22
Ne cobada waib̶ʌad̶eba ne jara b̶ʌ
Luca 14:15-24
Jesuba wayacusa sacerdote bororãa, judiorã dji dromarã bid̶a dewara ne jara b̶ʌd̶eba jarasia:
–Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶ʌra naʌ̃ quĩrãca b̶ʌa: ẽberãrã boroda b̶asia. Idji warrada quima edabʌrʌ bẽrã b̶ʌsrid̶a ne cobada waib̶ʌada obisia. Idji nezocarãda wãbisia idjia jʌred̶arã trʌ̃namãrẽã. Baribʌrʌ ze quĩrĩãnaẽ́ basía.
Maʌ̃be dewara nezocarã wãbibʌrʌd̶e nãwã jarasia: “Mʌ̃a jʌred̶arãa jarad̶adua pacada, dewara animarã boreguea b̶ea sid̶a beaped̶a cod̶ira jũma o erob̶ʌda. Ãdjirãa jarad̶adua jũma wi nũmʌ bẽrã mʌ̃ warra quima edabʌrʌ carea b̶ʌsrid̶a ne cod̶imaa zed̶amãrẽã.” Baribʌrʌ idjia jʌred̶arãba ĩjãnaẽ́ basía. Ab̶aʌda idji ẽjũã acʌd̶e wãsia. Dewarada idji ne nẽdobuebarimaa wãsia. Ʌ̃cʌrʌba dji boro nezocarãra jidad̶aped̶a puod̶aped̶a beasid̶aa. Maʌ̃ carea dji borora bio quĩrũsia. Idji sordaorãda wãbigaped̶a maʌ̃ mĩã beaped̶ad̶ara quenanaped̶a ãdji purura babuesid̶aa.
Mãwãnacarea dji boroba idji nezocarãa jarasia: “Mʌ̃ warra quima edabʌrʌ carea b̶ʌsrid̶a cod̶ira jũma wisia baribʌrʌ mʌ̃a jʌred̶arãra nama panani carea bia pananaẽ́ basía. Maʌ̃ carea dewara ẽberãrãda o b̶eaza jʌrʌd̶e wãnadua. Bãrãba unubʌdarãa jarad̶adua mʌ̃ warra quima edabʌrʌ carea b̶ʌsrid̶a ne cod̶imaa zed̶amãrẽã.” 10 Ara maʌ̃da idji nezocarãra o b̶eaza wãsid̶aa. Ẽberãrã dji biarãda, dji cadjiruarã sid̶a zocãrã jʌresid̶aa. Mãwã de dromara ẽberãrãba bira nũmesia.
11 Dji boroba jʌrebid̶arã acʌd̶e wãsid̶e ẽberãda ab̶a unusia djio quima edabʌda ewarid̶e jʌ̃badara jʌ̃ẽ́ b̶ʌda. 12 Dji boroba maʌ̃ ẽberãa iwid̶isia: “Ache, bʌra ¿sãwã nama ed̶a ze b̶ʌ djio jʌ̃ẽ́ b̶ʌda?” Dji ẽberãra chupea b̶esia. 13 Maʌ̃ne dji boroba idji nezocarãa jarasia: “Naʌ̃ ẽberã jʌwara, jĩrũ sid̶a cabʌrad̶aped̶a dajadaa pãĩmane b̶atabued̶adua. Mama b̶eara aujĩã panania idjab̶a puaba quid̶a ĩchia panania.” 14 Ãcõrẽba zocãrã trʌ̃ b̶ʌa, mãwãmĩna zocãrãẽ́be edaya.–
¿Romanebema boro itea parata jʌrʌ pebʌdad̶e diad̶ida panʌca?
