21
Ri xebanataj cuando ri Jesús xapon pa tenemit Jerusalem
Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos y ri ch'aka chic winak ri je-benak quiq'uin ye'apon yan pa tenemit Betfagé, ri c'o-apo chech ri juyu' rubinan Olivos; can nakaj chic jec'o-wi-apo che ri tenemit Jerusalem. Ri Jesús ja xerutak-e ca'i' ru-discípulos. Raja' xu'ij-e chique: Quixoc-apo chupa la co'l tenemit la' y chiri' xtiwil jun alaj burro ri c'o chiri' riq'uin ri rute'. Tisolo-pe ri te'j y quie'ic'ama-pe ri ca'i' chue. Y xa c'o jun ri c'o anchique ri xtu'ij-pe chiwe, rix ti'ij che: Yec'atzin juba' che ri Ajaf, pero can ch'anin xquierutzolej-pe, quixcha' can che, xe'uche'x-e roma ri Jesús.
Riq'uin re' can nibanataj anche'l ri tz'iban can roma ri jun ri xk'alajin rutzij ri Dios ojer can. Ri rutz'iban can raja', nu'ij:
Tiya' rutzijol chique ri winak ri aj-tenemit Sión,
chi ri qui-Rey ja' petenak.
Ri qui-Rey can manak oc ruk'ij rubanon-pe,
raja' ch'ocol-pe chirij jun alaj burro.*
Ri alaj burro ral jun chicop chi eka'n (aka'n).
Quiri' ri tz'iban can.
Y ri ca'i' discípulos xebe, y xqui'en-wi ri xchelebex-e chique roma ri Jesús. Ri alaj burro y ri rute' xec'amer-pe che ri Jesús, c'ajari' ri discípulos xquiyala' jujun quitziak chiquij ri ca'i' chicop ri', y ri Jesús xch'oquie-e. Y ri je-benak chirij ri Jesús can yalan-wi je q'uiy y xquiriq'uila' quitziak pa rubey ri Jesús chi niquiya' ruk'ij. Y ch'aka chic winak roma niquijo' niquiya' chuka' ruk'ij ri Jesús, xebequic'ama-pe ruxak tak che' chi xquiric' pa rubey. Y ri winak ri je-benak chech ri Jesús y ri jec'o can chirij, can riq'uin ronojel quichuk'a' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak ri Jun re', ri ru-familia can ri rey David! ¡Raja' yo'n-pe bendición pa ruwi' roma ri Ajaf Dios! ¡Petenak pa rubi' ri Ajaf Dios!* ¡Matiox che ri Dios ri c'o chicaj! yecha'.
10 Y cuando ri Jesús ntoc-apo pa tenemit Jerusalem, xepe ri winak y xquimol-qui' ch'anin chi niquitzu' ri Jesús. Y ri winak ri' niqui'ij: ¿Anchique chi achi re'? yecha'.
11 Y jec'o ri xe'in: Re' ja ri Jesús, ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios. Raja' aj-Nazaret, ri tenemit ri c'o pa Galilea, yecha'.
Cuando ri Jesús xerokotaj-pe ri yec'ayin y ri yelok'on pa rocho ri Dios
12 Y ri Jesús xapon pa rocho ri Dios ri c'o pa tenemit Jerusalem. Y roma xutzu' chi anche'l c'ayibel quibanon ri winak che, xerokotaj-e conojel ri yec'ayin y ri yelok'on. Y chique ri niquijal rech mero, xerutacmayila' can ri qui-mesas. Y quiri' chuka' xu'on can chique ri quich'acat ri niquic'ayij palomas. 13 Ri Jesús xu'ij chique ri winak ri': Chupa rutzij ri Dios tz'iban can chi ri wocho, jay chi oración.* Pero rix xa anche'l quijul elek'oma' ibanon che,* xcha' ri Jesús chique.
