23
Jesuba pariseorã biẽ́ jarad̶a
Marco 12:38-40; Luca 11:37-54; 20:45-47
Mãwãnacarea Jesuba idji ume nĩbabadarãa, dewara ẽberãrãa bid̶a nãwã jarasia:
–Judiorã ley jaradiabadaba, pariseorã bid̶a Moiseba jaradia b̶ad̶ara jaradiabadaa. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba jarabadara jũma ĩjã od̶adua. Baribʌrʌ ãdjirãba ara ãdjia jaradia panʌ quĩrãca od̶acaa. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba o panʌ quĩrãca orãnadua. Ãdjirãba ẽberãrãa bed̶ea zareada ĩjã obibadaa ne zʌgʌa ataubi panʌ quĩrãca. Baribʌrʌ arid̶e ĩjã od̶amãrẽã ni maãrĩ bid̶a carebad̶acaa.
Ãdjirãba ne jũmada obadaa dewararãba bia ununamãrẽã. Ãcõrẽ bed̶ea cartad̶e b̶ʌd̶ara buchaca zaqued̶e ed̶a b̶ʌd̶aped̶a ãdji dratud̶e, jʌwapotod̶e bid̶a jʌ̃badaa. Baribʌrʌ dji buchacara joub̶ʌa obadaa dewararãba bia ununamãrẽã. Idjab̶a maʌ̃ carea ãdjia jʌ̃bada id̶e jizojizoa drasoa b̶eada cajud̶aped̶a jʌ̃badaa.* Ãbaa ne cobʌdad̶e ãdjira dji dromarã chũmebadad̶e chũme quĩrĩãbadaa. Judiorã dji jʌrebada ded̶e bid̶a ara maʌ̃ quĩrãca obadaa. Idjab̶a purud̶e nĩnane quĩrĩãbadaa ẽberãrãba ãdjía wayaad̶eba “Mẽrã, Jaradiabari” ad̶ida.
Baribʌrʌ bãrãra jũmaena djabarã bẽrã idjab̶a Jaradiabarida ab̶a eropanʌ bẽrã quĩrĩãniẽ́ panʌa ẽberãrãba bãrãa “Jaradiabari” ad̶ida. Maʌ̃ awara naʌ̃ dud̶abema ni ab̶aʌa “dai zeza” arãnadua, Zezada ab̶a bajãne eropanʌ bẽrã. 10 Idjab̶a quĩrĩãrãnadua ẽberãrãba bãrãa “dai boro” ad̶ida, bãrã Borora ab̶abʌrʌ b̶ʌ bẽrã. Idjira Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aa. 11 Bãrãnebemada dji dromaara b̶ʌra waabemarã nezocada b̶aida b̶ʌa. 12 Bariduada dji dromaara b̶a quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ Ãcõrẽba ed̶aara b̶ʌya. Ab̶aʌba ara idjida ed̶aara b̶ʌibʌrʌ Ãcõrẽba dji dromaara b̶ʌya.
13 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãba ẽberãrãa Ãcõrẽba pe erob̶ʌd̶ebemada idu cawabid̶acaa. Quĩrĩãnaẽ́ panʌa idjia bãrãra pe erob̶aida idjab̶a dewararãba mãwã quĩrĩã panʌ sid̶a bãrãba iduaribid̶acaa.
14 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Pẽdra wẽrãrãba erob̶eara jũma jãrĩbadamĩna dji biarãda crĩchabid̶i carea jũmarã quĩrãpita dãrã Ãcõrẽa iwid̶ibadaa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba bãrãra biara cawa oya.
15 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Naʌ̃ ẽjũãne, pusad̶e bid̶a pʌrrʌabadaa bãrãba jaradia nĩnada ab̶aʌa ĩjãbid̶i carea. Baribʌrʌ maʌ̃ ĩjãbʌrʌra bãrã cãyãbara biẽ́ara b̶eped̶a wetara tʌbʌ uruad̶e b̶aida b̶ʌa.