Marco 12:13-17; Luca 20:20-26
15 Mãwãnacarea pariseorãra bed̶ea ausid̶aa Jesu biẽ́ bed̶eabid̶i carea. 16 Maʌ̃ carea pariseorãba ãdji ume nĩbabadarãda, Herodeare b̶ea sid̶a Jesumaa diabuesid̶aa. Maʌ̃gʌrãba Jesua jarasid̶aa:
–Jaradiabari, daiba cawa panʌa bʌra ẽberã jipa b̶ʌda. Bʌa wãrã bed̶ea Ãcõrẽ od̶ebemada jũmarãa jaradiabaria. Ni ab̶aʌda biara unuca bẽrã ni ab̶aʌba bʌ́a awara crĩchabid̶acaa. 17 Mãẽteara naʌ̃gʌd̶ebemada sãwã crĩcha b̶ʌda dairãa jaradua. Romanebema boro itea parata jʌrʌ pebʌdaza ¿dadji judiorãba diad̶ida bia b̶ʌca wa biẽ́ b̶ʌ?–
18 Idji biẽ́ od̶i carea mãwã panʌra Jesuba cawa b̶asia. Maʌ̃ bẽrã jarasia:
–Bãrã dji biaca b̶earã, ¿cãrẽ cãrẽã mʌ̃ra biẽ́ bed̶eabi quĩrĩã panʌ? 19 Parata pichi dadjia diabadada ab̶a acʌbid̶adua.–
Ara maʌ̃da parata pichida ab̶a acʌbisid̶aa.* 20 Jesuba acʌped̶a iwid̶isia:
–¿Cai quĩrãdarrada naʌ̃ paratad̶e b̶ʌ? ¿Cai trʌ̃da b̶ʌ?–
21 Ãdjia panusid̶aa:
–Romanebema borod̶eda.–
Maʌ̃be Jesuba jarasia:
–Mãwã baibʌrʌ Romanebema borod̶era Romanebema boroa diad̶adua, idjab̶a Ãcõrẽnera Ãcõrẽa diad̶adua.–
22 Maʌ̃ ũrĩbʌdad̶e cawa crĩchad̶aẽ́ basía. Ara maʌ̃da ãyã wãsid̶aa.
Beud̶arã ʌ̃rẽbad̶id̶ebema Jesuba jarad̶a
Marco 12:18-27; Luca 20:27-40
23 Ara maʌ̃ ewarid̶e ʌ̃cʌrʌ saduceorãda Jesumaa zesid̶aa. Saduceorãba jarabadaa beuped̶ad̶ara ʌ̃rẽbad̶acada. Maʌ̃ bẽrã Jesua nãwã jarasid̶aa:
24 –Jaradiabari, Moiseba jarasia ẽberãda warra neẽ́ b̶ʌd̶e jaid̶aibʌrʌ, idji djababa dji pẽdra wẽrãra edaida b̶ʌda dji djaba jaid̶ad̶a itea warra unui carea. 25 Ewari ab̶a dairã tãẽna siete djabarãda panasid̶aa. Dji nabemada quima edasia baribʌrʌ warra neẽ́ jaid̶ad̶a bẽrã idjiarebemaba dji pẽdra wẽrãra edasia. 26 Baribʌrʌ maʌ̃ sid̶a warra neẽ́ jaid̶asia. Idjab̶a dji ũbeabema sid̶a ab̶ari quĩrãca mãwãsia. Jũma maʌ̃ siete panʌra ab̶arica mãwãsid̶aa. 27 Mãwãnacarea dji wẽrã sid̶a jaid̶asia. 28 Maʌ̃ siete djabarãba ab̶ari wẽrãda edasid̶aa. Mãwãra ʌ̃rẽbad̶i ewarid̶e ¿sãʌ̃gʌba idjira erob̶ei?–
29 Maʌ̃ carea Jesuba panusia:
–Bãrãba Ãcõrẽ Bed̶eada, idji ʌb̶ʌa sid̶a adua panʌ bẽrã ãĩ crĩcha panʌa. 30 Ũrĩnadua. Ʌ̃rẽbad̶i ewarid̶e ẽberãra quima edad̶aẽ́a ni quima diad̶aẽ́a, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ bajãnebema nezocarã quĩrãca b̶ead̶ia. 31 Ãcõrẽba beuped̶ad̶arã ʌ̃rẽbad̶id̶ebema jarad̶ara ¿bãrãba acʌd̶acaca? 32 Nãwã jarasia: “Mʌ̃ra Abrahaʌ̃ Ãcõrẽa, Isa Ãcõrẽa, idjab̶a Jacobo Ãcõrẽa.”§ Idjira beu b̶ea Ãcõrẽẽ́a, ãtebʌrʌ zocai b̶ea Ãcõrẽa.–
