12
Uzeteꞌ Jesuse nú la neca nzeꞌca nú aca niquichiaꞌ bee bene
Diquila nú nucuaꞌa beella esquie uyetesaꞌ huaxi mili bee bene zeꞌe, nu equie nú huaxi beei rtaꞌcu saꞌbeei. Chequie uquixie Jesuse uninu rluti lubee beneꞌnu:
―Ubiꞌyahua liꞌihua lu levaduraꞌ bee fariseo, rni nucuaꞌ nú ubiꞌyahua liꞌihua xne la riꞌi beei tucu nú rnibeei. Xne niꞌ tucu nú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acachee ye bee nucuaꞌ, nu niꞌ tucu beenú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acabiyaꞌ ye bene nucuaꞌ. Enzeꞌe ye bee bedichiaꞌ nú unihua elu necabe nzu, yeneꞌ bee bene bee bedichiaꞌ cuaꞌ lu ellieꞌe, nu bee bedichiaꞌ nú aꞌchiꞌ unihua liñi niꞌihua, nuꞌ bene enu bixialí bedichiaꞌ cuaꞌ ante lu ye bee bene.
Ti rquiꞌña nú lliqui bee bene
(Mt. 10:26-31)
’Liꞌihua bee bene enu rquietea, nia luhua nú la lliquihua bee bene enu niarquiꞌ nú uti liꞌihua. Xne titse bee bene nuꞌ modo nú uti cuerpoꞌhua, pero espírituꞌhua lecati riꞌchia Pero nia luhua nú ti rquiꞌña nú lliquihua: Ulliquihua Diose, xne liꞌinu rluꞌcunu nú rnibiyaꞌnu nu chenu uyuculanu nú nehuañihua, liꞌinu recanu xeꞌlanu espírituꞌhua ebila. Enzeꞌe ulliquihua liꞌinu.
’Liꞌihua nediyaꞌhua nú bee iñi enu rcuecuꞌ la zeca beeí huaxi, pero Diose la zañiꞌ niꞌ tucu beeí. Nu liꞌihua hasta ye bee ichia equiehua nebacuꞌ Diose. Enzeꞌe la lliquihua, xne másela secahua lunú seca huaxi bee iñi.
Bee bene enu la tsacuꞌ arquiꞌ nú neca beneꞌ Jesuse
(Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20)
’Liꞌá nia luhua nú titse bene enu ni lubee bene nú necalla benea, leꞌca esquie liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose nia lubee ángeleꞌnu nú necalla benea. Pero bene enu ni lubee bene nú la acalla benea, leꞌca esquie liꞌá nia lubee ángeleꞌ Diose nú la necalla benea.
10 ’Nuꞌ perdonaꞌ titse bene enu ni condra liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, pero bene enu ni condra lu Espíritu Santo. Lecaꞌ perdona para bene zeꞌe.
11 ’Chenu uyaꞌ bee bene liꞌihua liñi bee indu, urre lubee juece, urre lubee usticia, la chenu arquiꞌhua xa cuaquihua lubeella cuna nú xa nihua. 12 Xne chenu riña hora nú nihua, Espíritu Santo neca enu duꞌ arquiꞌhua xanihua.
Equie cuendaꞌ eluxene
13 Tucu bene enu nza leta bee bene zeꞌe uni lu Jesuse:
―Maestro, uniꞌ lu bichiaa nú liquiꞌi rencia nú rialaa.
14 Nu ucuaqui Jesuse lui:
―Niyu, ¿ti uni lulu nú neca juece urre tucu enu ritsiꞌ bee steneꞌhua?
15 Leꞌca uninu lubeei:
―Ubiꞌyahua liꞌihua para nú la leꞌhua eluxene nú la luꞌcuhua, xne lecaxi zibiꞌ eluxene nú rluꞌcu bee bene, nu bee eluxene cuaꞌ la neca nucuaꞌ nú liquiꞌ nú nehuañi bee bene.
