10
Ri cablajuj ru-discípulos ri Jesús
Y ri Jesús xeroyoj ri cablajuj ru-discípulos y xuya' quichuk'a' chi yetiquier yequilesaj itzel tak espíritus y chuka' chi yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique.
Jare' quibi' chiquijunal ri cablajuj achi'a' ri yetak-e chi niqui'en ri samaj: Ri na'ey ja ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, y ri Andrés ri rach'alal ri Simón. Ri Jacobo y ri Juan je ralc'ual jun achi rubinan Zebedeo. Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri moloy-impuestos, ri Jacobo ralc'ual jun achi rubinan Alfeo, ri Lebeo ri ni'ix chuka' Tadeo che. Ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri ni'ix cananista chique, y ri Judas Iscariote ri xc'ayin richi ri Jesús.
Ri discípulos xetak chi ne'quitzijoj rutzij ri Dios
Y ja ri cablajuj achi'a' ri' xerutak-e ri Jesús, y chi xerupaxabaj-e, quiere' xu'ij chique: Man quixapon quiq'uin ri winak ri man je israelitas ta. Chuka' man quixapon pa tak tenemit chi ri rech-ulef Samaria. Xe quiq'uin ri kawinak israelitas ri man jec'o ta apo riq'uin ri Dios quixapon-wi. Roma reje' quibanon can anche'l niqui'en ri ovejas cuando quisatzon (quisachon) can qui'. Y cuando itz'amon bey jix-benak, can titzijoj rutzij ri Dios; can ti'ij chique ri winak chi ri ru-gobierno ri Dios nakaj chic c'o-wi-pe, quixcha' chique. Quie'ic'achojrisaj can yawa'i', y ri c'o ri yabil lepra chiquij, can tibana' chique chi can ch'ajch'oj nu'on can ri quich'acul. Quie'ic'asoj caminaki', quie'ilesaj chuka' itzel tak espíritus. Y roma ronojel ri uchuk'a' re' xa sipan chiwe, quiri' chuka' tibana' can rix, can man jun iwajil tic'utuj cuando nicusaj ri uchuk'a' ri', xa tisipaj can.
Can man jun rech mero tic'uaj-e. Man tic'uaj ri banon riq'uin oro ni plata, ni chuka' ri banon riq'uin cobre.* 10 Man tic'uaj ichim. Chuka' man tic'uaj-e jun chic itziak; can xe ri icusan-e. Man tic'uaj jun chic par ixajab, ni man tic'uaj chuka' ich'ami'y. Can man jun ex tic'uaj. Roma jun samajel ri xabachi' (xama'anchi') napon-wi, can nic'atzin chi nitzuk.*
11 Y cuando jixapon pa jun tenemit nim o pa jun tenemit co'l, ticanoj jun winak ri can utz runo'j (runa'oj) nu'on iwiq'uin, y pa rocho raja' quixc'ue-wi-ka, y c'a quixel na pe chupa ri tenemit ri', utz niya' can ri jay anchi' xixc'ue-wi. 12 Y cuando jixoc-apo chupa ri jay ri', quie'ibana' saludar ri jec'o chiri'. 13 Tirayij ri ruxlanen ri Dios pa quiwi'. Y xa nuc'ul chi jixc'ue-ka chupa ri jay ri', roma can utz xc'ul iwech; ri ruxlanen ri Dios ri nirayij pa quiwi', can xtika-wi pa quiwi'. Pero xa man nuc'ul ta jixc'ue-ka chupa ri jay ri', roma man nic'ul ta iwech; ri ruxlanen ri Dios ri nirayij pa quiwi', can man xtika ta pa quiwi'. 14 Y xa can man utz ta niquic'ul iwech y man niquijo' ta chuka' niquic'oxaj rutzij ri Dios ri nitzijoj rix chique, quixel-pe chupa ri jay ri' o chupa quitenemit. Y titota' can ri pokolaj ri c'o pa tak iwakan chiquiwech ri winak,* chi quiri' tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en chiwe. 15 Roma ren can nin-ij chiwe, chi chupa ri k'ij cuando ri winak xquie'an juzgar roma ri Dios, ri winak chi ri tenemit anchi' man utz ta xc'ul iwech, can más nim ri castigo ri xtika pa quiwi' que chiquiwech ri winak ri xec'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra.*
Ri sufrimientos chupa ri samaj
