15
Ri parábola (cꞌambꞌal-tzij) chirij jun oveja ri sachnak can
(Mt. 18:10-14)
Y quinojiel ri achiꞌaꞌ i-maloy-impuestos y ri nicꞌaj chic vinak ri niꞌeꞌx aj-bꞌanoy-pecado chica, ncaꞌjiel-pa riqꞌuin ri Jesús richin nicaꞌxaj ri nuꞌej. Y ri achiꞌaꞌ fariseos y ri achiꞌaꞌ escribas ncaꞌtzijuon chirij ri Jesús y niquiꞌej: Ri Jesús jaꞌal ncaꞌruꞌon recibir ri vinak ri niꞌeꞌx aj-bꞌanoy-pecado chica y can niꞌvaꞌ quiqꞌuin, ncaꞌchaꞌ.
Rumareꞌ ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chiquivach y xuꞌej: Xa ta jun chivach ixreꞌ icꞌo ta i-cien ru-ovejas y nisach ta can jun, ¿man ncaꞌruyaꞌ ta came can bꞌaꞌ ri i-noventa y nueve chireꞌ pa kꞌayis, y niꞌa chi nirucanuj-pa ri jun ri sachnak can, hasta cꞌa niril-na? Y antok nirila-pa ri ru-oveja, can niquicuot nuya-pa chutaleꞌn. Niquicuot cꞌa ruma xril-pa. Y antok nibꞌaka chirachuoch, ncaꞌrayuoj ri ru-amigos y ri ru-vacínix, y nuꞌej chica: Quixquicuot viqꞌuin, ruma ri jun nu-oveja ri sachnak can, vacame xinvil-pa. Y can niꞌej chiva, chi can ncaꞌquicuot ri icꞌo chila chicaj antok cꞌo jun pecador nitzalaj-pa ránima riqꞌuin ri Dios y nuꞌon ri nrajoꞌ jajaꞌ, que chiquivach ri i-noventa y nueve vinak ri choj quicꞌaslien, ri ya xtzalaj-pa cánima riqꞌuin ri Dios y niquiꞌan ri nrajoꞌ jajaꞌ.
Ri parábola (cꞌambꞌal-tzij) chirij ri miera ri xsach
O xa cꞌo ta jun ixok ri cꞌo diez (lajuj) dracmas riqꞌuin, y nutzak jun dracma pa rachuoch, ¿man nutzej ta came jun lámpara ri ixok reꞌ, y numas rupan ri rachuoch y nucanuj ri miera hasta niril? Y antok niril, ncaꞌrayuoj ri ru-amigas y ri ru-vacínix, y nuꞌej chica: Quixquicuot viqꞌuin, ruma ri dracma ri sachnak, ya xinvil. 10 Y mareꞌ niꞌej chiva, chi antok cꞌo jun pecador nitzalaj-pa ránima riqꞌuin ri Dios y nuꞌon ri nrajoꞌ jajaꞌ, ri ángeles ri icꞌo riqꞌuin ri Dios altíra ncaꞌquicuot, xchaꞌ ri Jesús.
Ri parábola (cꞌambꞌal-tzij) chirij jun alaꞌ ri xuꞌon ruchꞌoꞌj choch ri rutataꞌ
11 Y ri Jesús xuꞌej jeꞌ chica: Jun ache cꞌo icaꞌyeꞌ rucꞌajuol. 12 Y jun kꞌij ri rucꞌajuol coꞌl xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, tayaꞌ ri nu-herencia ri abꞌanun pensar chi nayaꞌ chuva, xchaꞌ. Y ri rutataꞌ, can xujach ri qui-herencia chica ri icaꞌyeꞌ. 13 Cꞌa jubꞌaꞌ cꞌa kꞌij tijach ri qui-herencia, ri coꞌl rucꞌajuol xucꞌayij can nojiel ri ru-herencia. Can qꞌuiy ri miera ri xumol-el, y xꞌa jun lugar ri naj cꞌo-ve. Y antok cꞌo chic chireꞌ, xucꞌuaj jun itziel cꞌaslien y quireꞌ xuqꞌuis ri ru-miera. 14 Antok ruqꞌuisuon chic nojiel ri ru-miera, xpa jun tremenda viꞌjal chupan ri lugar ri pacheꞌ cꞌo-ve. Y ri alaꞌ reꞌ man jun chic kax nitiquir nulokꞌ ruma manak chic ru-miera. 