16 Chequie uni Jesuse tucu ejemplu lubeei:
―Uhuañi tucu bene xene, nu chiquiꞌ unguyuꞌ nú unguyuꞌ lu yuꞌlla. 17 Nu uquixie uriꞌilla elliebacuꞌ nú rnilla: “¿Xa riꞌá nee? La lucua elu ducheꞌa ulaꞌcua.” 18 Che unilla: “Nediyalá xa riꞌá, chila bee niꞌi elu rducheꞌa bee ulaꞌcua, nu recheꞌa bee niꞌi nú llenelá. Zeꞌe ducheꞌa bee ulaꞌcua cuna ye beenú rluꞌcua. 19 Nu nia lu leꞌcatsia liꞌá: Nee sí rluꞌculu huaxi ulaꞌcu para huaxi lana, utsulachi nu udacu nu uhueꞌ nu ñia utsu arquiꞌlu.” 20 Pero uni Diose lulla: “Niyu chiquiꞌ netundulu, nee rulaꞌ quieꞌ atilu, nu beenú nuꞌcheꞌelu, ¿ti yaꞌnanuu bee nucuaꞌ che?” 21 Scua seca bene enu rducheꞌ eluxeneꞌ para liꞌitsia, pero lu Diose lecaxi luꞌculla.
Rriucu Diose bee beneꞌnu
(Mt. 6:25-34)
22 Che uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―Liꞌá nia luhua, nú la chenu arquiꞌhua nú xi acuhua para nú nze nehuañihua, leꞌca la chenu arquiꞌhua nú xi utuhua. 23 Nú nehuañi bene máse seca lunú racu bene, nu cuerpoꞌ bene máse seca lu xucu bene. 24 Ubiꞌyacuruhua bee bieca. La duꞌ beeí nii nu la quieteꞌ saꞌbeeí ulaꞌcu, nu la luꞌcu beeí elu chucheꞌ ulaꞌcuꞌ beeí, pero Diose lia rdeteꞌ nú racu beeí. Enzaláquieꞌ liꞌihua másela secahua lunú seca bee iñi. 25 Nu leꞌca, ¿xieꞌ equie nú tematsia chenu arquiꞌ bene nú xeelá huañilla la? 26 Nu tunu niꞌ nucuaꞌ la aca bene riꞌilla, ¿xiquie nú nzenu arquiꞌ bene equie nú xi aculla cuna beelá beenú xa nze nehuañilla che?
27 ’Ubiꞌyacuruhua xa rruꞌcu bee quie dañi, la riꞌi bee riñaꞌ, nu la recheꞌ bee laquie. Pero niꞌ arre Salomón lá tsucheꞌlla tucu nú nzucheꞌ bee quie añinzuca nú chiquiꞌ utsucheꞌella. 28 Enzeꞌe, tunu bee huañi dañi sucheꞌ Diose nee, nu yeꞌe tsia nzula nu chiquine, ¡enza láquieꞌ liꞌihua nú la liquiꞌnu lunú utuhua, bene enu lleꞌna tsia nzeli arquiꞌ Diose bee lee! 29 Enzeꞌe la chenzehua nu la chenu arquiꞌhua nú xi acuhua cuna nú xi hueꞌhua. 30 Xne bee bene enu la chili arquiꞌ Diose, liꞌibeei neca beei enu nzenu arquiꞌ bee nucuaꞌ. Pero liꞌihua rluꞌcuhua tucu paꞌhua enu nzucu liñibe, nu liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu lunú secalaꞌchaꞌhua. 31 Pero uzelahua nú nibiyaꞌ Diose luhua che liquiꞌnu ye beenú secalaꞌchaꞌhua.
