8
Re Saulo ye'ruya' pa tijoj-pokonal re hermanos
Re Saulo can xka chach che re Esteban xquimisas. Y chire' pa Jerusalén, ja k'ij re' tak xtiquir-a chiquij re ye'niman re Jesucristo che camas ye'tzelas y niban chique che niquitaj pokan. Re apóstoles c'a xe'c'ue-na can chire' pa Jerusalén. Jac'a conojel re nic'aj chic hermanos xquiquiraj-qui', roma jec'o xe'ba pa tak nic'aj chic tenemit chin re Judea, y re nic'aj chic xe'ba c'a pa Samaria. Y re Esteban xmuk y camas xvok'ex coma juley chic achi'a' re can niquiya' ruk'ij re Dios. Y re Saulo camas c'a nuban chique re hermanos. Can je'ruyi'on pa tak tijoj-pokonal, roma can che ja'jun che ja'jun re jay ndoc-va chin ye'bo'rlisaj-pa, re ixoki' y re achi'a' ye'bo'rkararej-pa y c'are' ye'bo'rtz'apij can pa cárcel.
Re Felipe nutzijoj re ruch'abal re Dios pa Samaria
Y re hermanos re jec'o pa Jerusalén xquiquiraj-qui'. Reje' ronojel lugar xe'bapon-va, ye'biyaj chin niquitzijoj re utzulaj ch'abal chin re Dios, re nibex evangelio cha. Y re Felipe jun chique re hermanos re xbano quire'. Reja' xapon chupan jun tenemit re c'o chire' pa Samaria. Y tak c'o chic chire', xutz'am rutzijosic re Cristo chique re vinak aj-chire'. Y camas vinak niquimol-qui' riq'uin re Felipe, chin niquic'axaj re nubij, y can niquitz'at re milagros nubanala'. Can k'alaj che ja re ruch'abal re Dios re nutzijoj. Y je q'uiy vinak re nulisaj-a itzel tak espíritu quiq'uin. Y re itzel tak espíritu re', jun pa quichi' ye'ch'o tak ye'lisas-a. Y je q'uiy re siquirnak qui-cuerpo y re cojos re xe'c'achojsas-a roma re Felipe. Mare' re vinak re jec'o chire' chupan re tenemit anche' xapon-va re Felipe, camas ye'qui'cot.
Pero chuka' chupan re tenemit re', tak c'amaje-na tapon re Felipe, c'o jun ache aj-itz y rubini'an Simón. Can jabal c'a je'ruk'alon re vinak re jec'o chire' pa Samaria riq'uin re ye'rubanala'. Re ache re' can nubila' chique che reja' jun vinak camas ruk'ij. 10 Y conojel re vinak che ch'ute'k che nima'k ye'niman chin re aj-itz re' y niquibila' c'a chij, che ja re namalaj poder chin re Dios c'o riq'uin re Simón, ye'cha'.
11 Y q'uiy-yan tiempo je'ruk'alon re vinak riq'uin re itz re ye'rubanala'. Mare' tak re vinak can niquinimaj rutzij. 12 Y jac'a tak re Felipe xapon chire', re vinak xquinimaj re nutzijoj re Felipe chij re rube' re Jesucristo y re utzulaj ruch'abal re Dios, re nich'o chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios. Y che achi'a' y che ixoki' xe'ban bautizar. 13 Y chuka' re Simón re aj-itz xunimaj re ruch'abal re Dios y xban bautizar. Re Simón re' can anche' c'a binak-va re Felipe can chire' chuka' binak-va reja'. Pero reja' can c'a nisatz ruc'o'x tak ye'rutz'at re nima'k tak milagros re ye'rubanala' re Felipe chiquivach re vinak, chin quire' tiquitamaj che can ja re ruch'abal re Dios nutzijoj.
14 Y quiq'uin re apóstoles chire' pa tenemit Jerusalén xapon c'a rutzijol che re vinak jec'o pa Samaria niquinimaj re ruch'abal re Dios. Mare' xe'quitak-a re apóstol Pedro y re apóstol Juan chiquitz'etic. 15 Y tak re apóstoles xe'bapon, xquiban orar pa quive' re hermanos re jec'o chire' pa Samaria, chin quire' nika-pa re Espíritu Santo pa quive'. 16 Y can man jun chique re hermanos re' re kejnak-ta-pa re Espíritu Santo pa rue', xa can xe je'banon bautizar pa rube' re Ajaf Jesús. 17 Y mare' tak re Pedro y re Juan xquiya' quik'a' pa quive' y xquic'ul re Espíritu Santo.
18 Y tak quire' xutz'at re ache rubini'an Simón che nika-pa re Espíritu Santo pa quive' re vinak, roma re apóstoles niquiya' quik'a' pa quive', re Simón xusuj qui-mero re apóstoles, 19 y xubij chique: Tibana' chua chin che nic'ue' la poder la' viq'uin yen, chin quire' tak ninya' nuk'a' pa rue' xabanchique vinak, can-ta xtuc'ul chuka' re Espíritu Santo, xcha' chique.
20 Y re Pedro xubij cha re Simón: C'a pa k'ak' xcate'q'uis-va riq'uin la a-mero, roma rat nanojij che riq'uin mero nalok' re nusipaj re Dios. 21 Y chuka' rat man jun a-derecho cha re samaj re', roma re avánma xa man choj-ta chach re Dios. 22 Y ca'ya' c'a can re banabal man je otz-ta re jec'o pan avánma, y tac'utuj cuyubal amac chach re Dios, roma chach reja' can man otz-ta re nanojij pan avánma. 23 Y nintz'at che re itzel c'a c'o pan ac'aslen, y c'a yatruximon, xcha' re Pedro cha.
