23
To ĩ yigʉ ñari, ʉjarã rĩjorojʉa rʉ̃gõcõari, ado bajiro ĩnare gotiyuju Pablo:
—Yʉre ajiya, yʉ yarã: Dios ĩ bojase jediro yirũgũaja yʉ. To bajiro yigʉ ñari, tʉoĩarejaibecʉne ñacõaja yʉ —ĩnare yiyuju Pablo.
To bajiro ĩ yisere ajicõari, Anan'ias vãme cʉtigʉ paia ʉjʉ ñamasugʉ̃, ĩ tʉ rʉ̃gõrãre, “Pablo risere jaya”, ĩnare yiyuju. To bajiro Anan'ias ĩ yijare,
—Mʉre jarʉcʉmi Dios. “Quẽnaro yigʉ ñaja yʉ” yitʉoĩaboarine, rojose yigʉ ñaja mʉ. “Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere cʉdibecʉ ñaami” yʉre yi ocasãrʉaboarine, yʉre mʉ jarotijama, tire cʉdibecʉ yaja mʉ —Anan'iare ĩre yiyuju Pablo.j
To ĩ yisere ajicõari, ĩ tʉ ñarã ado bajiro Pablore ĩre yiyujarã:
—¿To bajise ĩre yitud'iati mʉ, Dios ĩ cũr'ire paia ʉjʉ ñamasugʉ̃re? —ĩre yiyujarã ĩna.
To ĩna yijare, ado bajiro yiyuju Pablo:
—“Paia ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñagʉ̃mi”, yimasibejʉ yʉ. “Mʉare ũmato ñagʉ̃re ĩre tud'ibesa”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩnare yiyuju Pablo.
Pablore gotiyiroriarã, saduceo masa, to yicõari fariseo masa ñañujarã ĩna. To bajiri, ĩnare ĩamasicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Pablo:
—Yʉ yarã, yʉre ajiya mʉa. Fariseo masʉ ñaja yʉ. Yʉ ñicʉa quẽne fariseo masa ñamasiñuma ĩna. “Masa bajireariarãre ĩnare tudicatiorʉcʉmi Dios” yigʉ yʉ ñajare, yʉre gotiyirorã yaja mʉa —ĩnare yiyuju Pablo.
To ĩ yijare, fariseo masa, saduceo masa rãca gãmerã oca rẽtorʉayujarã ĩna. To bajiro bajica yirã, gãmerã ajimasibesujarã. Fariseo masama, ado bajiro tʉoĩarã ñañujarã ĩna: “Bajireariarãre tudicatiorʉcʉmi Dios. Ángel mesa, to yicõari, mani vatoa ĩna ñaboajaquẽne, ĩabʉjayamana quẽne ñarãma”, yitʉoĩarã ñañujarã ĩna. Saduceo masajʉama, “Bajireariarãre tudicatiobetirʉcʉmi Dios. Ángel mesa quẽne manama. ‘Mani vatoare ĩabʉjayamana ñarãma’, ĩna yirã quẽne, manama”, yirã ñañujarã ĩna. To bajica yirã, bʉtobʉsa avasãñujarã ĩna. Sĩgʉ̃ri fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro yiyujarã ĩna:
—“Ñie rojose yibetirimi”, yaja yʉama. Ĩabʉjayamagʉ̃, ĩre ñagõrimi. Ĩ yijama, ángeljʉa ĩre ñagõrimi —yiyujarã ĩna.
10 Bʉtobʉsa ĩna avasãjare, “Ĩre sĩaroma” yigʉ, “Mani ya vijʉ ĩre ãmicoasa mʉa”, ĩnare yiyuju surara ʉjʉ.
11 To ĩ yijare, ĩre ãmivacõari, ĩre tubibeyujarã ĩna quẽna. To ĩna yiro bero, ñamijʉ Pablore ĩre ruyuaĩoñuju mani ʉjʉ. Ĩre ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre yiyuju:
—Tʉoĩagüibesa mʉ. Ado Jerusalénjʉre yʉre mʉ gotibosarore bajirone Roma vãme cʉti macajʉre quẽne gotirʉcʉja mʉ —Pablore ĩre yiyuju mani ʉjʉ Jesús.
