15
Jerusalénjʉ rẽjacõari ĩna gãmerã ñagõre queti
Tirodore, sĩgʉ̃ri Judea sitana Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, Antioqu'ia macajʉre vasujarã. To ejacõari toanare Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ĩnare gotimasioñujarã. Ado bajiro ĩnare gotiyujarã ĩna:
—Moisés ñamasir'ire circuncisión yirere Dios ĩ roticũmasirere, mʉa yibetijama, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mʉa varotire mʉare yirẽtobosabetirʉcʉmi Jesús —ĩnare yigotiyujarã ĩna, Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre.
Pablo, Bernabé rãca, to bajiro ĩna yisere ajicõari, bʉto ĩnare jũnisiniñujarã ĩna. To bajiri, “To bajirone bajiroja” ĩna gãmerã yimasibetijare, Jerusalénjʉ Pablore, Bernabére, to yicõari, gãjerã ĩna rãcanare quẽne ĩnare cõañujarã Antioqu'iana. “Jerusalén macanare Jesús ĩ gotiroticõasʉoriarãre, to yicõari, ĩre ajitirʉ̃nʉrãre ĩnare ũmato ñarãre quẽne, circuncisión yirere ĩnare sẽniĩaaya mʉa”, ĩnare yicõañujarã ĩna.
To ĩna yicõariarã, Fenicia sitare, Samaria sitare quẽne ejacõari, Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ado bajiro ĩnare gotibatoyujarã ĩna:
—Jud'io masa me ñaboarine, yʉa gotimasiosere ajicõari, ĩna rʉ̃cʉbʉoboarere rʉ̃cʉbʉotʉjacõari, Jesúre ajitirʉ̃nʉcama —ĩnare yigotibatoyujarã ĩna.
Tire ajicõari, bʉto variquẽnañujarã ĩna.
Jerusalénjʉ Pablo, Bernabé rãca ĩna ejaro, quẽnaro ĩnare bocaãmiñujarã Jesús ĩ gotiroticõasʉoriarã, gãjerã Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, to yicõari, ĩnare ũmato ñarã quẽne. To bajicõari, Dios sʉorine jediro ĩna yirere ĩnare gotiyujarã ĩna, Pablo, Bernabé rãca. To bajiro ĩna yisere ajicõari, fariseo masa, Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, vʉ̃mʉrʉ̃gʉ̃cõari, ado bajiro yiyujarã ĩna:
—Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre jud'io masa me ñarãre quẽne, ĩnare circuncisión yiroti ñaja ti. Moisére Dios ĩ yiroticũmasiriarore bajirone yiroti ñaja ĩnare quẽne —yiyujarã ĩna.
To bajiro ĩna yijare, Jesús ĩ gotiroticõasʉoriarã, gãjerã Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarã, rẽjañujarã ĩna, to ĩna yisere gãmerã ñagõrẽtobudirʉarã. Yoaro gãmerã ñagõñañujarã ĩna. To ĩna bajiñarone, vʉ̃mʉrʉ̃gʉ̃cõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pedro:
—Yʉ yarã Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, yʉre ajiya. Tirʉ̃mʉjʉ mʉa rãcagʉre yʉre besecõari, jud'io masa me ñarãre Jesús ĩ bajicatire yʉ gotirotire yigʉ, yʉre cõacami Dios, “Tire ajicõari, Jesúre ajitirʉ̃nʉato ĩna” yigʉ. Tire masiaja mʉa. Masa ĩna tʉoĩasere masigʉ̃ ñari, jud'io masa me ñarãre quẽne Esp'iritu Santore ĩnare cõacami Dios, manire ĩ cõacatore bajirone. To bajiro ĩnare ĩ yicati ñajare, “Ĩnare quẽne ĩavariquẽnaami Dios”, yimasiaja mani. “Jud'io masa me ĩna ñajare, rojose ĩna yisere ĩnare masiriobetirʉcʉja”, yibesumi Dios. Jesúre ĩna ajitirʉ̃nʉsʉorijaʉne, rojose ĩna yisere masiriocõari, Jesús ĩ rijabosare sʉorine “Ñie rojose mana ñaama”, ĩnare yiĩañumi Dios. 10 To bajiro ĩnare ĩ yire ti ñaboajaquẽne, “Mʉare rʉyaja. Dios mʉare ĩ ĩavariquẽnase mʉa bojajama, ado bajiro yiroti ñaja”, ĩnare yaja mʉa, Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre. To bajiro ĩnare mʉa yijama, Jesús ĩ rijabosare sʉorine quẽnaro Dios manire ĩ yisere ajimenare bajiro yirã yaja mʉa. Circuncisión ĩnare mʉa yirotijama, Dios ĩ rotimasire ñaro cõrone cʉdiroti ñaroja ĩnare. Rẽmojʉne mani ñicʉa quẽne yijeobeticoadimasiñuma. Mani quẽne, tire cʉdijeobeticajʉ mani. 11 Ado bajirojʉa tʉoĩaroti ñaja manire: “Tire mani cʉdise sʉori me, rojose mani tãmʉoborotire manire yirẽtobosagʉ, Jesucristo manire rijabosayumi”, yiroti ñaja manire. To bajirone bajiaja jud'io masa me ñarãre quẽne —ĩnare yigotiyuju Pedro.