Equie cuendaꞌ eluxene liñibe
(Mt. 6:19-21)
32 ’Bee benea, la lliquihua laca huaxihua, pero Paꞌahua Diose ñia nzu arquiꞌnu liquiꞌnu lunú rnibiyaꞌnu luhua. 33 Utihua lunú rluꞌcuhua, nu uriꞌihua elietsa lubee bene enu seca elitsi. Ucuaꞌnahua nú riꞌihua ana eluxene liñibe nú leca xunga laxu, elu la chuꞌu huanaꞌ niꞌ bee belalaꞌ. 34 Xne elu nuꞌcheꞌe eluxeneꞌhua zeꞌetsia nzu elliebacuꞌhua.
Rquiꞌña nú cuaꞌa tsiña bee bene
35 ’Ucuaꞌa tsiñahua, nu uriꞌihua tucu nú riala riꞌihua. 36 Uriꞌihua tucu nú rriꞌi bee mosoꞌ enu nucuaꞌaquiee chenu benchilaꞌ patronꞌbeei, nú nzalla lu tucu tsaꞌa para nú chu xaꞌla beei ruꞌu puerta chenu chichilla ruꞌu puerta. 37 Ñia neca lu cuendaꞌ bee mosoꞌ enu nucuaꞌa naa nu nucuaꞌa quiee nú benchilaꞌ patronꞌ beei. Xne nia luhua nú leꞌca liꞌi patronꞌ beei cuaꞌa liꞌibeei lu mexa nu chu cheꞌella xuculla para nú deteꞌlla nú acu beei. 38 Ñia neca lu cuendaꞌ beei tunu llunaꞌ patronꞌ beei liꞌibeei nú nucuaꞌa naa beei, mase nú riñalla ulelaꞌ rulaꞌ urre riñalla elliecabe. 39 Leꞌca uriꞌihua beyaꞌ, tunu nediyaꞌ tucu bene nú xiura riña huanaꞌ niꞌilla, la zelalla nú chuꞌu huanaꞌ zeꞌe cachiꞌ bee steneꞌlla. 40 Leꞌca ucuaꞌa tsiñahua xne liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, riñaa chenu la riꞌihua elliebacuꞌ nú riñaa.
Equie cuendaꞌ bene enu saꞌalu stichiaꞌ cuna bene enu la tsaꞌalu stichiaꞌ
(Mt. 24:45-51)
41 Chequie unidichiaꞌ Pedro lu Jesuse nú unilla:
―¿Unilu ejemplu cuaꞌ lu liꞌitsiaru la? u ¿Unilu nucuaꞌ lu ye bee bene la?
42 Nu uni Jesuse:
―Unia ejemplu cuaꞌ lu titse bene enu saꞌalu stichiaꞌ nu rriꞌilla tucu nú rialane. Tucu nú rriꞌi tucu mosoꞌ enu riaꞌnanuu niꞌi patronꞌ para nú deteꞌlla nú acu beelá bee mosoꞌ chenu riña hora nú acu bee nzeꞌe. 43 Ñia neca lu cuendaꞌ mosoꞌ enu rriꞌi tucu nú rialane chenu riña zeca patronꞌlla. 44 Xne nia luhua nú tsaꞌna patrón zeꞌe ye bee steneꞌlla para nú yaꞌna cuendaꞌ mosoꞌ zeꞌe bee nucuaꞌ. 45 Pero tunu riꞌi mosoꞌ zeꞌe elliebacuꞌ nú rleꞌlá nú riña patrónꞌlla, che quixiella nú xitserinulla beelá bee mosoꞌ cuna bee criada. Nu quixiella nú acutsialla cuna nú hueꞌtsialla hasta nú lluchiꞌlla, 46 chequie riña patrónꞌlla tucu bichia nú la zucuꞌlla, nú riña patron zeꞌe tucu hora nú la riꞌlla beyaꞌ. Che chiquiꞌ juerte deteꞌ patrón zeꞌe castiya liꞌilla, nu xeꞌla patron zeꞌe liꞌilla elu riala bee bene enu la zucuꞌ nú rni bee bene.
