9
Jun achi siquirinak ruch'acul nic'achoj roma ri Jesús
Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa y xebe c'a juc'an chic ruchi-ya', y xe'apon pa rutenemit ri Jesús. Y c'o jun achi ri can siquirinak ruch'acul, li'an-e chech jun ch'at, ri xc'uax-apo chech ri Jesús. Y cuando ri Jesús xerutzu' chi can quiyo'n-wi cánima riq'uin, ja xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Walc'ual, xcha' che. Tiquicot c'a awánima; ronojel ri amac xecoch'otaj (xecuyutaj).
Y jec'o jujun chique ri maestros chi ri ley ri jec'o-apo chiri', xqui'ij-ka pa cánima chirij ri Jesús: Ri itzel achi re' can nu'on chi ja raja' ri Dios, roma nu'ij chi nucoch' (nucuy) mac. Pero ri Jesús can reta'n ri niquinojij pa cánima ri maestros ri', y ja' xu'ij chique: ¿Anchique roma ja ri itzel tak ex ri xinojij ch'anin? Roma xa ren yitiquier nin-en che ri jun achi re' chi nibin-e, ¿yitiquier como nin-ij che chuka' chi nincoch' (nincuy) rumac? ¿Anchique ni'ij rix? Cami c'a, chi rix nitemaj chi ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can c'o uchuk'a' wiq'uin chi nincoch' (nincuy) mac, titzu' c'a, xcha' raja'.
Y ja' cuando ri Jesús xu'ij che ri achi siquirinak ruch'acul: Nin-ij chawe: Cacataj, tac'uaj la ach'at y jat (cabin) chi'awocho, xuche'x roma ri Jesús.
Y ri achi can ja' xcataj-e y xbe chirocho. Y cuando ri winak ri quimolon-apo-qui' chiri' xquitzu' chi ri achi xpa'e' y xbe, xquixi'j-qui', roma man jun mej (bey) quitz'eton chi nibanataj ta quiri'. Y chuka' xquiya' ruk'ij ri Dios, roma ruyo'n-pe ri jun nimalaj uchuk'a' chiquicojol ri winak.
Ri Jesús y Mateo
Y cuando Jesús benak, xutzu' jun achi rubinan Mateo. Ri achi ri' ch'ocol chiri' y numol ri impuestos ri yetoj can. Ri Jesús xu'ij che: Quinatzeklebej.
Y raja' xcataj-pe ri anchi' ch'ocol-wi y xutzeklebej ri Jesús.
10 Y cuando ri Jesús ch'ocol chuchi' mesa chiri' pa jay, je q'uiy chique ri moloy-impuestos y ch'aka chic winak ri ni'ix aj-mac chique, xech'oquie-apo chuchi' mesa, junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. 11 Y ri achi'a' fariseos yequitzu-apo, xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma ri i-Maestro niwa' quiq'uin moloy tak impuestos y quiq'uin winak aj-mac?* xecha'.
12 Pero cuando ri Jesús xuc'oxaj ri tzij ri niqui'ij ri achi'a' fariseos, xu'ij chique: Jun ri nik'oman man ja' ta ri je utz ri yeruk'omaj. Raja' yeruk'omaj ri yeyawaj. 13 Y quiri' ren, roma ren man xipe ta chiquicanoxic winak ri choj rubanon quic'aslen chech ri Dios. Ren xipe chiquicanoxic ri can c'o quimac, chi niquiya' can quimac y niqui'en ri nrojo' ri Dios. Romari' man xe ta choj quiri' ti'ij-pe ri tzij; xa itemaj anchique ntel chi tzij ri nu'ij ri Dios:* Ren más nika chinuech chi rix nijoyowaj quiwech ri winak, que chech ri chicop ri ye'isuj chinuech.*
Jec'o yec'utun che ri Jesús anchique roma ru-discípulos man niqui'en ta ayunar
14 Y ri ru-discípulos ri Juan Bautista xeloka riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Roj can kacha'on k'ij chi naka'an ayunar. Y quiri' chuka' niqui'en ri achi'a' fariseos. ¿Y anchique roma ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en? xecha'.
15 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique ni'ij rix? ¿Utz como yebison ri je-banon invitar pa jun c'ulubic y niquimalij ri wa'in, y xa c'a c'o ri ala' ri xc'ule' chiquicojol? Man utz ta. Pero xtapon ri k'ij cuando ri ala' re' xtileses-e chiquicojol, c'ajari' xtiqui'en ayunar.
16 Man jun winak nuretz-ka jun tziak c'ac'ac' chi nuc'ojoj (nut'is) jun tziak ri xa can tzia'k' chic. Roma ri tziak c'ac'ac' nuc'ol-ri' y nujic' ri tziak ri xa tzia'k' chic y más nuretz. 17 Y quiri' chuka' man jun nuya-ka c'ac'ac' vino chupa jun tz'um yacbel-ya' ri xa ucusan chic. Roma xa quiri' ni'an, man utz ta; roma ri tz'um xa man nuyuk ta chic ri', ri tz'um nibojbo' (nichiquitaj) y niq'uis-e ri vino chupa. Y ri tz'um chuka' man jun chic xtic'atzin-wi. Pero chupa jun c'ac'ac' yacbel-ya' utz niyaquie' c'ac'ac' vino, roma ri tz'um ri' c'a nuyuk-ri' jabel y man nibojbo' (nichiquitaj) ta. Ri vino can utz niyaquie' chupa. Quiere' ri ejemplo ri xutzijoj ri Jesús.
