11
Chenu uzeteꞌ Jesuse nú xa nacuꞌ bee bene lu Diose
(Mt. 6:9-15; 7:7-11)
Tucu bese chenu rnacuꞌ Jesuse lu Diose tucu luhuare, nu chenu ulaxu nú unacuꞌnu lu Diose, tucu bee beneꞌnu uni lunu:
―Detá Jesuse, uzeꞌteꞌ liꞌiru xa nacuꞌru lu Diose, tucu nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene, enu uyaquie liꞌilla.
Che uni Jesuse lubeella:
―Chenu nacuꞌhua lu Diose uniꞌhua:
Paꞌru Diose, liꞌilu enu nzucu liñibe,
chiquiꞌ riala nú luꞌcuru ulaꞌna lunú leelu.
Nu yeꞌta lunú rnibiyaꞌlu luru.
Aca lunú riuꞌ arquiꞌlu lu iliulabe quieꞌ tucu nú reca liñibe.
Uliꞌquiꞌ nú daꞌcuru ye bichia.
Uriꞌi perdona stularu,
xne liꞌiru leꞌca rriꞌiru perdona bee bene enu rriꞌi nú
necha neca luru.
La tsanaꞌlu liꞌiru nú riꞌiru dula,
uriꞌi elietsa luru para nú la riꞌiru ye beenú necha
neca.
Leꞌca uni Jesuse lubeella:
―Te zucuaꞌahua tunu tucuhua rluꞌcu tucu bene enu rquieteꞌhua, nu riña nzeꞌe ulelaꞌ rulaꞌ niꞌhua nu ni nzeꞌe: “Alaꞌ zelalu utsanaꞌ chuna pá chenua, xne uriña inza tucu bene enu rquietea nia, nu nzeꞌtalla enza istu nu lecalí xi lucua detea aculla.” Nu cuaqui bene zeꞌe liñi niꞌlla nú nilla: “La riꞌixiꞌilu lua nacuꞌla nia, raꞌtselá nu raꞌtsela bee endua leca modo nú zetea para nú biquia lunú rnacuꞌlu.” Pero nia luhua, añinzuca nú la zeteella para nú deteꞌlla lunú rnacuꞌ bene enu rquieteꞌlla, pero riꞌilla juerza nú zeteella para nú deteꞌlla ye nú secalaꞌchaꞌ bene zeꞌe para nú la riꞌixiaꞌ nzeꞌe lulla. Enzeꞌe nia luhua: Unaꞌcuhua lu Diose che liquiꞌnu luhua lunú rnacuꞌhua. Ulaꞌnahua liꞌinu, che llelaꞌhua liꞌinu. Uziquieehua lunu nu unaꞌcuhua lunu che riꞌi casonu liꞌihua. 10 Xne bene enu rnacuꞌ nú rnacuꞌ lunu riucu nzeꞌene, nu enu rlaꞌnae xelaꞌ nzeꞌene, nu enu siquiee nu rnacuꞌ lunu rriꞌinu caso nzeꞌe.
11 ’Tunu nuꞌhua enu neca paa, ¿Xieꞌ deteꞌhua tucu quiee lu enduꞌhua chenu rnacuꞌ nzeꞌe pá la? ¿Urre xieꞌ deteꞌhua tucu beꞌla lu nzeꞌe chenu rnacuꞌ nzeꞌe beela la? 12 ¿Urre xieꞌ deteꞌhua tucu alacrán chenu rnacuꞌ nzeꞌe tucu artabechiu la? 13 Tunu liꞌihua enu necha rriꞌi, recahua rdeteꞌhua beenú neca nzeꞌca lubee lliꞌñihua, ¡Pero máselá rliquiꞌ Paꞌahua enu nzucu liñibe Espíritu Santo lubee bene enu rnacuꞌ lunu!