14 Y cuando ri Jesús c'o pa rocho ri Dios, jec'o winak je moy y jec'o chuka' ri yejetz'ma'y yebin ri xe'apon riq'uin chi yeruc'achojrisaj-e. Y raja' can quiri' xu'on chique. 15 Pero ri nimalaj tak sacerdotes y ri maestros chi ri ley xpe quiyowal, roma ri Jesús q'uiy milagros ri yeru'on, y roma chuka' ri ac'uala' riq'uin quichuk'a' niqui'ij chiri' pa rocho ri Dios: ¡Matiox chi xoka ri Jun re', ri ru-familia can ri David! yecha'. Y jari' ri xbano chique chi xpe quiyowal. 16 Xepe ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' maestros, xqui'ij che ri Jesús: ¿Nac'oxaj ri niqui'ij ri ac'uala'? xecha'.
Y xpe ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Ja', ninc'oxaj. Y rix ¿man itz'eton ta c'a chupa rutzij ri Dios ri nu'ij:
Ri can ketzij yeyo'n ruk'ij ri Dios
ja ri ac'uala' y ri c'a yetz'uman (yeme')?* xcha' ri Jesús chique ri achi'a' ri'.
17 Y ri Jesús xeruya' can chiri' ri achi'a'. Raja' xel-e pa tenemit Jerusalem y xbe pa tenemit Betania. Chiri' xbe-wi chi xuk'axaj ri ak'a' ri'. Y chuka' ri ru-discípulos xebe riq'uin.
Cuando ri Jesús xu'ij che ri jun mata higo chi can manak chic xtuya' rech
18 Y nimak'a' ruca'n k'ij, cuando quitz'amon bey chi yetzolaj pa tenemit Jerusalem, ri Jesús xnum-pe rupa. 19 Y cuando je-benak, raja' xutzu' jun mata higo chunakaj ri bey. Xbe-apo chuxe' chi xucanoj rech, pero xa man jun rech c'o, xa ruyon ruxak. Y ri Jesús ja' xch'o'n che ri che' y xu'ij che: Man jun mej (bey) chic xtaya' awech.
Y ri higo ri' can xchaki'j-ka. 20 Cuando ri ru-discípulos ri Jesús xquitzu' chi xchaki'j-ka ri jun mata higo, xqui'ij: ¿Anche'l xu'on chi ch'anin xchaki'j-ka ri jun mata higo? xecha'.
21 Xpe ri Jesús xu'ij chique: Can ketzij nin-ij chiwe: Xa can ninimaj chi nibanataj ri nijo' y can man nipe ta pa iwánima chi xa man nibanataj ta, can xquixtiquier niben quiere' che jun mata higo. Y c'o ta más nimalaj tak ex jixtiquier niben, que chech ri jun re'. Jixtiquier ta ni'ij che la juyu' la' chi tel-e chila' y tik'ax chupa ri mar, y can quiri' xtibanataj.* 22 Can ronojel ri xtic'utuj che ri Dios y can ninimaj chi raja' can xtu'on-wi ri nijo', can xtibanataj-wi ri nic'utuj.
Jec'o yec'utun che ri Jesús chi ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ruk'a'
23 Y cuando ri Jesús c'o chic pa rocho ri Dios y nuc'ut chic rutzij ri Dios chiquiwech ri winak, ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij chiquicojol ri winak, xe'apon-apo riq'uin y xquic'utuj che ri Jesús: ¿Ancu'x (Anchique) yoyo'n uchuk'a' pa ak'a' chi xe'awokotaj-e ri winak yec'ayin pa rocho ri Dios? ¿Y ancu'x (anchique) chuka' yoyo'n lugar chawe chi ye'aben ronojel re' chiquicojol ri winak? xecha' che.
24 Xpe ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Ren c'o chuka' jun ex ri ninjo' ninc'utuj chiwe, y xa xti'ij-pe chue, ren chuka' xtin-ij chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' pa nuk'a' chi yenben ronojel re'. 25 Y ja' cuando ri Jesús xuc'utuj: ¿Ja ri Dios ri x-in che ri Juan chi quieru'ona' bautizar ri winak? ¿O xa winak xe'in che? xcha' ri Jesús.