16 Cami jixintak-e, y rix iweta'n chi xa jix anche'l ovejas ri jixapon chiquicojol winak je anche'l utif.* Pero can tibana' anche'l nu'on ri cumetz; raja' ch'anin nuna' cuando c'o jun petenak. Pero can tibana' chuka' anche'l nu'on jun paloma, roma raja' man jun etzelal nu'on. 17 Can tibana' cuenta iwi', chi quiri' man xe ta choj ne'iya-iwi' pa quik'a' ri winak ri man utz ta jixquitzu'. Roma reje' xquixquijach pa quik'a' ri autoridades quichi ri tenemit y chuka' xquixch'ay pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. 18 Chuka' ri winak can xquixquic'uaj chiquiwech gobernadores y chiquiwech reyes woma ren. Pero roma quiri' xti'an chiwe woma ren, rix xquixtiquier xquinik'alajij chiquiwech reje' y chiquiwech chuka' ri winak man je israelitas ta. 19 Cuando ri winak xquixquijach pa quik'a' ri autoridades, man tichajij pena roma ri xti'ij chique y anchique tzij xticusaj chi jixch'o'n chiquiwech. Roma chupa ri misma hora ri', ri Dios xtuya-pe chiwe ri tzij ri xti'ij-apo. 20 Roma can ja ri ru-Espíritu Santo ri Itata' Dios ri xtiyo'n chiwe anchique tzij utz ni'ij-apo. Y man ja' ta rix ri xquixch'o'n.
21 Y xtibanataj chi xa jec'o je ca'i' achi'a' cach'alal qui', jun chique reje' xtujach ri rach'alal chi nicamises. Chuka' can jec'o tata'j ri xquiequijach calc'ual chi yecamises. Y jec'o chuka' ri quiri' xtiqui'en chique quite-quitata'.* 22 Can conojel winak itzel xquixquitzu' roma iyo'n iwánima wiq'uin ren.* Pero ri can man xtitzolaj ta chirij y xtucoch' c'a pa ruq'uisbel che ronojel, can xticolotaj-wi.* 23 Y cuando ri winak chupa jun tenemit jixquiya' pa sufrimiento, quixlumaj (quixnimaj) pa jun chic tenemit y chiri' quixc'ue-wi. Roma can ketzij nin-ij chiwe chi c'a man jani quixapon pa ronojel tenemit ri jec'o pa Israel, cuando ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, yipe yan.
24 Roma xa ren nink'axaj sufrimiento, rix chuka' c'o sufrimiento xtik'axaj. Roma man jun ri nitijox c'o más ruk'ij chech ru-maestro, chuka' man jun samajel c'o más ruk'ij chech ri rajaf samaj.* 25 Jun ri nitijox, tiquicot xe ni'an anche'l ru-maestro che, y quiri' chuka' jun samajel tiquicot xe ni'an anche'l ru-patrón che. Roma xa ja ren ri Tata'j chi'icojol y ri winak niqui'ij Beelzebú chue,* can más peor xti'ix chiwe rix.
Anchok chech nic'atzin nakaxi'j-ki'
26 Pero man tixi'j-iwi' chiquiwech ri xquiebano quiri' chiwe, roma xa can nic'atzin chi rix nik'alajij ri man k'alajin ta utz. Can nic'atzin chi nina'ex ri tz'apel can rij.* 27 Roma ronojel ri nin-ij chiwe pa k'eku'm, can tilesaj rutzijol, y quiri' niya' pa sakil. Ri xin-ij chiwe pa alak'al, xa quixjote' parui' iwocho y chiri' quixsiq'uin tiya' rutzijol chiquiwech ri winak. 28 Man tixi'j-iwi' chiquiwech ri xe ri ich'acul ri yetiquier niquicamisaj y che ri iwánima man jun yetiquier niqui'en. Ri anchok chech nic'atzin-wi nixi'j-iwi', ja chech ri jun ri nitiquier nuya' iwánima y ri ich'acul pa k'ak' chi ronojel tiempo.
29 Can jabel iweta'n chi cuando ye'ilok' ca'i' chicop ri c'o quixic', xe jun centavo cajil. Pero man roma ta chi ri chicop ri' manak cajil, can man jun chique reje' xtitzak ta pa ulef xa ri Itata' Dios man nrojo' ta. 30 Y rix hasta ri rusmal tak iwi' ajilan ronojel. 31 Ri Dios man jun mej (bey) jixrumestaj ta can. Ri Dios yalan jixrojo' rix. Más jixrojo' que chiquiwech ri chicop ri c'o quixic', y romari' man tixi'j-iwi'.