Uni bee bene nú rluꞌcu Jesuse lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu
(Mt. 12:22-30; Mr. 3:19-27)
14 Chenu ulua Jesuse benechiquiꞌ enu uriꞌi nú lá niaꞌ tucu bene, nu chenu uchiuꞌu benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ bene zeꞌe, uquixie nú rnilla. Che chiquiꞌ uyanu arquiꞌ bee bene nucuaꞌ, 15 pero nuꞌ bee bene enu uni:
―Benequieꞌ rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna lunú rnibiyaꞌ bezeꞌlu enu rnibiyaꞌ lubee benechiquiꞌ.
16 Stucu beei unacuꞌ tucu milagro liñibe lunu para nú riꞌi beei beyaꞌ tunu neli nú Diose uxeꞌla liꞌinu. 17 Pero liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu xi rriꞌi beei elliebacuꞌ nu uninu lubeei:
―Tatse bee gobierno enu la neca tucu necatse rleꞌ saꞌbeei, leꞌca esquie bee bene tucu niꞌi tunu la neca tucu necatse beei rleꞌe saꞌbeei. 18 Leꞌca esquie tunu leꞌca liꞌi bezeꞌlu riꞌi condrai bee benechiquiꞌ, ¿xa diꞌya nú rnibiyaꞌi che? Rnia nucuaꞌ luhua, xne rnihua nú rluaa benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna lunú reca bezeꞌlu. 19 Pero tunu scua necane, ¿ti rliquiꞌ lunú reca bee beneꞌhua rlua beella benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene che? Nia luhua nú leꞌca liꞌibeella rni beella nú necha rriꞌihua elliebacuꞌ. 20 Xne liꞌá rlua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene equie nú reca Diose, nucuaꞌ rlubeꞌ nú nzula lunú rnibiyaꞌ Diose cuna liꞌihua.
21 ’Tucu bene enu naaqui nu rluꞌculla nú acanuꞌ liꞌilla para nú riꞌiuculla niꞌlla, leca modo nú cachiꞌ bee bene steneꞌlla. 22 Pero tunu nzeꞌta stucu bene enu naaquilá lulla, che riꞌi nzeꞌe ana lulla nu axi nzeꞌe lunú rluꞌculla, nú rriꞌilla elliebacuꞌ nú acanuꞌ liꞌilla, nu leꞌca axi nzeꞌe ye bee steneꞌlla.
23 ’Bene enu la nzu chua rriꞌi condra nzeꞌe liꞌá, nu bene enu riꞌi nú la quieteꞌ bee bene liꞌá, rriꞌi nzeꞌe nú rleꞌe saꞌ bee bene.
Xa rriꞌi bee benechiquiꞌ chenu rebenchilaꞌ zecai arquiꞌ bee bene
(Mt. 12:43-45)
24 ’Chenu xiuꞌu tucu benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene, enzei bee luhuare elu nebichi rlaꞌnai elu tsulachii. Nu chenu la llelaꞌi elu tsulachii, che rriꞌi elliebacuꞌ: “Mejora benchilaꞌ zecaa elu uchiuꞌa.” 25 Nu chenu benchilaꞌ zecai, llelaꞌi arquiꞌ bene elu uchiuꞌi xi neca liñi tucu niꞌi nú nelucuꞌ nu rnaa nzeꞌcae. 26 Chequie nze tucui se achi benechiquiꞌ enu másela necha rriꞌi luquela liꞌi, nu chuꞌu ye beei arquiꞌ bene zeꞌe. Che masescaꞌlá necha aca bene zeꞌe lunú necalla huaꞌtu
Lunú neli rriꞌi nú ñia nzu arquiꞌ bene
27 Diqui nú rni Jesuse bedichiaꞌ cuaꞌ, leta bee bene zeꞌe ubixialí tucu unaꞌa nu unilla:
―¡Ñia nza lu cuendaꞌ unaꞌa enu ullaana liꞌilu nu uriꞌi ruꞌcu liꞌilu!