Ri Jesús xu'on jun milagro riq'uin jun ixok y riq'uin jun xten caminak chic
18 Y cuando ri Jesús nutzijoj ronojel ri', c'o jun achi ri yalan ruk'ij chiquicojol ri israelitas xbexuquie' chech y xu'ij: Ri numi'al c'aja' oc nicom, pero xa ret ne'aya' ak'a' pa ruwi', can nic'ase' chic pe, xcha' ri achi.
19 Ri Jesús ja xcataj-e y junan quiq'uin ri ru-discípulos xquitzeklebej-e ri achi. 20 Y c'o c'a jun ixok yawa' ri c'o yan cablajuj juna' nibin ruquiq'uiel y man nitane' ta. Raja' xunim-apo-ri' chirij ri Jesús, y xutz'om-apo juba' ruchi-rutziak ri Jesús. 21 Roma ri ixok ri' can runojin-pe pa ránima: Xe ta riq'uin nintz'om-apo juba' ruchi-rutziak, nitane-ka nuyabil, ru'in pa ránima. 22 Pero ri Jesús can xuna' y xtzu'n chirij y xu'ij che ri ixok ri': Numi'al, xacolotaj roma can xaya' awánima wiq'uin. Man chic cabison, xuche'x.
Y ri ixok ri' can ja' xtane' ruyabil.
23 Y cuando ri Jesús ntoc-apo pa rocho ri achi ri c'o ruk'ij, xutzu' chi yech'ujlan y jec'o yan ri yek'ojman flautas. 24 Xpe raja' xu'ij: Quixel-e, kojiya' can kayon, roma ri xten re' man caminak ta, xe niwer, xcha' chique ri winak.
Pero reje' xa xetze'n chirij ri Jesús, roma can quieta'n chi can caminak-wi ri xten. 25 Y cuando ri winak je-elenak chic pe, ri Jesús xoc-apo pa jay anchi' c'o-wi ri xten caminak. Y xutz'om ruk'a' y ri xten xc'astaj chic pe. 26 Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol pa tak tenemit chupa ri rech-ulef ri'.
Ca'i' moy yec'achoj roma ri Jesús
27 Y cuando ri Jesús xel-pe chiri', jec'o ca'i' moy xquitzeklebej-e y riq'uin quichuk'a' niqui'ij che: ¡Tajoyowaj kawech ret ri jat ru-familia can ri rey David! yecha'.
28 Cuando ri Jesús xapon pa jay, ri ca'i' moy xe'apon chuka' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Can ninimaj rix chi ren yitiquier nin-en chiwe chi c'o modo jixtzu'n? xcha' chique.
Y ri ca'i' moy ri' xqui'ij: Ja' Ajaf, nakanimaj, xecha' che.
29 Xpe ri Jesús xuya' ruk'a' chuchi' tak quiwech chi je ca'i' y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi ren yitiquier nin-en chiwe chi jixtzu'n, can tibanataj c'a ri anche'l nirayij, xcha' chique.
30 Y reje' can ja' xetzu'n. Pero ri Jesús yalan xuchelebej-e chique y xu'ij: Man titzijoj ri xbanataj iwiq'uin, chi quiri' man tiquic'oxaj ri ch'aka chic winak, xcha-e chique.
31 Pero reje' can xe xe'el chiri' can ja' xquitzijoj-ka pa ronojel rech-ulef ri', ri xu'on ri Jesús quiq'uin.
Jun achi mem roma jun itzel espíritu nic'achoj roma ri Jesús
32 Y cuando xe'el-pe ri je ca'i' achi'a' ri', jec'o xe'oc can riq'uin ri Jesús, quic'uan-apo jun achi mem; ri achi re' quiere' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. 33 Y cuando ri Jesús xulesaj-e ri itzel espíritu riq'uin ri achi, can ja' xch'o'n-pe ri achi. Y ri winak ri xquitzu' ri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: Man jun mej (bey) katz'eton chi quiere' yebanataj we' pa rech-ulef Israel, yecha'.
34 Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chirij ri Jesús: Ja ri quijawal ri itzel tak espíritus ri niyo'n uchuk'a' che, romari' nitiquier yerulesaj itzel tak espíritus,* yecha'.
Ri Jesús can nujoyowaj quiwech ri winak
35 Y ri Jesús can pa ronojel nimalaj y cocoj tak tenemit napon-wi, y yerutijoj ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, y chuka' nutzijoj chique ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios. Y chuka' yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique.* 36 Y cuando yalan winak xerutzu', xujoyowaj quiwech, roma can quiyon jec'o y quitalun-qui'; can anche'l niqui'en ri ovejas cuando man jun ri nichajin quichi.* 37 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij-wi chi ri samaj richi nitzijos rutzij ri Dios, can q'uiy, pero ri samajel xa man je q'uiy ta. 38 Romari' tic'utuj che ri Rajaf ri samaj, chi quierutaka-pe más samajel chiquicojol ri winak ri nic'atzin chi niquic'oxaj rutzij.*
* 9:11 Lc 15:1-2 * 9:13 Mt 12:7 * 9:13 Os 6:6 * 9:34 Mt 10:25; 12:24; Mr 3:22; Lc 11:15 * 9:35 Mt 4:23; Mr 1:39; Lc 4:44 * 9:36 1 R 22:17; 2 Cr 18:16; Zac 10:2; Mr 6:34 * 9:38 Lc 10:2