Y ri nimalaj tak sacerdotes y ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij xqui'ij-ka chiquiwech: ¿Anchique naka'ij che ri Jesús cami? xecha-ka. Roma xa naka'ij che chi ri Juan ja ri Dios ri takayon-pe richi, ri Jesús xtu'ij chake chi anchique roma man xkanimaj ta rutzij. 26 Y xa naka'ij che chi ja ri winak xe'in che ri Juan chi tu'ona' quiri', can man utz ta, roma roj can nakaxi'j-ki' chiquiwech ri winak xa xquiecataj chakij. Roma conojel winak can quieta'n-wi chi ri Juan can xuk'alajij-wi ri x-ix che roma ri Dios, xecha-ka chiquiwech.
27 Y c'ajari' xqui'ij-apo che ri Jesús: Roj man keta'n ta, xecha-apo.
Y ri Jesús can ja' xu'ij chique ri achi'a' ri': Roma rix man xixtiquier ta xi'ij chue, ren man xtin-ij ta chuka' chiwe ancu'x (anchique) yoyo'n uchuk'a' chue chi yenben quiere', xcha' ri Jesús.
Ri xuc'ulumaj jun tata'j quiq'uin ri ca'i' ralc'ual
28 Ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Can tinojij utz ri xtin-ij chiwe. C'o jun achi xec'ue' ca'i' ralc'ual. Y ri tata'j re' xu'ij che jun ralc'ual na'ey: Cami, cabesamaj anchi' katicon-wi uva, xcha' che. 29 Pero raja' xu'ij che rutata': Cami man ninjo' ta yibesamaj, xcha'. Y c'ajari' xunojij pa ránima que man utz ta ri xu'ij y romari' xunojij chi can más utz ne'samaj, y can ja' xbesamaj. 30 Y ri tata'j quiri' chuka' xu'ij che ri jun chic ralc'ual, chi te'samaj. Y ri ralc'ual ri' xu'ij che: Ja' tat, ja yibe, xcha'. Pero xa man xbe ta. 31 Ri Jesús xuc'utuj: ¿Ancu'x (Anchique) chique ri je ca'i' xbano ri xrojo' ri tata'j? xcha'.
Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey, xecha'.
Y ri Jesús xu'ij chique: Can tinimaj ri nin-ij chiwe, chi ja ri moloy-impuestos y ri ixoki' itzel quic'aslen ri ni'ix rameras chique, ri xquie'oc na'ey chiwech rix quiq'uin ri ye'an gobernar roma ri Dios, roma reje' can xquinimaj ri Dios. 32 Cuando ri Juan Bautista xpe, xuc'ut jun chojmilaj bey chiwech, xa ja rix man xinimaj ta. Xe ri moloy tak impuestos y ri ixoki' rameras ri xquinimaj.* Pero rix, más que xitzu' ri' can man xiya' ta can ri imac y man xiben ta ri nrojo' ri Dios, y man xinimaj ta chuka'.
Ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús chiquij ri itzel tak kajoy-ulef
33 Y tic'oxaj na pe' jun chic ejemplo, xcha' ri Jesús chique ri winak: Xc'ue' jun achi rajaf jun ulef; xpe raja' xutic uva pa rulef* y xuya' co'c' chirij. Xu'on chuka' anche'l jun ch'uti' pila chupa ri ulef chi niyitz' ri uva, y chuka' jun torre, chi parui' ri' nic'ue-wi ri jun ri nuchajij ri ulef ri'. C'ajari' xuya' can pa kajic chique jujun achi'a', y raja' xbe naj.