12 To bajiro Pedro ĩ yisere ajicõari, ñagõbesujarã ĩna yuja. To ĩna bajirone, Dios ĩ masise sʉorine ĩaĩañamanire jud'io masa me ñarãre ĩna yiĩorere ĩnare gotiyujarã Pablo, Bernabé rãca. 13 To bajiro ĩna yigajanoro bero, ado bajiro yiyuju Santiago vãme cʉtigʉ:
—Yʉ yarã, yʉre ajiya. 14 Jud'io masa me ñarã ĩna bajirere manire gotigajanoami Simón. Ĩ gotisere ajicõari, “Jud'io masa me ñarãre quẽne ĩnare besecõari, ‘Yʉ rĩa ñaama ĩna’ yiĩavariquẽnañumi Dios”, yimasiaja mani. 15 Ti bajirotire tʉoĩacõari ado bajiro ucamasiñujarã Diore gotirẽtobosamasiriarã:
16-18 “ ‘Adirʉ̃mʉri ñarã, Ʉjʉ David ñamasir'i jãnerabatia, ʉjarã me ñaama ĩna. To bajiro ĩna bajiboajaquẽne, berojʉ mʉa jud'io masare ĩamaicõari, David jãnamire, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, ĩre yicõarʉcʉja yʉ. Ĩ rotisʉorone, jud'io masa me ñarã quẽne yʉ rĩa ñarʉarãma. To bajiro ĩna bajirotire yigʉ, ĩre cõarʉcʉja yʉ’ yami Dios”, yiucamasiñujarã ĩna, mani ʉjʉre Jesúre Dios ĩ cõarotire yirã —yigotiyuju Santiago.
19 —To bajiri, ado bajiro tʉoĩaja yʉ: Jud'io masa me ñaboarine, ĩna rʉ̃cʉbʉorere rʉ̃cʉbʉo tʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yirãre jairo ĩnare rotibetiroti ñaja. 20-21 Tirʉ̃mʉjʉne ʉsʉsãjariarʉ̃mʉ ti ejaro, Dios ocare ĩna buerivirijʉ Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere gotimasiocoayuma ĩna, tocãrãca macarine. To bajiri ñamasuse rĩne ado bajiro ĩnare yiucacõato mani: “Ado bajirã ñarãma” ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna yirʉ̃cʉbʉorã tʉjʉre vaibʉcʉrãre sĩacõari, mojoroaca ĩna tʉjʉ cũrãma. Tire babesa, ĩnare yiucacõato mani. To yicõari, manajo cʉtirã, manajʉ cʉtirã, manajo mana, manajʉ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cʉtibesa, ĩnare yiucacõato mani. Vaibʉcʉrã sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa, ĩnare yiucacõato mani —ĩnare yiyuju Santiago.
Jud'io masa me ñarãre ĩna ucacõare queti
22 To bajiro ĩ yisere ajivariquẽnacõari, Jesús ĩ gotiroticõasʉoriarã, Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, ĩnare ũmato ñarã quẽne, “Pablo, Bernabé rãca Antioqu'iajʉ mani cõaronare beseto mani”, yiyujarã ĩna. To bajiri, Judas, Barsabás ĩna yigʉ, to yicõari Silas vãme cʉtigʉ ñañujarã ĩna. Jesúre ajitirʉ̃nʉrã vatoajʉre ñamasurã ñañujarã ĩna. 23 To bajiri, Pablo, Bernabé rãcare ĩnare cõañujarã ĩna. Ado bajise queti ĩna rãca ucacõañujarã ĩna:
“Jesúre ajitirʉ̃nʉrã, ĩnare ũmato ñarã to yicõari, Jesús ĩ gotiroticõasʉocana quẽne, mʉa yarã ñaja yʉa, mʉa quẽne Jesúre ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare. To bajiri mʉare, jud'io masa me ñarãre, Antioqu'ia macanare, Siria sitanare, to yicõari Cilicia sitanare quẽne mʉare quẽnaroticõaja yʉa. Cojo masare bajiro bajirã ñari, Jesús bederã rĩne ñaja mani. 24 Ado yʉa rãcana sĩgʉ̃ri, ĩnare yʉa cõabetiboajaquẽne, mʉa ñarojʉre vacõari mʉare ĩna gotimavisiocudise quetire ajibʉ yʉa. 25 To bajiri, ‘Ĩnare ucacõato mani, tire ĩnare gotiquẽnorã. To yicõari, ado mani rãcanare “Ĩnare ĩarã vajaro” yirã, Pablo, Bernabé rãca ĩnare cõato mani’ yitʉoĩaja yʉa. Pablo, Bernabé, yʉa ĩamairã ñaama ĩna. 26 Ĩnare ĩna sĩarʉaboajaquẽne, Jesús mani ʉjʉ ĩ bojasere yicõa ñañuma ĩna, tojʉ ĩna gotimasiocudijaquẽne. 