Pablore ĩna sĩarʉaboare queti
12 Gajerʉ̃mʉ busurijʉ, “Ado bajiro Pablore ĩre sĩarʉarãja mani”, yiyujarã ĩna sĩgʉ̃ri, jud'io masa. “Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajirʉarãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiyujarã ĩna. 13 Cuarenta rẽtoro ñarirãcʉ ñañujarã ĩna, “Pablore ĩre sĩarãsa mani” yiriarã. 14 To bajiro yicõari, paia ʉjarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare gotirã ejayujarã ĩna:
—“Pablore ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babetirʉarãja mani. Ĩre sĩamenane mani bare bajama, rojose manire yato Dios”, yibʉ yʉa. 15 To bajiri paia ʉjarã, to yicõari masa ʉjarã quẽne, surara ʉjʉre ado bajiro ĩre yiucacõaña mʉa: “Yʉa tʉjʉ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yʉa”, ĩre yiucatoya mʉa. Adore ĩ ejabetone ĩre sĩacõarʉarãja yʉa —ĩnare yiyujarã ĩna.
16 To bajiro ĩna yisere ajiyuju Pablo bedeo macʉ. Tire ajicõari, surara ya vijʉ vasuju, Pablore ĩre gotigʉacʉ. 17 Tire ĩ gotijare, surara ʉjʉre rotibosagʉre ĩre jiyuju Pablo. Ĩ ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩre yiyuju:
—Ãnire jiasa mʉ. Ʉjʉre ĩre ñagõrʉami —ĩre yiyuju Pablo.
18 To ĩ yijare, ʉjʉ tʉjʉ ĩre jiasuju. To ejacõari, ado bajiro ĩre yiyuju:
—Pablo, yʉ tubibecũmasigʉ̃ yʉre jicõari, “Ãnire mʉ ʉjʉ tʉjʉ ĩre jiasa. Ĩ rãca ñagõrʉami”, yʉre yimi. To bajiri ĩre jiabʉ yʉ —ĩre yiyuju.
19 To ĩ yirone, gajerobʉsa ĩre tʉ̃aacõari, ĩre sẽniĩañuju ĩ:
—¿Ñiere yʉre ñagõrʉati mʉ? —ĩre yiyuju surara ʉjʉ.
20 To ĩ yirone, ado bajiro ĩre yiyuju:
—Jud'io masa, sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩacõari, busiyʉ, “ ‘Yʉa tʉjʉ Pablore ĩre cõaña. Ĩre ajiquẽnoroana yaja yʉa’ ĩre yiucatoya”, yima, ĩna ʉjarãre. 21 To bajiri ĩnare ajibeja mʉ. Cuarenta rẽtoro ñarirãcʉ ñama ĩna, Pablore queacõari ĩre sĩarona. “Ĩre mani sĩaroto rĩjoro bare babeti, idibeti, bajirʉarãja mani. To bajiro mani yibetijama, rojose manire yato Dios”, yiñama ĩna. To bajiri ĩnare mʉ cʉdirotire yurã yirãma —surara ʉjʉre ĩre yigotiyuju Pablo bedeo macʉ.
22 To ĩ yisere ajicõari,
—Vasa. Yʉre mʉ gotisere gãjerãre ĩnare gotibeja —ĩre yiyuju surara ʉjʉ.
