dxiꞌa, nactër löz gunnëꞌ queëliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy Xuzliꞌ zoëꞌ yehuaꞌ yubá, nul‑liꞌ gnábiliꞌ Lëꞌ.
Taꞌnë́ꞌ runëꞌ dxin Jesús len yöl‑laꞌ huac qui tuꞌ xöhuiꞌ
14 Tu dza bubijëꞌ böꞌ xöhuiꞌ yuꞌu bönniꞌ Jesús, le run ga curnë́ꞌ. Catiꞌ burúj böꞌ xöhuiꞌ naꞌ, bëꞌë didzaꞌ bönniꞌ naꞌ cugnë́ꞌ, atiꞌ gulubani bunách nacuáꞌ niꞌ. 15 Laꞌgac bunách nacuáꞌ niꞌ taꞌná:
―Len yöl‑laꞌ huac qui tuꞌ xöhuiꞌ Beelzebú, xangac böꞌ xöhuiꞌ, rubijëꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ naꞌ.
16 Glëꞌni laꞌzíꞌ bëꞌ Jesús yelaꞌgac bunách naꞌ, atiꞌ gulanabi Lëꞌ gunëꞌ tu le gac bëꞌ zaꞌ yehuaꞌ yubá. 17 Ráquibeꞌinëꞌ Jesús le taꞌzáꞌ ládxiꞌquëꞌ, atiꞌ rëꞌ lequëꞌ:
―Gátiꞌtëz ga taꞌná beꞌi lzaꞌgac bunách, chquiꞌ laꞌrúj chopl laꞌ leygacz bunách naꞌ, laꞌnít. Chquiꞌ laꞌrúj chopl bunách nacuáꞌ tu yuꞌu, udx quegac. 18 Lëzcaꞌ cni rac qui Satanás, tuꞌ xöhuiꞌ, lëzcaꞌ nazíꞌ lei Beelzebú. Chquiꞌ laꞌrúj chopl nup daꞌgac lei, ¿nacx gac gdiaꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ qui? ¿Rnátsaliꞌ naꞌa: len yöl‑laꞌ huac qui Beelzebú rubijaꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ? 19 Chquiꞌ nedaꞌ, len yöl‑laꞌ huac qui Beelzebú rubijaꞌ yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ, ¿nuzxa runn quegac nup daꞌgac lbiꞌiliꞌ yöl‑laꞌ huac tuꞌbíj yuguꞌ böꞌ xöhuiꞌ? Qui lë ni naꞌ, nup ni nacgac bëꞌ nachíxiliꞌ. 20 Chquiꞌ nedaꞌ, len yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios rubíjgacaꞌ böꞌ xöhuiꞌ, le nactë chbdxin ga zoaliꞌ le rna bëꞌë Dios.
21 ’Catiꞌ dë lu nëꞌë le rneynëꞌ bönniꞌ nal, len run chiꞌë lidxëꞌ, nac chiꞌi dëra le dë queëꞌ. 22 Naꞌa, chquiꞌ zëꞌë yetúëꞌ bönniꞌ náltërëꞌ ca lëꞌ len uxicjëꞌ lëꞌ, niꞌr cuëꞌ yúguꞌtë le rneynëꞌ, lë naꞌ ruzxöni ladxëꞌë, atiꞌ quisiëꞌ le dë queëꞌ bönniꞌ naꞌ.
23 ’Nu curaclen nedaꞌ, rdáꞌbagaꞌ nedaꞌ. Nu curutublen nedaꞌ, ruslás nu naꞌ.
Ca nac qui böꞌ xöhuiꞌ rudxín xlatj
24 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Catiꞌ r‑ruj lu bönniꞌ böꞌ xöhuiꞌ, rda gap nabídx, rguilj ga uzíꞌ ladxiꞌ. Chquiꞌ cutu gdzöl qui, gna: “Huöjaꞌ xlatjaꞌ ga niꞌ brujaꞌ.” 25 Catiꞌ rudxín niꞌ, rajxacaꞌ bönniꞌ naꞌ, naquëꞌ ca tu yuꞌu chnulúa len chnabáꞌa quië nu tsajsóa niꞌ. 26 Niꞌr reaj len rajxíꞌ yegádx böꞌ xöhuiꞌ, nácgactër xöhuiꞌ ca lei, atiꞌ taꞌyúꞌu bönniꞌ naꞌ. Naꞌa, le rac queëꞌ bönniꞌ naꞌ nayáliꞌtër ca le guc queëꞌ ziꞌal.
Le nac bicaꞌ ba le nac gdu
27 Tsal niꞌ ruꞌë didzaꞌ ni Jesús, bëꞌnu zidzj didzaꞌ ngul nútsaꞌnu ladj bunách zian naꞌ, rnanu:
―Bicaꞌ ba ngul naꞌ biaꞌnu Liꞌ lëꞌnu, len bicaꞌ ba caꞌ lchuꞌnu ga naꞌ gudxuꞌu.
