19
Jesús len Zaqueo
Niꞌr gyaziëꞌ Jesús Jericó, rdödëꞌ lu yödz naꞌ. Niꞌ zoëꞌ bönniꞌ lëꞌ Zaqueo, bönniꞌ blau ladjquëꞌ bönniꞌ uquízxj len dë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ queëꞌ. Ruiꞌ ladxëꞌë gléꞌinëꞌ Jesús bönniꞌ ni, san cutu guc queëꞌ le nacuáꞌ niꞌ bunách zian, len naquëꞌ ga rëꞌdauꞌz. Niꞌr jaréluꞌë yajnörëꞌ laugac bunách zian naꞌ, atiꞌ yajchenëꞌ lu yag quië gac gléꞌinëꞌ Jesús, le ral‑laꞌ tödëꞌ niꞌ. Catiꞌ bdxinëꞌ niꞌ Jesús, bchis lahuëꞌ ruyúëꞌ ga naꞌ dxiëꞌ Zaqueo naꞌ, len rëꞌ lëꞌ:
―Zaqueo, bötjtë lu yag naꞌ, le run bayúdx tsajgaꞌnaꞌ lidxuꞌ naꞌa.
Niꞌr laꞌ bötjtëꞌ lu yag Zaqueo, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rudziji queëꞌ bchëꞌë Jesús lidxëꞌ. Catiꞌ gulaleꞌi lë ni bunách nacuáꞌ niꞌ, gulazú lauquëꞌ taꞌnë́ꞌ queëꞌ yúguꞌtëꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―Gyaziëꞌ Jesús ugáꞌnlenëꞌ bönniꞌ dul‑laꞌ.
Niꞌr gzuinëꞌ Zaqueo, len rëꞌ Xanruꞌ:
―Xan, byutscaꞌ. Gatsj le dë quiaꞌ guꞌa quegac bunách yechiꞌ, len chquiꞌ bi gdöd bëꞌi buquizxjaꞌ bunách, ubiꞌa quegac bunách naꞌ tap cuiatël caꞌ.
Jesús rëꞌ lëꞌ:
―Naꞌa dza ni bdxin yöl‑laꞌ ruslá quegac nup nacuáꞌ yuꞌu ni, le naquëꞌ caꞌ bönniꞌ ni zxiꞌn xsoëꞌ Abraham. 10 Bidaꞌ nedaꞌ, Bönniꞌ Nuhuöaquëꞌ Gdu Bunách, dudiljaꞌ len dusláꞌ nup nanitgac.
Runëꞌ lsaquiꞌ Jesús qui chi cöꞌ dumí
11 Tsal niꞌ taꞌyönnëꞌ didzaꞌ ni ruꞌë Jesús, rëꞌ lequëꞌ le runëꞌ lsaquiꞌ, le chzoa laꞌdxinëꞌ Jerusalén, atiꞌ táquinëꞌ chzoatë glaꞌ lahui le rna bëꞌë Dios. 12 Cni rnëꞌ Jesús:
―Zoëꞌ bönniꞌ blau, zijëꞌ tu yödz ziꞌtuꞌ quië siꞌ lu nëꞌë niꞌ yöl‑laꞌ uná bëꞌ, atiꞌ niꞌr huödëꞌ. 13 Catiꞌ chzoa tsijëꞌ niꞌ bulidzëꞌ chiëꞌ bönniꞌ huen dxin queëꞌ, len bëꞌë qui queëquëꞌ tu cöꞌ hueaj dumí, rëꞌ lequëꞌ: “Gul‑quiljlen dumí ni tsal huödaꞌ.” 14 Cutaꞌléꞌinëꞌ lëꞌ dxiꞌa bönniꞌ uládz queëꞌ, atiꞌ gulasölëꞌë ga niꞌ tsijëꞌ yuguꞌ gbaz quequëꞌ, laꞌnë́ꞌ: “Cutu rë́ꞌnituꞌ gna béꞌinëꞌ netuꞌ bönniꞌ ni.” 15 Niꞌr gzxiꞌ lu nëꞌë yöl‑laꞌ uná bëꞌ, atiꞌ budxinëꞌ ladzëꞌ. Niꞌ gna béꞌinëꞌ nu tsajlídz yuguꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ budödëꞌ lu naꞌquëꞌ dumí naꞌ, quië gnöznëꞌ gacaꞌx guluguíljlenëꞌ lei tu tuquëꞌ. 