47 ’Xne mosoꞌ enu nediyaꞌ nú xa niarquiꞌ patrónꞌlla nú riꞌilla pero la tsu tsiñalla, nu leꞌca la zucuꞌlla stichiaꞌ patrónꞌlla, liꞌilla rialalla castiya nú chiquiꞌ juerte. 48 Pero mosoꞌ enu la riꞌi beyaꞌ xa niarquiꞌ patrónꞌ nú riꞌi, nu rriꞌilla tucu nú yalalla castiyaꞌlla, zecalla castiyaꞌlla pero menola. Enzeꞌe bene enu lia udeteꞌ Diose huaxi lunú recalla, rquiꞌña nú máse riꞌilla lunú udeteꞌ Diose lunú recalla. Leꞌca esquie bene enu lia udeteꞌ Diose nú rnibiyaꞌ rquiꞌña nú máse riꞌilla equie nú udeteꞌ Diose nu rnibiyaꞌlla.
Rleꞌesaꞌ bee bene equie cuendaꞌ Jesuse
(Mt. 10:34-36)
49 ’Liꞌá nzela lu iliulabe xi neca tucu quii, nu alaꞌ recala lunú nzu nú aca. 50 Nzeꞌta nú chiquiꞌ nehuana zecaa nu nzula nú zeca scua, ¡nu desde nee chiquiꞌ nehuana nzu arquia hasta nú yalu ye bee nucuaꞌ! 51 La riꞌihua elliebacuꞌ nú tia uriña lu iliulabe para nú riꞌá nú aca tucunecatse arquiꞌ bee bene lu saꞌ beei. Xne equie nú chili arquiꞌ bee bene liꞌá leꞌe saꞌ bee bene cuna bee bene enu la chili arquiꞌ liꞌá. 52 Xne desde nee elu nucuaꞌa ayuꞌ bene liñi tucu niꞌi, liunu chunalla cuna chiuculla, nu liunu chiuculla cuna chunalla. 53 Bee paa riꞌi condralla bee lliꞌñilla, nu bee lliꞌñilla riꞌi condra liꞌibeella. Leꞌca esquie bee naa riꞌi condra beella xinchiuꞌcu beella nu xinchiuꞌcu beella riꞌi condra liꞌibeella, nu bee suegra riꞌi condralla bee llixilla, nu bee llixilla riꞌi condra liꞌibeella.
Xa neca señaꞌ bee tiembu
(Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13)
54 Chequie uni Jesuse lubee bene:
―Chenu rlañiꞌhua nú rliñi xcabe enza ratseꞌ bichia, che rnihua nú laca quiu nu rlaca quiu. 55 Nu chenu rlañihua nú xiuꞌu bii enza sur, che rnihua nú aca nelee nu esquie recae. 56 Bene enu niquichiaꞌ bee lee. Rriꞌihua beyaꞌ xa neca bee seña liñibe cuna lu iliulabe, nu ¿xiquie nú la riꞌihua beyaꞌ xa neca lunú reca nee?
Ucuaꞌnahua nú tsuxe arquiꞌhua lu bene enu rlee luhua
(Mt. 5:25-26)
57 ’¿Xiquie nú la riꞌihua elliebacuꞌ leꞌca liꞌitsiahua ta nú neca nzeꞌca riala nú riꞌi bene? 58 Tunu nuꞌ enu nze deteꞌ cuenda liꞌilu lubee usticia, nu llaꞌcalu liꞌilla labe inziu chenu nzalálu lubee usticia ucuaꞌna nú tsúcheꞌlu nucuaꞌ cuna liꞌilla ante nú riñalu lubee usticia. Xne tunu riñalu lu enu hualue lu cuendaꞌlu, che deteꞌ cuenda nzeꞌe liꞌilu lubee sundado nu duꞌ beei liꞌilu niꞌcuꞌ. 59 Liꞌá nia lulu, nú la chiuꞌulu niꞌcuꞌ hasta nú ixiulu ye nú nacuꞌ juece lulu.