28 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, gnëꞌ:
―Nácgactër bicaꞌ ba nup taꞌyöni xtidzëꞌë Dios len tun ca rna.
Taꞌnabnëꞌ Jesús gunëꞌ le gac bëꞌ nuzxa naquëꞌ
29 Tsal niꞌ taꞌbigaꞌ ga zoëꞌ Jesús bunách zian, gzu lahuëꞌ ruꞌë didzaꞌ, rnëꞌ:
―Taꞌnabi nedaꞌ bunách tuaꞌdöꞌ ni gunaꞌ le gac bëꞌ ga zaꞌ yöl‑laꞌ huac quiaꞌ, san cutu bi le gac bëꞌ laꞌléꞌinëꞌ. Tuz le gac bëꞌ ca naꞌ guc queëꞌ Jonás laꞌléꞌinëꞌ. 30 Ca naꞌ guc queëꞌ Jonás, guquëꞌ tu le nac bëꞌ laugac bunách yödz Nínive, lëzcaꞌ cni gac quiaꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách, gacaꞌ tu le gac bëꞌ laugac bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa. 31 Catiꞌ gdxin dza gchuguëꞌ Dios quegac bunách len cuequi xbeynëꞌ bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa, Dios uchisëꞌ‑nu ngul dza niꞌtë gna béꞌinu bunách luyú niꞌ dë tslaꞌa ga rdöd gbidz beoꞌ ziag, atiꞌ le bennu uluíꞌ nabágaꞌgac bunách ni zxguiaꞌ, le bidnu lënu, brujnu ga nac ziꞌtuꞌ quië duzë́ nagnu didzaꞌ rejniꞌi bëꞌë Salomón, bönniꞌ gna béꞌinëꞌ bunách Israel, san naꞌa, zoaꞌ ni nedaꞌ, len náctëraꞌ blau ca Salomón naꞌ. 32 Lëzcaꞌ cni, Dios uchisëꞌ bönniꞌ gulacuꞌë yödz Nínive catiꞌ gdxin dza gchugu bëꞌë quegac bunách len cuequi xbeynëꞌ bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa, atiꞌ le glunëꞌ uluíꞌ nabágaꞌgac bunách ni zxguiaꞌ, le gulubíꞌi ládxiꞌquëꞌ bönniꞌ Nínive catiꞌ gulayönnëꞌ lban benëꞌ Jonás, atiꞌ naꞌa zoaꞌ ni nedaꞌ, len náctëraꞌ blau ca Jonás naꞌ.
Le rguꞌu yeníꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ
33 Gnëꞌ caꞌ Jesús:
―Catiꞌ nu ruquel‑laꞌ guiꞌ, cutu rguꞌu lei ga nagachiꞌ, len cutu rudusiꞌ lei guiꞌn, san ruzóa lei xtsaꞌ ga lnaꞌ, quië uzeníꞌ quegac nup taꞌyáz yuꞌu naꞌ. 34 Yöj lauruꞌ nac ca tu le rguꞌu yeníꞌ lu icj ládxiꞌdauꞌruꞌ. Chquiꞌ yöj lauꞌ nac dxiꞌa, gduteoꞌ yudz le nac yeníꞌ, san chquiꞌ nac xöhuiꞌ yöj lauꞌ, gduteoꞌ yudz le nac chul xöhuiꞌ. 35 Ben chiꞌi cuinuꞌ naꞌa, cui huöac chul lë naꞌ rguꞌu yeníꞌ lu icj ládxiꞌdaꞌu. 36 Cni nac, chquiꞌ gduteoꞌ nadzë́ꞌiznuꞌ le nac yeníꞌ len cutu bi zoalen liꞌ le chul xöhuiꞌ, yúguꞌtë gléꞌinuꞌ dxiꞌa ca rac catiꞌ ruzeníꞌ quiuꞌ guiꞌ.
Ruquíëꞌ Jesús yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ
37 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Jesús, bulidzëꞌ Lëꞌ tsajtágulenëꞌ lëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo. Catiꞌ gyaziëꞌ Jesús lidxëꞌ bönniꞌ gdauꞌ naꞌ, gröꞌë rahuëꞌ. 38 Catiꞌ bléꞌinëꞌ Lëꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo naꞌ, bubannëꞌ le cutu gdib nëꞌë Jesús catiꞌ ziꞌa gahuëꞌ. 39 Xanruꞌ rëꞌ lëꞌ:
―Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ fariseo, rguib cuinliꞌ ca rguibliꞌ láhuilgac le riꞌiji ráhuiliꞌ, san lu icj ládxiꞌdauꞌliꞌ ruhuídiꞌliꞌ len rzaꞌ ládxiꞌliꞌ le cunác. 40 Lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ curéjniꞌliꞌ. ¿Naruꞌ cu nö́ziliꞌ, Nu ben le zoa lahuiz ben caꞌ le yuꞌu lëꞌil? 41 Naꞌa, gul‑gún gun le dë queëliꞌ, atiꞌ niꞌr huöac dxiꞌa yúguꞌtë le dë queëliꞌ.