27 To bajiri Judare, Silare, mʉare cõaja yʉa, Pablo, Bernabé rãca. Tojʉ ejacõari, mʉare yʉa ucacõasere quẽnaro mʉare gotiquẽnorʉarãma ĩna. 28 Esp'iritu Santo yʉare ĩ tʉoĩaejarẽmose rãca, ñamasuse rĩne mʉare yiroticõaja yʉa: 29 ‘Ado bajirã ñarãma’ ĩna masune yiquẽnorujeocõari, ĩna rʉ̃cʉbʉorã tʉjʉre vaibʉcʉre sĩacõari, mojoroaca ĩna tʉjʉ cũrãma. Tire babesa mʉa. To yicõari, vaibʉcʉrã mʉa sĩariarãre ĩna ri'ire yireamenane, babesa. Ĩna ri'ire quẽne idibesa. To yicõari, manajo cʉtirã, manajʉ cʉtirã, manajo mana, manajʉ mana quẽne, gãjerã rãca ajeriarã cʉtibesa. Adire mʉa yijama, quẽnase yirã ñarʉarãja mʉa. Mʉare quẽnarotiaja yʉa”, ĩnare yiucacõañujarã ĩna, Antioqu'ianare, jud'io masa me ñarãre.
30 To bajiri, Antioqu'ia macajʉ ĩna varotirã, ĩnare vare goti, vacoasujarã ĩna. To ejacõari Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ĩnare rẽocõari, gotiquẽnorã ĩna ucacõarere ĩnare ĩsiñujarã ĩna. 31 Tire ĩacõari, bʉto variquẽnañujarã ĩna, tʉoĩasʉtiritiñaboariarã. 32 Judas, Silas quẽne, Diore gotirẽtobosarimasa ñañujarã ĩna. To bajiri toanare Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre Jesús ocare quẽnaro gotimasioñujarã. Tire ajicõari, bʉtobʉsa ajivariquẽnañujarã ĩna. 33 Ĩna rãca yoaro ĩna bajiñaro bero, ĩnare queti cõariarã tʉjʉ tudiana, ĩnare ĩna vare gotirone,
—Quẽnaro tudiasa mʉa —ĩnare yitʉocõañujarã ĩna.
34 To ĩna bajirone,
—Adone tujagʉ yaja yʉ —yitujacõañuju Silama.
35 Pablo, Bernabé quẽne, Antioqu'iajʉre tujayujarã ĩna. To ñacõari, gãjerã jãjarã rãca Jesús ĩ bajirere masare gotimasiocõa ñarũgũñujarã ĩna.
Jesús ĩ bajirere Pablo ĩ goticudigʉ tudivare queti
36 Antioqu'iajʉ yoaro bajiñaboana,
—Ita. Quẽna ĩnare tudiĩacudito, Jesús ĩ bajirere mani goticudicati macarire, “¿Mani goticudicatore bajirone ajitirʉ̃nʉcõa ñati?” yirã —ĩre yiyuju Pablo, Bernabére.
37 To bajiri, Juan Marcos vãme cʉtigʉre ĩre jiarʉaboayuju Bernabéjʉama. 38 Ĩre ĩ jiarʉaboajaquẽne, bojabesuju Pablojʉama, Panfilia macajʉ Jesús ĩ bajirere ĩna gotimasiocudirore ĩnare ĩ tudiveore ti ñajare. 39 To bajiri sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩamasibetica yirã, gãmerã cãmotadicõañujarã ĩna. Bernabéjʉama, Chipre vãme cʉtiyoajʉ Juan Marcore ĩre ũmato vasuju. 40 To ĩ bajiro bero, Pablojʉama, Silare ĩre jiyuju. Ĩna varoto rĩjoro, toana Jesúre ajitirʉ̃nʉrã Diore ĩnare sẽnibosayujarã, Pablore, Silare quẽne, “Ĩna goticudiro ĩnare ejarẽmoato Dios” yirã. To bajiro ĩna yiro bero, vacoasujarã ĩna. 41 To bajivana, Siria sitare, Cilicia sitare quẽne, Jesúre ajitirʉ̃nʉrãre ĩnare gotimasiocudirũgũñujarã ĩna, “Bʉtobʉsa ajivariquẽnato ĩna” yirã.