14
Lau sêli aweŋ sa gêdêŋ Apômtau
1 Go lau samob sêpuc taŋiboa sa ma têtaŋ gêdêŋ gêbêc samuc tonaŋ.
2 Ma lau Israel samob sêli aweŋ sa gêdêŋ Mose agêc Aron ma samob sêsôm gêdêŋ êsêagêc gebe “Ojae, aêac tamac êndu aŋga Aiguptumaŋ me tamac êndu aŋga gamêŋ sawa tonecmaŋ.
3 Apômtau gebe êwê aêac natasa gamêŋ tônê êtu ageŋŋa. Eŋ gebe siŋ enseŋ aêac su to ŋacjo sêjaŋgo aêacnêŋ lauo to gôlôac ŋasec-ŋasec me. Aêac embe tamu tana Aiguptu, oc êmoasiŋ aêac êlêlêc su atom me.”
4 Go sêsôm gêdêŋ tauŋ gebe “Aêac tajaliŋ nêŋ laumata teŋ sa ma tamu tana Aiguptu.”
5 Go Mose agêc Aron sêu tauŋ e laŋôŋanô jagêdêŋ nom lau Israel nêŋ gôlôac samob sêlic.
6 Ma Nun latu Josua agêc Jepune latu Kaleb, ŋaclagêc, taŋ sekeleŋ gamêŋ tau sêwiŋ lau ŋagêdô naŋ, sêkac nêŋ ŋakwê gêŋgic
7 ma sêsôm gêdêŋ lau Israel nêŋ gôlôac samob gebe “Gamêŋ, taŋ aêac ajac laoc ma akeleŋ naŋ, gamêŋ ŋajamanô.
8 Apômtau embe êlic aêac ŋajam, go êwê aêac tasa gamêŋ tau tana ma êkêŋ êndêŋ aêac. Su to lêp keseleŋ ŋamala tônê.
9 Tageŋ ali awem sa êndêŋ Apômtau atom, ma atêc lau gamêŋ tônêŋa atom, gebe êsêac oc têtu aêacnêŋ mo ma nêŋ lamu gêc su aŋga êsêacnêŋ. Ma Apômtau gêmoa gêwiŋ aêac. Atêc êsêac atom.”
10 Ma gôlôac samob sêsôm sebe têtuc êsêagêc ŋa poc êndu.
Go Apômtaunê ŋawasi geoc tau lasê gêdêŋ lau Israel samob aŋga lômbec.
11 Ma Apômtau kêsôm gêdêŋ Mose gebe “Aê gagôm gêŋtalô aŋga êsêacnêŋ, mago lau tau laŋôŋ gelo aê ŋapaŋ to sêkêŋ gêwiŋ aê atom nec, sebe sêŋgôm e êndêŋ ondocgeŋ.
12 Aê gabe jakôniŋ êsêac ŋa kole to janseŋ êsêac su ma jakêŋ aôm ôtu lau-m kapôêŋ to ŋaclai ôlêlêc êsêac su.”
13 Mago Mose kêsôm gêdêŋ Apômtau gebe “Lau Aiguptu oc sêŋô ŋawae gebe aôm gôwê lau tonec toŋaclaigeŋ sêsa aŋga êsêacnêŋ sêmêŋ.
14 Êsêac oc sêsôm biŋ tau ŋawae êndêŋ lau, taŋ sêŋgôŋ gamêŋ tônê naŋ. O Apômtau, êsêac sêŋô ŋawae gebe aôm taôm gômoa lau tonec ŋalêlôm ma goc taôm lasê gêdêŋ êsêac sêlic ŋa mateŋanô. Êsêac sêŋô gebe nêm tao kêkô lau Israel ŋaô ma nêm tao majaŋ kêsêlêŋ gêwiŋ êsêac gêdêŋ ocsalô to tao ja gêdêŋ gêbêc.
15 Embe onseŋ lau tonec su weŋ tageŋ êtôm ŋac tageŋ, go lau tomôkê-tomôkê, taŋ sêŋô aôm ŋawae naŋ, oc sêsôm gebe
16 ‘Kec, Apômtau gêjac mata gamêŋ gêdêŋ lau Israel ma kêtôc lêma gebe êkêŋ gamêŋ tau êndêŋ êsêac, mago eŋ kêtôm atom, gebe êwê êsêac nasêsa gamêŋ tau, tec geseŋ êsêac su aŋga gamêŋ sawa.’