28 Pero ucuaqui Jesuse nú uninu:
―¡Maselá ñia neca lu cuendaꞌ bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose nu sucuꞌ nú rninu!
Bee bene enu necha rriꞌi unacuꞌ tucu milagro lu Jesuse
(Mt. 12:38-42; Mr. 8:12)
29 Ullaꞌcaꞌla huaxi bee bene elu nzu Jesuse, nu uquixienu uninu lubeei:
―Bee bene enu nucuaꞌa lu iliulabe quieꞌ necha rriꞌi beei nu rnacuꞌ beei tucu milagro lua, pero la riaꞌa niꞌtucu milagro lubeei, xne nediyaꞌlaꞌbeei milagro nú unga lu profeta Jonás. 30 Tucu nú unga Jonás tucu seña lubee bene Nínive, leꞌca scua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose aca tucu seña lubee bene enu nucuaꞌa nee. 31 Bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene, chequie unaꞌa enu unibiyaꞌ lu iliu nú lee sabá huañi zecalla nu nilla nú riala bee bene enu nucuaꞌa nee castiya nú deteꞌ Diose. Xne liꞌilla uchiuꞌulla enza istu, nu ubeꞌtalla para nú ubeneꞌlla lunú reca arre Salomón. Nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua, másela neca equia luquela arre Salomón. 32 Leꞌca huañi zeca bee bene enu ucuaꞌa eyeche Nínive bichia chenu laxu iliulabe, chenu hualu Diose lu cuendaꞌ bee bene enu nehuañi nee, nu ni bee bene Nínive nú bee bene enu nehuañi nee riala beei castiya nú deteꞌ Diose. Xne bee bene eyeche Nínive uzucuꞌbeei nú uni Jonás chenu unilla lubeei nú huañi beei tucu nú niarquiꞌ Diose. Nu liꞌá Jesuse enu nzu cuna liꞌihua másela neca equiea luquela Jonás.
Tucu ejempluꞌ ellieꞌe
(Mt. 5:15; 6:22-23)
33 ’Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsullae elu aꞌchiꞌ, urre tsacuꞌlla tucu caja equiee. Pero zucune elu ayaa para nú duꞌ llieꞌe lubee bene enu chuꞌu zeꞌe. 34 Iꞌculuaꞌahua neca xi neca ellieꞌe lu cuerpoꞌahua, tunu rriaꞌahua lunú neca nzeꞌca diqui cuerpoꞌahua nuꞌ ellieꞌe. Nu tunu rriꞌahua nú necha neca, diqui cuerpoꞌahua neca xi neca tucu elu natsacabe. 35 Ubiꞌya liꞌilu para nú la chenu iꞌcululu liꞌilu inziu nú necha neca. 36 Tunu la riꞌi cuerpoꞌahua niꞌ temeꞌ nú necha neca, che neca cuerpoꞌahua xi neca tucu quiꞌ quinqué nú rduꞌllieꞌe.
Uni Jesuse nu bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés necha rriꞌi beei
(Mt. 23:1-36; Mr. 12:38-40; Lc. 20:45-47)
37 Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubeei, tucu fariseo uzeneꞌ Jesuse para nú chanu acununui eta niꞌi. Chenu uyuꞌunu liñi niꞌi chu uzucunu lu mexa. 38 Nu chiquiꞌ uyanu arquiꞌ fariseo zeꞌe nú ne naa Jesuse ante nú acunu tucu nú neca costumbreꞌ beei. 39 Pero uni Jesuse lui:
―Liꞌihua necahua xi neca bee vaso cuna bee pliato nú neyequie diꞌchi, xne rlubeꞌ nú neca nzeꞌcahua diꞌchiquie pero liñirquie nuꞌ nú necha neca nu necahua huanaꞌ. 40 ¡Chiquiꞌ nziti arquiꞌhua! ¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú leꞌca liꞌi Diose enu urecheꞌ beꞌlaꞌhua urecheꞌ arquiꞌhua la? 41 Uriꞌihua elietsa lubee bene enu lecalí xi luꞌcu, para nú scua lubeꞌ nú neli nzeꞌcahua.