34 Y cuando xoka ri tiempo chi ri cosecha, ri rajaf ri ulef xutak jun rusamajel, y c'ajari' xutak jun chic, y quiri' je q'uiy ri xerutak chi niquic'utuj ri uva; roma riq'uin ri' nitoj-wi ri rukajic ri ulef. 35 Pero ri achi'a' ri je-kajayon ri ulef, xa man xequic'ul ta jabel ri samajel ri je-takon-e roma ri rajaf ri ulef. Jun xquich'ey, jun xquiq'uiak che abaj y jun chic xquicamisaj. 36 Xpe ri rajaf ri ulef xerutak ch'aka chic rusamajel. Can más je q'uiy ri xerutak ri jun chic mej (paj) re'. Pero ri achi'a' ri' ja mismo xqui'en chique.
37 Y pa ruq'uisbel, ri rajaf ulef xunojij y xu'ij: Ri achi'a' ri kajoy-ulef can xquieniman cuando xtiquitzu' chi can ja ri walc'ual ri xtapon, xcha-ka raja'. 38 Pero ri achi'a' ri', can xe xquitzu' chi ja ri ralc'ual ri rajaf ulef xapon, xqui'ij-ka chiquiwech: Jare' ri ne'oc rajaf ronojel ri ulef ri kakajon cami. Cami kacamisaj, chi quiri' pa kak'a' roj nic'ue-wi can ri ulef, xecha'. 39 Y can quiri-wi xqui'en. Xquitz'om y xquilesaj-e ri ralc'ual chiri' chupa ri rulef y xquicamisaj.
40 C'ajari' ri Jesús xu'ij: Cuando xtipe ri rajaf ri ulef ri ticon uva chech, ¿anchique como xtu'on chique ri achi'a' ri', ninojij rix? xcha'.
41 Y ri winak xqui'ij: Ri rajaf ulef man xtujoyowaj ta quiwech ri itzel tak achi'a' kajoy-ulef, can xquierucamisaj; y c'ajari' ri rulef xtuya' chic pa kajic chique ch'aka chic achi'a' ri can xtiquiya-wi ri kajbel richi, ri uva rajil ri ulef cuando napon ri tiempo, xecha'.
42 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Can man jun mej (bey) c'a itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupa rutzij ri Dios? Ri tzij ri' nu'ij:
C'o jun Abaj ri man xka ta chiquiwech ri achi'a' ri je banoy-jay.
Pero xa ja ri Abaj ri' ri xc'atzin, roma can jari' ri xcuses chi quiri' ri jay man nitzak ta.
Can ja ri Ajaf xbano chi xcuses ri Abaj re',
y roj can man jun mej (bey) katz'eton chi nibanataj quiere'.*
Quiri' nu'ij rutzij ri Dios.
43 Y romari', rix manak chic xquixc'ue' pa ru-gobierno ri Dios. Ri xquiec'ue' pa ru-gobierno ri Dios, xa ja yan chic ri ch'aka chic winak ri can xtiwachin-wi ri quic'aslen chech ri Dios. 44 Xabachique (Xama'anchique) winak ri xtitzak parui' ri Abaj ri xcuses che ri jay, can jumul xtimulumu'. Y xabachique (xama'anchique) winak ri xtika ri Abaj ri' chirij, can xtuquie'j jumul, xcha' ri Jesús.
45 Y cuando ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' fariseos quic'oxan chic ka ri ejemplos ri xerutzijoj ri Jesús, can xqui'en entender chi xa chiquij reje' xch'o'n-wi-ka. 46 Y ja' cuando reje' xquijo' xquitz'om yan e ri Jesús. Pero man xqui'en ta roma xa niquixi'j-qui' chiquiwech ri winak; roma chiquiwech ri winak, ja ri Jesús ri nik'alajin ri ni'ix che roma ri Dios.
* 21:5 Zac 9:9 * 21:9 Sal 118:25-26 * 21:13 Is 56:7 * 21:13 Jer 7:11 * 21:16 Sal 8:2 * 21:21 Mt 17:20; 1 Co 13:2 * 21:32 Lc 3:12; 7:29-30 * 21:33 Is 5:1-2 * 21:42 Sal 118:22-23