Surara ʉjʉ, Félix tʉjʉ, Pablore ĩ cõare queti
23 To yicõari, jʉarã ĩre rotibosarãre ĩnare jicõari, ado bajiro ĩnare yiyuju ĩ:
—Yucʉ ñami nueve ñaro, Cesarea vãme cʉti macajʉ Pablore ũmato vana yirãja mʉa. Adocãrãcʉ ĩnare jirẽoña, mʉa rãca varona: Doscientos ñarirãcʉ gʉbone varona, setenta ñarirãcʉ caballo joe varona, to yicõari, doscientos ñarirãcʉ reare besu cʉocõari varonare ĩnare jirẽoña mʉa. 24 To yicõari, caballo, Pablo ĩ jesavarocʉre quẽne quẽnoyuya. Sĩaecobecʉne, Ʉjʉ Félix tʉjʉ Pablo ĩ ejasere bojaja yʉ —ĩnare yiyuju ĩre rotibosarãre, surara ʉjʉ.
25 To bajiro yigajanocõari, Ʉjʉ Félixre ado bajiro ĩre ucayuju ĩ:
26 “¿Félix, yʉ rʉ̃cʉbʉogʉ, tone ñaboati mʉ? Mʉre quẽnaroticõaja yʉ. Yʉ ñaja Claudio Lisias vãme cʉtigʉ, surara ʉjʉ. 27 Jud'io masa, ãnire ñiacõari, ĩre sĩarʉayuma ĩna. Ĩre ĩna sĩaroadone, ‘Roma macagʉ ñaami’ yire quetire ajicõari, yʉ surara rãca matamasimʉ yʉ. 28 ‘¿No bajise rojose yiri?’ ĩnare yisẽniĩarʉ, jud'io masa ʉjarã tʉjʉ ĩre ãmiamasimʉ yʉ. 29 To yʉ ejaro ĩacõari, ĩna ñicʉa ĩna yirũgũrere, ĩ yibetirere yʉre gotimasima ĩna. Tire ajicõari, ‘Ñie rojose yibesumi. To bajiri, ĩre tubibecũña manoja ti. To yicõari, ĩre sĩaña manoja’ yiajimasimʉ yʉ. 30 Ĩre ĩna sĩarʉasere ajigʉ ñari, mʉ tʉjʉ ĩre cõaja yʉ. To yicõari, ‘Rojose yimi’ ĩre yi ocasãrãre quẽne, ‘Ʉjʉ Félix tʉjʉ vasa mʉa’ ĩnare yirʉcʉja, ‘ “Ado bajise rojose yimi” mʉre yigotiato ĩna’ yigʉ”, ĩre yiucacõañuju surara ʉjʉ, Ʉjʉ Félixre.
31 To bajiro ĩ yiriarã ñari, ñamine Pablore ĩre ũmato vacõari, Ant'ipatris vãme cʉti macajʉre ejayujarã ĩna. 32 Ĩna va ñami cʉtibusuoriarʉ̃mʉne, tudicoayujarã ĩna, caballo joe vabetiriarãma. Caballo joejʉ vana rĩne, Pablo rãca vasujarã ĩna. 33 Cesarea macajʉ ejacõari, ĩna ʉjʉ ĩ ucacõariajũrore Ʉjʉ Félixre ĩre ĩsiñujarã ĩna. To yicõari Pablore quẽne ĩ tʉjʉ ĩre cũñujarã. 34 Ĩ ucarere ĩacõari, “¿Noagʉ ñati ĩ?”, ĩnare yisẽniĩañuju Félix. To ĩ yirone, “Cilicia sitagʉ ñaami”, ĩre yicʉdiyujarã ĩna. 35 To ĩna yisere ajicõari, Pablojʉare ado bajiro ĩre yiyuju:
—“Rojose yimasimi” mʉre yi ocasãrã ĩna ejarojʉ yʉre mʉ gotisere ajirʉcʉja yʉ —ĩre yiyuju Ʉjʉ Félix.
To yicõari, Ʉjʉ Herodes ñamasir'i ya vijʉ ĩre cũcõari, ĩ surarare ĩacoderotiyuju.
j 23:3 “Mʉre jarʉcʉmi Dios” Pablo ĩ yijama, “Rojose mʉ yise vaja rojose mʉre yirʉcʉmi Dios” yigʉ yiyuju.