17 O Apômtau, galoc aê jateŋ aôm gebe ôwa nêm ŋaclai sa êtôm biŋ, taŋ taôm kôsôm naŋ gebe
18 ‘Apômtau eŋ gê biŋ tôŋ ma nê têtac gêwiŋ teŋgeŋŋa ŋatêku masi. Eŋ kêsuc launêŋ sec to sêgêli biŋŋa ôkwi. Mago eŋ oc êlic biŋ ŋagêjôŋa siŋ samucgeŋ atom. Eŋ oc êkêŋ tameŋinêŋ sec ŋagêjô êndêŋ latuŋi to dêbuŋi ma abeŋi.’
19 Aê jateŋ aôm, ôsuc lau tonec nêŋ sec ôkwi êtu nêm têmtac gêwiŋ teŋgeŋ kapôêŋŋa ma êtu kôsuc lau tonec nêŋ biŋ ôkwi gêdêŋ taŋ sêwi Aiguptu siŋ e mêŋgêdêŋ galoc naŋŋa.”
Apômtau kêmêtôc lau Israel
20 Apômtau kêsôm gebe “Aê oc kasuc êsêacnêŋ biŋ ôkwi kêtôm nêm biŋ.
21 Mago aê gamoa matoc jali ma aêŋoc ŋawasi oc ênam nom ŋagamêŋ samob auc, tec jasôm biŋŋanôgeŋ gebe
22 Lau samob, taŋ sêlic ŋoc ŋawasi to ŋoc gêŋtalô, tê gagôm aŋga Aiguptu to gamêŋ sawa nê, ma sêsaê aê kêtu dim 10 su to sêŋô aê aoc atom naŋ,
23 oc sêlic gamêŋ, taŋ gajac mata gêdêŋ tameŋi to katôc lemoc gebe têtap sa naŋ, atom. Ma lau samob, taŋ laŋôŋ gelo aê naŋ, oc nasêô lasê gamêŋ tau atom.
24 Mago ŋoc sakiŋwaga Kaleb gêwê kaiŋ ŋalau kaiŋ teŋ ma eŋ taŋa wamu aê ŋapep sawa. Kêtu tonaŋŋa aê gabe jawê eŋ êsô gamêŋ, taŋ eŋ jakêsa su naŋ êna, ma gamêŋ tau êtu ênê wakuc nêŋ gamêŋ.
25 Galoc lau Amalek to Kanaan sêŋgôŋ gaboaŋ, tec eleŋŋa andi ma akac taôm ôkwi amu asa gamêŋ sawa asêlêŋ asa intêna Gwêckocŋa ana.”
26 Ma Apômtau kêsôm biŋ gêdêŋ Mose agêc Aron gebe
27 “Gôlôac sec tonec sêli aweŋ sa êndêŋ aê e êndêŋ ondocgeŋ. Aê gaŋô lau Israel nêŋ biŋ sêli aweŋ saŋa, taŋ sêgôm gêdêŋ aê naŋ.
28 Ôsôm êndêŋ êsêac gebe Apômtau kêsôm gebe ‘Aê gamoa matoc jali, tec jasôm biŋŋanô. Aê gabe jaŋgôm amacnêm biŋ, taŋ gaŋô amac asôm kêsô aê taŋocsuŋ naŋ, ŋanô êsa.
29 Amac samob, taŋ nêm jala kêtu 20 su ma ali awem sa gêdêŋ aê naŋ, nêm ôlim ê su aŋga gamêŋ sawa.
30 Biŋŋanô, amac asa gamêŋ, taŋ katôc lemoc gebe aŋgôŋ naŋ, atom. Jepune latu Kaleb agêc Nun latu Josua tauŋgeŋ nasêô lasê.
31 Ma nêm gôlôac ŋasec-ŋasec, taŋ asôm gebe ŋacjo oc sêjaŋgo êsêac su naŋ, tec jawê êsêac nasêsa gamêŋ tau e sêlic gamêŋ, taŋ amac adec naŋ.