16 Catiꞌ bdxinëꞌ lahuëꞌ bönniꞌ ziꞌal naꞌ, rnëꞌ: “Xan, tu cöꞌ dumí quiuꞌ naꞌ chben icji yechí cöꞌ caꞌ.” 17 Xanëꞌ naꞌ rëꞌ lëꞌ: “Dxiꞌa benuꞌ. Nacuꞌ huen dxin tsahuiꞌ. Le dxíꞌadauꞌ bugunuꞌ dxin latiꞌz naꞌ gutaꞌ lu naꞌu, naꞌa, gunaꞌ ga gna béꞌinuꞌ chi yödz.” 18 Niꞌr bdxinëꞌ lahuëꞌ yetúëꞌ bönniꞌ huen dxin naꞌ, rnëꞌ: “Xan, tu cöꞌ dumí quiuꞌ naꞌ chben icji yegayuꞌ cöꞌ caꞌ.” 19 Xanëꞌ naꞌ rëꞌ caꞌ lëꞌ: “Gna béꞌinuꞌ gayuꞌ yödz.” 20 Niꞌr bdxinëꞌ lahuëꞌ yetúëꞌ, rnëꞌ: “Xan, ni dë tu cöꞌ dumí quiuꞌ naꞌ. Ben chiꞌa lei, butuldaꞌ lei lariꞌ, 21 le rádxidaꞌ liꞌ, le nacuꞌ bönniꞌ bizxj. Runuꞌ ca naꞌ taꞌná bunách: Ruziꞌu le cutu bzuꞌ, len rlapuꞌ ga cutu guzuꞌ.” 22 Niꞌr xanëꞌ naꞌ rëꞌ lëꞌ: “Nacuꞌ huen dxin cunác tsahuiꞌ. Niꞌa qui didzaꞌ bëꞌu cuequi xbeydaꞌ liꞌ. Ráquibeꞌinuꞌ nacaꞌ bönniꞌ bizxj, len ruziꞌa le cutu bzoaꞌ, len rlapaꞌ ga cutu guzaꞌ. 23 Naꞌa, ¿bizx quië cutu yajlúꞌu dumí quiaꞌ naꞌ ga gun icji, quië catiꞌ huödaꞌ, uziꞌa lei gdu len icji?” 24 Niꞌr rëꞌ nup nacuáꞌ niꞌ: “Gul‑cúa lu nëꞌë dumí naꞌ, atiꞌ gul‑güíꞌ queëꞌ bönniꞌ naꞌ dë queëꞌ chi cöꞌ dumí.” 25 Lequëꞌ tëꞌ lëꞌ: “Xan, chdë queëꞌ chi cöꞌ dumí.” 26 Niꞌr bubiꞌë didzaꞌ xanquëꞌ, rnëꞌ: “Rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nu rugún dxiꞌa dxin le dauꞌ dë lu nëꞌi, luzxöni ládxiꞌgac lëꞌ yelatiꞌ, san nu curugún dxiꞌa dxin le dauꞌ dë lu nëꞌi, lubíj lu nëꞌi lë naꞌ gutaꞌ lu nëꞌi. 27 Ca nac quequëꞌ bönniꞌ niꞌ cutaꞌléꞌinëꞌ nedaꞌ dxiꞌa, len cutu glëꞌnnëꞌ gna béꞌidaꞌ lequëꞌ, gul‑tsajxíꞌ lequëꞌ djaquëꞌ ni, len gul‑dödi lequëꞌ lahuaꞌ ni.”
Len ba zxön ryaziëꞌ Jesús Jerusalén
28 Catiꞌ budx gnëꞌ cni Jesús, buguel‑lëꞌë xnözëꞌ, zijëꞌ zacaꞌ Jerusalén. 29 Catiꞌ guladxinëꞌ gal‑laꞌ ga nacuáꞌ yödz Betfagé len yödz Betania, ga nac lu guíꞌadauꞌ nazíꞌ lei Guiꞌa Ga Röꞌgac Yag Olivo, bsölëꞌë Jesús chopëꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ, 30 rëꞌ lequëꞌ:
―Gul‑tséaj yödzdauꞌ niꞌ ca dödl ga zoaruꞌ, len catiꞌ tsazliꞌ niꞌ, tsajxácaꞌliꞌ‑baꞌ tubaꞌ búrrodauꞌ nágaꞌbaꞌ niꞌ, búrrodauꞌ naꞌ nutu nu rbiani lëbaꞌ. Gul‑sédx‑baꞌ, len gul‑duchë́ꞌ‑baꞌ quiaꞌ ni. 31 Chquiꞌ zoa nu gnabi lbiꞌiliꞌ, gna: “¿Bizx quië rsedxliꞌ‑baꞌ?”, ubiꞌiliꞌ didzaꞌ cni gnaliꞌ: “Xanruꞌ rquinnëꞌ‑baꞌ.”
32 Zjaquëꞌ bönniꞌ usë́d queëꞌ naꞌ nasölëꞌë, atiꞌ yajxácaꞌquëꞌ‑baꞌ ca naꞌ chgudxëꞌ lequëꞌ Jesús. 33 Catiꞌ gulasedxëꞌ‑baꞌ búrrodauꞌ naꞌ, bönniꞌ xanbaꞌ tëꞌ lequëꞌ:
―¿Bizx quië rsedxliꞌ‑baꞌ búrrodauꞌ naꞌ?