42 ’¡Cueꞌhua bee fariseo!, liꞌihua rdeteꞌhua diezmo bee huañi nú neca menta, cuna rruda nu ye nú racu bee bene. Rdeteꞌhua nucuaꞌ lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ ley nú riala riꞌihua, pero la riꞌihua tucu nú neli neca lubee bene, nu la riꞌi casohua elusecaꞌ Diose. Uriꞌihua caso elu secaꞌnu nu la tsanaꞌhua nú deteꞌhua lunú rdeteꞌhua lunu.
43 ’¡Cueꞌhua bee fariseo!, xne riuꞌ arquiꞌhua sucuhua liñi indu lu xleta elu sucu bee bene enu mase neca equie, nu riuꞌ arquiꞌhua nú chiquiꞌ luꞌcu bee bene ulaꞌna luhua ante huaxi bee bene.
44 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, xne la riꞌihua tucu nú rnihua! Liꞌihua necahua xi neca bee eluhua nú la lañiꞌ bee bene, nu la riꞌi beei beyaꞌ chenu rtaꞌ beei equie bee eluhua zeꞌe.
45 Nu ucuaqui tucu ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nú uni:
―Maestro, chenu rnilu bee bedichiaꞌ cuaꞌ leꞌca nuu luru rnilu scua la.
46 Pero uni Jesuse lubeei:
―¡Leꞌca cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés! Xne rnibiyaꞌhua nú riꞌi bee bene lunú neriñaꞌ riꞌi beei, nu niꞌ temeꞌ la niarquiꞌhua riꞌihua elietsa lubeei para nú riꞌi beei tucu nú niarquiꞌhua.
47 ’¡Cueꞌhua! Xne sucheꞌhua equie bee eluhuaꞌ bee profeta enu unguuti bee beneꞌhua huaꞌtu. 48 Scua rriꞌi bee bene beyaꞌ nú neca tucu necatsehua lunú uriꞌi bee beneꞌhua huaꞌtu. Liꞌibeei unguuti beei bee profeta zeꞌe, nu liꞌihua urecheꞌ nzeꞌcahua equie bee eluhuaꞌ beella.
49 ’Enzeꞌe equie nú reca Diose uninu: “Liꞌá xeꞌla bee profeta cuna bee apóstoles, nu úti bee bene texcuaꞌa beella, nu riꞌi condra bee bene téxcuaꞌa beella.” 50 Chequie bee bene enu nehuañi nee, deteꞌ Diose castiya liꞌibeei equie cuendaꞌ reneꞌ bee profeta nú uriꞌchia hasta chenu uquixie iliulabe. 51 Hasta reneꞌ Abel nu hasta reneꞌ Zacarías enu unguuti beei labe eliꞌyaꞌ indu llene Jerusalén. Nia luhua nú bee bene enu nehuañi nee, liꞌibeei ixiu beei equie nú unguuti bee beneꞌ beei bee benecuaꞌ.
52 ’¡Cueꞌhua bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises!, xne la zelahua nú riꞌi bee bene beyaꞌ xa riala riꞌi beei para nú aca beei bee beneꞌ Diose, nu niꞌ liꞌihua la riꞌihua nú acahua bee beneꞌ Diose, nu rcahua nú aca bee bene enu niarquiꞌ nú aca bee beneꞌ Diose.
53 Chenu uni Jesuse bee bedichiaꞌ cuaꞌ, bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo chiquiꞌ ulee beei lunu, nu uquixie beei unidichiaꞌ beei huaxi nú unidichiaꞌ beei lunu. 54 Uriꞌi beei preo liꞌinu para nú llelaꞌ beei tucu nú ricuꞌquiya beei liꞌinu.