24 Pero re Simón xubij chique re apóstoles: Tibana' c'a orar pa nue', y tic'utuj cha re Ajaf Dios chin che man-ta xtinc'alvachij re ancha'l xibij-ka chuij.
25 Y tak re apóstoles quitzijon y quic'utun chic can re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak, chupan re jun tenemit chire' pa Samaria, c'are' q'uiy tenemit re jec'o chuka' chire' xe'bo-va. Reje' xe'ba chin xbequitzijoj re utzulaj ch'abal chin re Dios re nibex evangelio cha, chique re vinak. Y c'are' xe'tzolaj pa Jerusalén.
Re Felipe y re ache aj-Etiopía
26 Y c'o jun ángel chin re Ajaf Dios xch'o riq'uin re Felipe, y xubij cha: Tabana' abanic y cabiyin chupan re jun bey re ndel-a pa Jerusalén y niba-ka pa xulan, c'a pa tenemit Gaza. Re bey re' jare' re nak'ax chupan re lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha.
27 Y re Felipe can xuban-va-a rubanic y xba. Y jac'a tak rutz'amon-a bey, xutz'at jun ache aj-Etiopía. Re ache re' jun ache eunuco, y ja reja' re nisamaj riq'uin re jun ixok re aconak reina. Ja ixok re' re nibano mandar pa rue' re lugar Etiopía y rubini'an Candace. Re ache eunuco ja reja' re pa'al chij ronojel re rubiyomal re Candace, y xpa pa Jerusalén chin xbo'rya' ruk'ij re Dios. 28 Y jac'a tak rutz'amon-a bey chin nitzolaj chupan re ru-lugar, tz'uyul-a chupan jun carruaje. Y reja' nuban c'a leer jun libro binak, re libro re tz'iban can roma re Isaías, re jun rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. 29 Y re Espíritu Santo xubij cha re Felipe che tuk'e' re carruaje re anche' binak-va re ache eunuco, y tiba junan riq'uin.
30 Y tak re Felipe ruk'e'on chic re carruaje re', xuc'axaj che re ache binak chire' ja re libro re rutz'iban can re Isaías, jare' re nuban leer binak. Mare' re Felipe xuc'utuj cha: ¿Nak'ax c'a pan ave' re yatajin chubanic leer? xcha' cha.
31 Pero re ache re' xubij: Xa man jun nibin chua. ¿Ancha'l-ta c'a tak xtak'ax pa nue'? Y c'are' re ache re' xubij cha re Felipe che tijote-apo, y titz'uye-a riq'uin.
32 Y re ruch'abal re Dios re ntajin chubanic leer re ache re', ja quire' nubij:
Xc'uax chin che niquimisas, ancha'l nic'uax jun oveja.
Can ancha'l nuban re ch'et oveja re man nik'ajan-ta tak nisocas rij,
quire' chuka' xuban reja', man jun tzij xubij.
33 Xquiban cha che man jun ruk'ij, y astapa' man jun rumac, ja reja' re xka can chuxe' ronojel mac.
Y xapon jun tiempo tak re vinak xq'uier re etzelal quiq'uin, y xquiquimisaj.
Quire' nubij chupan re libro re rutz'iban can re Isaías.
34 Y re ache eunuco xuc'utuj c'a cha re Felipe: Tabana' utzil tabij chua: ¿Anchok chij c'a nich'o-va re rusamajel re Dios vova'? ¿Chij-ka reja' mismo nich'o-va, o chij jun chic? xcha'.
35 Re Felipe xutz'am-a rubixic riq'uin re versículo re tz'iban can roma re Isaías, chin che xch'o chij re utzulaj ruch'abal re Jesús. 36 Jac'a tak xe'bapon pa jun lugar re anche' c'o ya', re ache eunuco xubij cha re Felipe: Vova' c'o ya'. ¿La c'o como jun cosa re nibano chua che man otz-ta che yimban bautizar? xcha'.
37 Y re Felipe xubij cha re ache re': Vo xa can riq'uin ronojel avánma nanimaj re Jesucristo, otz che ya'ban bautizar, xcha' cha.
Y re ache xubij: Ja', ninimaj che ja re Jesucristo re Ruc'ajol re Dios.
38 Y mare' tak re ache xubij che tipa'e' ba' re carruaje. Y jare' tak xe'ka-ka che je ca'e', y re Felipe xuban c'a bautizar re ache chire' pa ya'. 39 Tak je'elinak chic-pa che je ca'e' chire' pa ya', re Felipe xc'uax-a roma re Espíritu Santo chin re Ajaf Dios. Y re ache eunuco man chic xutz'at-ta re Felipe, pero camas niqui'cot, c'are' xutz'am chic-a re rubey. 40 Y jac'a re Felipe xapon pa jun tenemit rubini'an Azoto. Y chire' xutz'am chic-a jun bey, y xk'ax-a pa tak tenemit nutzojola' re utzulaj ch'abal chin re Dios, re nibex evangelio cha. Quire' xuban hasta c'a xapon-na pa tenemit rubini'an Cesarea.
8:1 Hch 11.19. 8:3 Fil 3.6. 8:4 Hch 11.19. 8:6 He 2.4. 8:7 Mr 16.17, 18; Jn 14.12. 8:9 Ef 4.14. 8:14 Hch 8.1. 8:15 Hch 2.33. 8:16 Hch 2.38. 8:17 Hch 19.6. 8:21 Jer 17.9. 8:22 Is 55.7. 8:26 Hch 8.5-13. 8:27 1 R 8.41; Sal 68.31; Is 43.6; 56.3-8. 8:33 Is 53.7, 8. 8:35 Lc 24.27; 1 P 1.11, 12. 8:37 Mt 28.19; Mr 16.16. 8:40 Hch 21.8.