33 Jesuba mãwã jaradia b̶ʌ ũrĩbʌdad̶e ẽberãrãba cawa crĩchad̶aẽ́ basía.
Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ea dji dromaara b̶ʌ
Marco 12:28-34
34 Pariseorãba cawasid̶aa Jesuba saduceorãra chupeabisida. Maʌ̃ carea ãdjirãra ãbaa dji jʌred̶aped̶a Jesumaa wãsid̶aa. 35 Ab̶a judiorã ley jaradiabari basía.* Maʌ̃gʌba Jesu biẽ́ bed̶eabi carea nãwã iwid̶isia:
36 –Jaradiabari, Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ead̶ebemara ¿sãʌ̃gʌda dji dromaara b̶ʌ?–
37-38 Jesuba nãwã panusia:
–Dji naãrãbema bed̶eaba nãwã jara b̶ʌa: “Jũma bʌ sod̶eba, jũma bʌ jaured̶eba, idjab̶a jũma bʌ crĩchad̶eba bʌ Boro Ãcõrẽra quĩrĩãdua.” Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ead̶ebemara maʌ̃drʌ dji dromaara b̶ʌa. 39 Idjab̶a maʌ̃are b̶ʌda ab̶ari quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃gʌba nãwã jara b̶ʌa: “Djãrãra quĩrĩãdua ara bʌdji quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca.” 40 Maʌ̃ crĩcha droma umé panʌda dadjirãba ĩjã od̶ibʌrʌ, jũma Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra idjab̶a Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba b̶ʌped̶ad̶a sid̶a od̶ia.
Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ara ¿cai warra?
Marco 12:35-37; Luca 20:41-44
41 Pariseorã wad̶i arima duanʌne Jesuba ãdjirãa iwid̶isia:
42 –Bãrãmaarã Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ara ¿caid̶eba zei?–
Ãdjirãba panusid̶aa:
–David̶eba zeya.–
43 Maʌ̃ne Jesuba iwid̶isia:
–Mãwã baibʌrʌ, Daviba ¿sãwãẽrã Ãcõrẽ Jaured̶eba idjira mʌ̃ Boroad̶a asi? Daviba nãwã jarasia:
44 Dadjirã Boroba mʌ̃ boroa jarasia: mʌ̃ jʌwa araare chũmedua ab̶a bʌ ume dji quĩrũrã mʌ̃a bʌ jʌwaed̶a b̶ʌbʌrʌd̶aa.§
45 Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada Daviba mʌ̃ Boroad̶a asibʌrʌ, ¿sãwã Davi warra bai?–
46 Maʌ̃ne ni ab̶aʌba Jesua poya panunaẽ́ basía. Idjab̶a maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa idjía iwid̶id̶ira wayasid̶aa.
* 22:19 Parata pichi. Griego bed̶ead̶e “denario” b̶ʌ́ b̶ʌa. 22:23 Hecho 23:8. 22:24 Deuteronomio 25:5-10. § 22:32 Exodo 3:6. * 22:35 Judiorã ley jaradiabari basía. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e neẽ́a. 22:37-38 Deuteronomio 6:4-5. 22:39 Levitico 19:18. § 22:44 Salmo 110:1.