32 Y xabachique (xama'anchique) winak ri nuk'alajij-ri' chi wichi ren, ren chuka' xtink'alajij chi raja' wichi chic ren. Y can chech ri Nata' Dios c'o chicaj xtin-ij-wi. 33 Pero ri winak ri man nuk'alajij ta ri' chi wichi ren, chuka' ren can man xtink'alajij ta apo rubi' che ri Nata' Dios c'o chicaj,* roma man wichi ta ren ri winak ri'.
Ri yeniman rubi' ri Jesús itzel xquietz'et
34 Man tinojij chi ren xipe chech-ulef chi nic'ue' uxlanen quiq'uin conojel. Man quiri' ta. Xa woma ren can jec'o xtiquijachala-ka-qui' roma ayowal. 35 Woma ren, ri ala' xticataj chirij ri rutata'. Ri xten xticataj chirij ri rute'. Y can quiri' chuka' ri alibetz can xticataj chirij ri ralite'. 36 Ri can itzel xquietz'eto richi jun winak ri jinruniman ren, ja ri ru-familia raja' mismo.*
37 Xa c'o jun ri más yerojo' rute-rutata' y man nu'on ta ri nin-ij ren che, can man nuc'ul ta ntoc wichi. Ri te'j-tata'j ri más yequijo' calc'ual que chinuech ren, can man nuc'ul ta ye'oc wichi. 38 Jun winak ri can nrojo' ntoc wichi ren, man tupokonaj nu'on sufrir woma ren, xa can tu'ona' anche'l xa can ruc'uan ru-cruz. Pero xa c'o jun ri nupokonaj nu'on sufrir woma ren y man nrojo' ta yirutzeklebej, man nuc'ul ta ntoc wichi ren.* 39 Roma xa ja ri c'aslen chi ri rech-ulef ri nrojo', can manak xtiril ri c'aslen richi ronojel tiempo. Pero ri winak ri man nupokonaj ta ruc'aslen woma ren, can xtiril-wi ri c'aslen chi ronojel tiempo.*
Can c'o ruq'uiexel xtiyo'x chique ri can utz quino'j (quina'oj) quiq'uin ri ralc'ual ri Dios
40 Jun ri can nuc'ul iwech rix, can ja chuka' ren ri yiruc'on-ka; y ri yiruc'on-ka ren,* can nuc'on-ka chuka' ri takayon-pe wichi.* 41 Xa c'o jun winak ri can jabel nuc'oxaj rutzij ri Dios, y romari' nuc'on-ka rech ri jun ri nuk'alajij ri ni'ix che roma ri Dios; ri nibano quiri', can junan ruq'uiexel xtiyo'x che riq'uin ri nitzijon rutzij ri Dios. Y quiri' chuka' ri winak ri utz nutzu' jun ri can choj ruc'aslen chech ri Dios y romari' can niquicot nuc'ul rech; ri nibano quiri', can junan ruq'uiexel xtiyo'x che riq'uin ri can choj ruc'aslen chech ri Dios. 42 Y ri winak ri utz yerutzu' ri manak oc quik'ij roma ja ren jinquitzeklebej, can ketzij nin-ij chiwe; más que xe ta oc juba' tef ya' nuya' chique, can c'o ruq'uiexel xtiyo'x che romari'. Quiri' ri tzij ri xeru'ij ri Jesús.
* 10:9 Lc 10:4-12 * 10:10 1 Co 9:14; 1 Ti 5:18 * 10:14 Hch 13:51 * 10:15 Gn 19:24-28; Mt 11:23-24 * 10:16 Lc 10:3 * 10:21 Mr 13:9-12; Lc 12:11-12; 21:12-16 * 10:22 Mt 24:9; Mr 13:13; Lc 21:17 * 10:22 Mt 24:13; Mr 13:13 * 10:24 Lc 6:40; Jn 13:16; 15:20 * 10:25 Mt 9:34; 12:24; Mr 3:22; Lc 11:15 * 10:26 Mr 4:22; Lc 8:17 * 10:33 2 Ti 2:12 * 10:36 Mi 7:6 * 10:38 Mt 16:24; Mr 8:34; Lc 9:23 * 10:39 Mt 16:25; Mr 8:35; Lc 9:24; 17:33; Jn 12:25 * 10:40 Lc 10:16; Jn 13:20 * 10:40 Mr 9:37; Lc 9:48