32 Amac taôm nêm ŋawêlêlaŋ oc ênaŋa aŋga gamêŋ sawa tonec.
33 Ma amac latômi sejop bôc sêmoa gamêŋ sawa êtôm jala 40 ma sêôc amacnêm taŋempêc ŋagêjô e amac samob aê su aŋga gamêŋ sawa.
34 Amac akeleŋ gamêŋ tau kêtôm bêc 40, tec aôc nêm keso ŋagêjô êtôm jala 40. Jala teŋ êjô bêc teŋ e nêm kauc êsa êpi gêŋwapac, taŋ ŋam kêsêp gawi amac siŋŋa naŋ.’
35 Aê Apômtau kasôm biŋ tonec. Biŋŋanô, biŋ tonec oc jaŋgôm ŋanô êsa êndêŋ gôlôac sec, taŋ sêboa tauŋ sa gêdêŋ aê. Aŋga gamêŋ sawa tonec êsêac samob oc sênaŋa ma samob oc sêmac êndu aŋga tonec.”
Keleŋwaga 10, taŋ sêkêŋ gêwiŋ atom naŋ, sêmac êndu
36 Mago lau, taŋ Mose kêsakiŋ êsêac gebe sekeleŋ gamêŋ ma sêmu sêmêŋ e sêgôliŋ biŋ sec kêpi gamêŋ tau ma sêli gôlôac samob nêŋ ŋalêlôm sa gêdêŋ Mose naŋ,
37 lau tau, taŋ sêgôliŋ biŋ sec kêpi gamêŋ tau naŋ, sêmac êndu sep tageŋ, gebe Apômtau gêjac êsêac.
38 Lau, taŋ sêja gebe sekeleŋ gamêŋ naŋ, samob sêmac êndu, Nun latu Josua agêc Jepune latu Kaleb tauŋgeŋ tec sêmoa mateŋ jali.
Ŋacjo sêku lau Israel tulu aŋga Horma
39 Mose gêjac miŋ biŋ tonaŋ gêdêŋ lau Israel samob, go êsêac têtaŋ taŋiboa kapôêŋ.
40 Ma gêdêŋ geleŋ mata êsêac dêdi jasêpi lôc ŋatêpôê ma sêsôm gebe “Ôlic acgom, aêac tec amoa ma abe api gamêŋ, taŋ Apômtau gêjac mata gêdêŋ aêac naŋ, gebe aêac agôm sec.”
41 Mago Mose kêsôm gebe “Amac abe aŋgêli Apômtaunê biŋ êtu asageŋŋa. Amac oc atôm atom.
42 Api ana atom, nêm ŋacjo oc sênac amac, gebe Apômtau gêmoa gêwiŋ amac atom.
43 Oc andac lau Amalek to Kanaan ma nêŋ siŋ enseŋ amac su, gebe amac akac taôm su aŋga Apômtaunê, tec Apômtau êmoa êwiŋ amac atom.”
44 Mago êsêac tetoc tauŋ sa ŋanôgeŋ, tec sêpi lôc ŋatêpôê sêja, tageŋ Apômtaunê katapa poacŋa ma Mose sêwi gamêŋ becŋa siŋ atom.
45 Go lau Amalek to Kanaan, taŋ sêŋgôŋ gamêŋ lôcŋa naŋ, sêsêp mêŋsêku êsêac tulu ma sêjanda êsêac êliŋ-êliŋ e jagêdêŋ Horma.
15:1–19:22 Da to daja ŋabiŋsu ŋagêdô gêc môkêlatu tonec ŋalêlôm. Biŋsu ŋagêdô gêwa dabuŋwaga to lau Lewi nêŋ kôm sa ma kêjatu lau gebe sêpuc êsêac tôŋ. Biŋsu ŋagêdô kêmasaŋ lau, taŋ sêmoasac ŋacmatê teŋ e têtôm gebe sêlic om sêwiŋ gôlôac atom naŋ, nêŋ lêŋ têtu selec êtiamŋa. Ma miŋ teŋ kêsêp môkêlatu tonec gêwiŋ gebe Kora gêli awa sa gêdêŋ Mose agêc Aron ma kêtap ŋagêjô sa.