16 ¡Bãrãra mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Daub̶errea b̶ea quĩrãca panʌa. ¿Sãwã purura jipa pe eded̶i? Nãwã ãĩ jaradiabadaa: bariduaba Ãcõrẽ de droma trʌ̃neba wãrãda ne oida jaraibʌrʌ, mãwã oẽ́ sid̶a cadjiruaẽ́ana abadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽ ded̶e b̶ʌ oro trʌ̃neba ne oida jaraibʌrʌ, wãrãda oida b̶ʌad̶a abadaa. 17 ¡Bãrãra crĩcha neẽ́ b̶eaa! ¡Daub̶errea b̶ea quĩrãca panʌa! ¿Sãʌ̃da biara b̶ʌ? ¿Ãcõrẽ de dromada dji oro cãyãbara biara b̶ʌẽ́ca? Maʌ̃ orora Ãcõrẽ itea bia b̶ʌa ab̶abe Ãcõrẽ ded̶e b̶ʌ bẽrã.
18 Bãrãba naʌ̃ sid̶a jarabadaa: “Bariduaba animarã babue diabada trʌ̃neba wãrãda ne oida jaraibʌrʌ, mãwã oẽ́ sid̶a cadjiruaẽ́a. Baribʌrʌ dji animarã trʌ̃neba ne oida jaraibʌrʌ, wãrãda oida b̶ʌa.” 19 ¡Bãrãra crĩcha neẽ́ b̶eaa! ¡Daub̶errea b̶ea quĩrãca panʌa!§ ¿Sãʌ̃da biara b̶ʌ? ¿Ne babue diabadada dji animarã cãyãbara biara b̶ʌẽ́ca? Maʌ̃ animarãra Ãcõrẽ itea bia b̶ʌa ab̶abe ne babue diabada ʌ̃rʌ̃ b̶ʌ bẽrã.
20 Ũrĩnadua: ab̶aʌba ne babue diabada trʌ̃neba wãrãda ne oida jaraibʌrʌ, ab̶abe maʌ̃ trʌ̃neba mãwã oida jaraẽ́ b̶ʌa. Ãtebʌrʌ maʌ̃ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌ animarã trʌ̃neba mãwã oida jara b̶ʌa. 21 Maʌ̃ awara ab̶aʌba Ãcõrẽ de droma trʌ̃neba wãrãda ne oida jaraibʌrʌ, ab̶abe maʌ̃ trʌ̃neba mãwã oida jaraẽ́ b̶ʌa. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽ maʌ̃ ded̶e b̶ʌ trʌ̃neba mãwã oida jara b̶ʌa. 22 Maʌ̃ awara ab̶aʌba bajã trʌ̃neba wãrãda ne oida jaraibʌrʌ, Ãcõrẽ bugue trʌ̃neba mãwã oida jara b̶ʌa idjab̶a Ãcõrẽ mama chũmʌ trʌ̃neba wãrãda ne oida jara b̶ʌa.
23-24 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Burrumia sãbada quĩrãca Ãcõrẽ leyd̶e maãrĩara b̶ʌda quĩrãcuita obadaa. Menta queduada, aní tada, comino sid̶a die ewabʌdaza ab̶a Ãcõrẽa diabadaa. Baribʌrʌ cameyo mĩbuebʌda quĩrãca Ãcõrẽ leyd̶e dji dromaara b̶ʌda od̶acaa. Djãrã ume jipa od̶acaa, quĩrã djuburiad̶acaa, idjab̶a Ãcõrẽra ĩjãnacaa. Bãrãba idjía ne diabʌda awara ¿cãrẽ cãrẽã maʌ̃ sid̶a od̶aẽ́ panʌ? ¡Daub̶errea b̶ea quĩrãca panʌa! ¿Sãwã purura jipa pe eded̶i?
25 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãba tazara, eped̶eco sid̶a ʌ̃rʌ̃bemada quĩrãcuita sʌgʌbadaa, baribʌrʌ ed̶a mititia b̶ʌa. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã sod̶e ne jũmada ara bãdji itea eda quĩrĩãbadaa idjab̶a ne drʌabadaa. 26 ¡Pariseo daub̶erre! Naãrã tazara, eped̶eco sid̶a ed̶a sʌgʌdua; mãwãbʌrʌ ʌ̃rʌ̃bema sid̶a bia sʌgʌ b̶aya.*
27 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãra beud̶arã tʌb̶ariped̶ad̶a ʌ̃rʌ̃ totroa nũmʌ quĩrãca b̶eaa. Maʌ̃gʌra dajadaare bia quirua, baribʌrʌ ed̶aare beud̶arã b̶ʌwʌrʌba, ne jũma mititiaba bira b̶ʌa. 28 Ara maʌ̃ quĩrãca bãrãra ẽberã daumaarã jipa b̶eaca panʌa, baribʌrʌ wãrãda bãrãba jaradiabadara od̶acaa. Bãrã sora ne jũma cadjiruaba bira b̶eaa.