15 Y rumareꞌ xbꞌarucꞌutuj rusamaj cha jun ache aj-chireꞌ. Y ri ache reꞌ xutak-el chupan ri ru-finca chi ncaꞌbꞌarutzukuꞌ ak. 16 Y ri alaꞌ altíra nurayij nutej ri niquitej ri ak. Pero man jun niyoꞌn cha. 17 Y ri alaꞌ reꞌ cꞌajareꞌ xalka paroꞌ, y xuꞌej-ka: ¡Ri iru-muosa ri nataꞌ cꞌo qꞌuiy qui-simíta; y inreꞌ vaveꞌ nquicon riqꞌuin viꞌjal! 18 Vacame nquipalaj y nquiꞌa riqꞌuin ri nataꞌ y xtinꞌej cha: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ. 19 Vacame man otz ta chic chi naꞌej acꞌajuol chuva. Xa tabꞌanaꞌ chuva incheꞌl jun a-muosa, xcha-ka pa ránima. 20 Y ja xutzꞌom bꞌay, xꞌa chirachuoch ri rutataꞌ. Y cꞌa naj cꞌo-ve chi niꞌka chirachuoch, antok xtzꞌiet-pa ruma ri rutataꞌ. Y ri rutataꞌ altíra xujoyovaj roch; rumareꞌ jun-anin xbꞌarucꞌuluꞌ, xukꞌatiej y xutzꞌubꞌaj ruchiꞌ. 21 Y ri alaꞌ xuꞌej cha ri rutataꞌ: Táta, xinꞌan pecar choch ri Dios y xinꞌan nuchꞌoꞌj chavach atreꞌ. Man otz ta chic naꞌej acꞌajuol chuva. 22 Pero ri rutataꞌ xuꞌej chica ri rusamajiel: Tivalasaj-pa ri tziak ri más rakalien y tijalaꞌ ri rutziak. Tiyaꞌ jun anillo chukꞌaꞌ y tiyaꞌ ruxajabꞌ chirakan. 23 Y ticꞌama-pa ri váquix ri más tiꞌuoj y tiquimisaj; kabꞌanaꞌ jun namakꞌej y kuvaꞌ. 24 Ruma ri jun nucꞌajuol reꞌ incheꞌl xcon-el chinoch, pero vacame incheꞌl xcꞌastaj chic pa. Sachnak-el chinoch, y vacame xtzalaj chic pa, xchaꞌ ri rutataꞌ. Y ja xtzꞌucutaj-ka ri namakꞌej.
25 Y ri huora reꞌ, ri nem alaꞌ nisamaj pan avan. Y antok jajaꞌ nitzalaj-pa y cierca chic ri rachuoch cꞌo-ve, xraꞌxaj chi cꞌo namakꞌej najin. 26 Rumareꞌ xrayuoj jun chiquivach ri siervos y xucꞌutuj cha: ¿Chica xꞌan? ¿Y karruma cꞌo namakꞌej? 27 Y ri siervo xuꞌej cha: Ruma xtzalaj-pa ri achakꞌ otz roch. Rumareꞌ ri atataꞌ xuꞌej chi tiquimisas ri váquix ri más tiꞌuoj. 28 Antok xraꞌxaj quireꞌ, xpa royoval y man nrajoꞌ ta ntuoc pa jay. Rumareꞌ xiel-pa ri rutataꞌ, y nubꞌocheꞌj chi ntuoc pa jay. 29 Pero man xrajoꞌ ta. Jajaꞌ xa xuꞌej cha ri rutataꞌ: Inreꞌ qꞌuiy junaꞌ in-samajnak aviqꞌuin y man jun bꞌay man ta nuniman atzij. Pero man jun bꞌay ayoꞌn chuva nixta jun cabrito chi niꞌan jun namakꞌej quiqꞌuin ri nu-amigos. 30 Y vacame atreꞌ xaquimisaj ri váquix ri más tiꞌuoj, xa ruma xtzalaj-pa ri acꞌajuol ri xbꞌaruqꞌuisaꞌ rajal ri nicꞌaj kax avichin quiqꞌuin ri rameras, xchaꞌ. 31 Y ri rutataꞌ xuꞌej cha: Nucꞌajuol, atreꞌ siempre atcꞌo viqꞌuin. Rumareꞌ nojiel ri cꞌo viqꞌuin, can avichin atreꞌ. 32 Pero ri achakꞌ, can incheꞌl xcon-el rubꞌanun-el chinoch, y vacame incheꞌl xcꞌastaj chic pa. Sachnak-el y vacame xalka chic kiqꞌuin. Y ruma jajaꞌ xtzalaj-pa, can nicꞌatzin chi vacame nkojquicuot y nakaꞌan namakꞌej. Quireꞌ xuꞌej ri rutataꞌ cha, xchaꞌ ri Jesús.
15:2 Lc. 5:29-30. 15:8 Ri “dracma” rakalien jun kꞌij samaj.