42 ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ fariseo. Rguizxjliꞌ qui gdauꞌ tu cuia tsa tu chi cuia le rziꞌliꞌ qui xhueaj, len qui guixiꞌ rud, len quegac guixiꞌ cuandauꞌ, san rudödzliꞌ le nac tsahuiꞌ len yöl‑laꞌ nadxíꞌi queëliꞌ Dios. Yuguꞌ lë ni run bayúdx gunliꞌ, len cutu ucaꞌnliꞌ yezícaꞌ lë naꞌ runliꞌ.
43 ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ fariseo. Rë́ꞌniliꞌ cöꞌliꞌ gap nac blau lu yuꞌu ga rudubliꞌ rusëdliꞌ queëꞌ Dios len rë́ꞌniliꞌ lulídz lbiꞌiliꞌ ba zxön bunách gap nac lahuiꞌ laugac bunách.
44 ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ usëdi, lencaꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ fariseo, bönniꞌ ruluíꞌz tsahuiꞌ cuinliꞌ, le nacliꞌ ca nacgac yeru ba quegac nup natgac le cunalaꞌgac, atiꞌ taꞌdá láhuigac yeru ba naꞌ bunách len cutu táquibeꞌinëꞌ.
45 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ bönniꞌ gdauꞌ usëdi raquëꞌ zxba queëꞌ Moisés, rëꞌ Jesús:
―Bönniꞌ Usëdi, catiꞌ rnauꞌ cni, netuꞌ caꞌ runuꞌ ziꞌ.
46 Jesús rëꞌ lëꞌ:
―Bicaꞌ bayechiꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ usëdi racliꞌ zxba queëꞌ Moisés, le ruspágaꞌcliꞌ bunách yuaꞌ ziꞌi le cugác nu guaꞌ, san lbiꞌiliꞌ ni latiꞌz cutu ruláhuiꞌliꞌ lei len naꞌliꞌ.
47 ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, le rchisliꞌ lguitj qui ba ga nagáchiꞌquëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, bönniꞌ niꞌ guludöddëꞌ lequëꞌ xuz xtauꞌliꞌ. 48 Cni nac, runliꞌ lnaꞌ lau runliꞌ tuz le glunëꞌ xuz xtauꞌliꞌ le guludödcdëꞌ lequëꞌ xuz xtauꞌliꞌ naꞌ, atiꞌ lbiꞌiliꞌ rchisliꞌ lguitj qui ba ga nagáchiꞌquëꞌ.
49 ’Qui lë ni naꞌ, lu yöl‑laꞌ rejniꞌi queëꞌ, Dios gnëꞌ cni: “Gsölaꞌa quequëꞌ bönniꞌ luꞌë didzaꞌ uláz quiaꞌ len yuguꞌ bönniꞌ gbaz quiaꞌ, atiꞌ yuguꞌ bönniꞌ ni, laꞌquëꞌ ludödcdëꞌ, len yelaꞌquëꞌ laꞌbía ládxiꞌquëꞌ.” 50 Cni gunëꞌ Dios le cuequi xbeynëꞌ bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa, niꞌa qui rön quegac yúguꞌtë bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ, bönniꞌ niꞌ guludödi lequëꞌ bunách catiꞌ gzu lau ziꞌa rataꞌ yödzlyú 51 ga gzu lau nu budödi Abel, ga bdxintë guludöddëꞌ Zacarías, bönniꞌ naꞌ guludöddëꞌ gatsj lahuiꞌl ga dë bcugu laꞌy ga naꞌ tuꞌzéguiꞌquëꞌ‑baꞌ böaꞌ bëdxdauꞌ lahuëꞌ Dios len ga zoa latj laꞌy. Qui lë ni naꞌ, rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, Dios cuequi xbeynëꞌ bunách dza ni zoaruꞌ naꞌa, niꞌa qui rön quegac yúguꞌtë bönniꞌ naꞌ guludödcdëꞌ lequëꞌ xuz xtauꞌliꞌ.
52 ’Bicaꞌ bayechiꞌ lbiꞌiliꞌ, bönniꞌ gdauꞌ usëdi, racliꞌ zxba queëꞌ Moisés. Laꞌ lbiꞌizliꞌ dë lu naꞌliꞌ zxiꞌn guia qui latj ga rdzö́liruꞌ yöl‑laꞌ rejniꞌi. Lbiꞌiliꞌ cutu ryazliꞌ, atiꞌ ruzágaꞌliꞌ xnözgac nup tëꞌni laꞌyáz.
53 Catiꞌ budx bë́ꞌlenëꞌ lequëꞌ didzaꞌ ni Jesús, gulaléytsquinëꞌ Lëꞌ bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi len yuguꞌ bönniꞌ gdauꞌ fariseo, atiꞌ gulazú lauquëꞌ taꞌnabi yúdxtsquinëꞌ Lëꞌ ca nac zian le tac, 54 le tuꞌbijëꞌ Lëꞌ didzaꞌ quië gac luquíëꞌ Lëꞌ niꞌa qui didzaꞌ ubiꞌë.