29 ¡Bãrã pariseorã, judiorã ley jaradiabadarã, dji biaca b̶earã, mĩã djuburi panʌa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Ãcõrẽneba bed̶eabadarã tʌb̶ariped̶ad̶ama bãrãba ʌ̃rʌ̃bemada bia quiruda obadaa. Dewara jipa b̶earã tʌb̶ariped̶ad̶ama bid̶a ara maʌ̃ quĩrãca obadaa. 30 Maʌ̃ne bãrãba jarabadaa: “Dadji drõãenabema ewarid̶e pananabara, Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda careba bead̶aẽ́ bacasia.” 31 Mãwã bãrãba jara panʌa Ãcõrẽneba bed̶eabadarã quenaped̶ad̶arãneba yõsid̶ada. Bãrãra ara ãdjirã quĩrãca b̶eaa. 32 ¡Maʌ̃ bẽrã bãrã drõãenabemaba oped̶ad̶aẽ́ra jũma od̶adua!
33 ¡Bãrãra dama quĩrãca b̶eaa! Ãcõrẽba bãrãra wãrãda tʌbʌ uruad̶e biẽ́ b̶ʌya. 34 Mʌ̃a Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda, crĩcha cawa b̶eada, Ãcõrẽ ley jaradiabada sid̶a bãrãmaa diabueya. Baribʌrʌ bãrãba ʌ̃cʌrʌ bead̶ia idjab̶a ʌ̃cʌrʌ crud̶e cachi jira b̶ʌd̶ia. Dewararãda bãrã dji jʌrebada ded̶e soaba ud̶ia idjab̶a biẽ́ od̶i carea puruza ẽpẽnia. 35 Maʌ̃ bẽrã jũma ẽberã jipa b̶ea naãrãed̶aʌba beaped̶ad̶a carea Ãcõrẽba bãrãra cawa oya: Abel jipa b̶ʌ beaped̶ad̶a carea, Berequía warra Zacaria beaped̶ad̶a carea idjab̶a jũma dewararã beaped̶ad̶a carea bid̶a. Zacariara Ãcõrẽ de dajadaare dji animarã babue diabada caita beasid̶aa. 36 Wãrã arada mʌ̃a jaraya: jũma maʌ̃ ẽberãrã beaped̶ad̶a carea Ãcõrẽba id̶ibema ẽberãrãra cawa oya.–
Jesu Jerusaleʌ̃ carea sopuad̶a
Luca 13:34-35
37 ¡Jerusaleʌ̃, Jerusaleʌ̃, bãrãba Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda beabadaa! ¡Ãcõrẽba diabued̶arã sid̶a mõgaraba tab̶ari beabadaa! Mʌ̃a b̶arima zocãrã bãrãra ãbaa pe eda quĩrĩã b̶asia eterre wẽrãba idji warrarã i edre edabari quĩrãca. Mãwãmĩna bãrãba quĩrĩãnaẽ́ basía. 38 Maʌ̃ carea Ãcõrẽra waa bãrã ume b̶aẽ́a.§ 39 Mʌ̃a bãrãa jaraya: ara id̶iba mʌ̃ra waa ununaẽ́a ab̶a mʌ̃ bia edabʌdad̶aa. Maʌ̃ ewarid̶e nãwã jarad̶ia: “¡Bio bia b̶ʌa Ãcõrẽ trʌ̃neba zebʌrʌra!”–*
* 23:5 Deuteronomio 6:6-9; Numero 15:37-41. 23:8 Jaradiabarida ab̶a eropanʌa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idjira Critoa.” 23:14 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ versículora neẽ́a. § 23:19 Bãrãra crĩcha neẽ́ b̶eaa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. * 23:26 Eped̶eco sid̶a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. 23:35 Abel. Genesi 4:3-8. Zacaria. Maʌ̃gʌ Zacaria zezara wãrãda Joyadá basía. 2 Cronica 24:20-22. Berequía warra Zacaria. Zacaria 1:1. 23:37 1 Reye 9:10; Jeremia 2:30. § 23:38 Jeremia 22:5. * 23:39 Salmo 118:26.