34 Gulubiꞌë didzaꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―Xanruꞌ rquinnëꞌ‑baꞌ.
35 Gulachë́ꞌë‑baꞌ ga naꞌ zoëꞌ Jesús. Catiꞌ chgulaxóëꞌ yuguꞌ lariꞌ tslaꞌa quequëꞌ cúdzuꞌbaꞌ búrrodauꞌ naꞌ, guludxíëꞌ Jesús cúdzuꞌbaꞌ lahui lariꞌ naꞌ. 36 Gap ral‑laꞌ tödëꞌ Jesús, gulachiljëꞌ lariꞌ quequëꞌ laꞌ nöz. 37 Catiꞌ chguladxinëꞌ gal‑laꞌ ga zoa ldinn qui Guiꞌa Ga Röꞌgac Yag Olivo, lu yöl‑laꞌ rudziji quequëꞌ gulazú lauquëꞌ yúguꞌtë bönniꞌ daꞌquëꞌ Jesús, tuꞌë zidzj didzaꞌ, taꞌguꞌë Dios yöl‑laꞌ ba, niꞌa quegac yöl‑laꞌ huac zxön gulaléꞌinëꞌ benëꞌ Jesús. 38 Taꞌnë́ꞌ:
―Yöl‑laꞌ ba bönniꞌ uná bëꞌ ni zëꞌë uláz queëꞌ Xanruꞌ Dios. Yehuaꞌ yubá zaꞌ le rbequi dxi ládxiꞌruꞌ. Yöl‑laꞌ ba Dios.
39 Niꞌr tëꞌ Jesús bönniꞌ gdauꞌ fariseo nútsaꞌquëꞌ ladj bunách zian niꞌ, taꞌnë́ꞌ:
―Bönniꞌ Usëdi, gdil‑l yuguꞌ bönniꞌ usë́d quiuꞌ.
40 Bubiꞌë didzaꞌ Jesús, rëꞌ lequëꞌ:
―Rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Chquiꞌ laꞌcuáꞌ dxiëꞌ bönniꞌ ni, hualuíꞌcz zidzj didzaꞌ yuguꞌ guiöj.
41 Catiꞌ bdxinëꞌ gal‑laꞌ raꞌ yödz naꞌ, len rléꞌinëꞌ lei, rbödxëꞌ qui Jesús, 42 rnëꞌ:
―Rac ladxaꞌa huanö́ziliꞌ naꞌa dza le gac gun ga cuequi dxi ládxiꞌliꞌ lahuëꞌ Dios, san naꞌa chnagachiꞌ queëliꞌ, cui gléꞌiliꞌ lei. 43 Hualaꞌdxín queëliꞌ dza catiꞌ laꞌbequi zöꞌö gdu zbiꞌil ga zoaliꞌ nup cutaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa, len laꞌgúꞌu lbiꞌiliꞌ liꞌaj, atiꞌ yúguꞌtë latj gdu zbiꞌil lúnlenëꞌ lbiꞌiliꞌ gdil‑l. 44 Luquindjëꞌ zöꞌö run chiꞌi yödz queëliꞌ, len ludödcdëꞌ nup nacuáꞌ lu yödz ni. Cutu ugáꞌn guiöj lahui lzëꞌi. Yúguꞌtë lë ni gac queëliꞌ le cutu gúquibeꞌiliꞌ dza bidëꞌ Dios duyúëꞌ lbiꞌiliꞌ.
Rulatjëꞌ Jesús löꞌa gdauꞌ
45 Niꞌr gyaziëꞌ Jesús löꞌa gdauꞌ, len gzu lahuëꞌ rubijëꞌ niꞌl yúguꞌtë nup tutiꞌ, len nup taꞌu ga nac löꞌa gdauꞌ. 46 Rëꞌ lequëꞌ:
―Nayúj lu guich laꞌy, rna: “Lidxaꞌ nac yuꞌu ga lulídz Dios bunách”, san lbiꞌiliꞌ chnunliꞌ lei ca tu bloj quegac gban.
47 Yuguꞌ dza rusëdnëꞌ Jesús bunách ga nac nchil gdauꞌ, atiꞌ gulazú gulaböꞌë ludöddëꞌ Lëꞌ yuguꞌ bxuz uná bëꞌ, len bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi, len yuguꞌ bönniꞌ blau qui lu yödz. 48 Cutu guludzölnëꞌ nacx ludöddëꞌ Lëꞌ, le tuꞌzë́ naggac xtidzëꞌë gdu ládxiꞌgac yúguꞌtë bunách.