5
Chenu uriꞌi Jesuse milagro nú ulluna huaxi bee bela
(Mt. 4:18-22; Mr. 1:16-20)
Tucu bese chenu nzu Jesuse ruꞌu inzatuꞌ Genesaret, uriña huaxi bee bene lunu xne niarquiꞌ beei nú yeneꞌ beei Stichiaꞌ Diose nu hasta nú utaꞌcu beei Jesuse. Nu ulañiꞌ Jesuse chiucu barco ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. Nu nelata liñii xne bee bene enu rucu bela ulacala beei equiee xne rquie beei ixiu nú rucu beei bela. Che uyuꞌu Jesuse liñi tucu bee barco zeꞌe, neca tucu barco zeꞌe barcoꞌ Simón, nu unacuꞌnu lu Simón nú laca quieella barco zeꞌe lleꞌna enza lu inzatuꞌ zeꞌe. Nu uzucunu liñi barco zeꞌe nu uquiexienu seteꞌnu bee bene.
Chenu ulaxu nú uninu lubee bene zeꞌe, uninu lu Simón:
―Uyaꞌ barco quieꞌ elu mase aquié lu inzatuꞌ quieꞌ, nu duꞌhua ixiu lu inza para nú ucuhua bee bela.
Nu ucuaqui Simón lu Jesuse:
―Maestro, diquillu rulaꞌ quieꞌ rucuꞌru bela nu niꞌ tucuí lá riꞌiru ana alluna, pero tunu rnilu nú duꞌuru ixiu nú rucuꞌru bela lu inza scua riꞌá che.
Chenu uduꞌ beella ixiu nú rucu beella bela lu inza, uducu beella huaxi bee bela hasta nú uquixie nú saa ixiu zeꞌe. Chequie uriꞌi beella seña lu saꞌ beella enu nucuaꞌa liñi stucu barco, para nú riꞌi bee nzeꞌe elietsa lubeella. Che uya beella nu urichee beella rucu barco zeꞌe bee bela hasta nú lleꞌnatsia achatseꞌ bee barco zeꞌe lu inza.
Chenu ulañiꞌ Simón Pedro nú unga scua utsu lliquilla lu Jesuse nu unilla lunu:
―¡La yala nú tsua lulu Jesuse, xne necaa bene enu rluꞌcu dula!
Unilla scua xne chiquiꞌ uyanu arquiꞌlla cuna beelá bee saꞌlla nú huaxi bee bela uducu beella. 10 Leꞌca uyanu arquiꞌ Jacobo cuna Juan, enu neca bee llianaꞌ Zebedeo, nu neca beella mbañeruꞌ Simón. Pero uni Jesuse lu Simón:
―La lliquilu xne hasta nee quixiélu nú nilu lubee bene para nú aca beei bee benea luhuare nú ruculu bela.
11 Che uhua beella barcoꞌ beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe, nu utsaꞌna beella ye bee nucuaꞌ zeꞌe nu chu nzenu beella Jesuse.
Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ulleꞌca elichia nú lee lepra
(Mt. 8:1-4; Mr. 1:40-45)
12 Tucu bichia nzu Jesuse tucu eyeche, nu uriña tucu bene enu seca elichia nú lee lepra lunu, chenu ulañiꞌlla liꞌinu, utsu lliquilla lunu hasta nú utiꞌlla tequieella lu yuu, nu uziquieella lunu nú unilla:
―Detá, Jesuse tunu laca arquiꞌlu nuꞌ beyaꞌ nú riꞌiyecalu liꞌá.
13 Che uricuꞌ Jesuse yanu equie niyu zeꞌe, nu uninu:
―Niarquia nú yecaꞌlu.
¡Uyecaꞌ nee! Hora zeꞌe uyecaꞌ niyu zeꞌe. 14 Nu uni Jesuse lulla:
―La ixiuleꞌelu lu niꞌtucu bee bene nú xa uyecaꞌlu, lu uleꞌyatsia uquia tixiuleꞌe nú uyecaꞌlaꞌlu. Che deteꞌlu tucu uꞌna lu Diose tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ Moisés, para nú riꞌi ye bee bene beyaꞌ nú uyecaꞌlaꞌlu.
15 Pero cada bichia masela uriꞌchia bee bedichiaꞌ lunú rriꞌi Jesuse, nu rieteꞌ saꞌ huaxi bee bene para nú rieneꞌ beei lunú rninu cuna nú rriꞌiyecanu liꞌibeei lubee elichia nú seca beei. 16 Nu nza Jesuse bee luhuare elu lecalí ti nuꞌ para nú rnacuꞌnu lu Diose.
Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu neati beꞌlaꞌ
(Mt. 9:1-8; Mr. 2:1-12)
17 Tucu bichia chenu seteꞌ Jesuse bee bene, zeꞌe nucuaꞌa chiucu chuna bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés nzeꞌta beella diqui lu iliu Galilea, cuna lu iliu Judea cuna lu eyeche Jerusalén. Ulubeꞌ Jesuse lubeella nú rlucuꞌnu poderꞌ Diose, nu rriyecanu bee bene enu riti. 18 Che uriñayuu chiucu chuna bee bene tucu niyu enu neati beꞌlaꞌ nchiucuꞌ lu camilla, niarquiꞌ beei nú chuꞌunuu beei niyu quieꞌ liñi niꞌi hasta lu Jesuse. 19 Pero leca modo chuꞌnuu beei niyu quieꞌ liñi niꞌi zeꞌe xne nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe. Che uquie beei equie niꞌi zeꞌe nu uxaꞌla beei equiee, nu ulaca beei niyu enu riti zeꞌe labe bee bene elu nzu Jesuse. 20 Chenu ulañiꞌ Jesuse nú nzeli arquiꞌbeei liꞌinu, uninu lu bene enu riti zeꞌe:
―Llianaꞌa uriꞌá perdona stulalu nee.
21 Che bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo uquixie beella uriꞌi beella elliebacuꞌ nú uni beella: “¿Ti neca nucuaꞌ nú rni nucuaꞌ nú neca nucuaꞌ Diose? Xne tucutsia Diose reca rriꞌi perdona stula bee bene.”
22 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú xa rriꞌi beella elliebacuꞌ nu uninu lubeella:
―¿Xinu rriꞌihua elliebacuꞌ scua? 23 ¿Ta nú mase neriñaꞌ nú aca: “Nú nia lu niyu quieꞌ uriꞌá perdona stulalu”, urre nia lulla: “Uzetee nu utseꞌ”? 24 Pero nee lubea luhua nú liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu iliulabe para nú riꞌá perdona stula bee bene.
Che uni Jesuse lu niyu enu riti zeꞌe:
―Nia lulu nú uzetee unaꞌtse camiyaꞌlu nu uquiaꞌa niꞌlu.
25 Hora zeꞌe utsuli niyu zeꞌe lu ye bee bene nu chu unaꞌtsella camilla nú uriculla lu, nu chu nzialla enza niꞌlla nu chiquiꞌ udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose. 26 Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei nú unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nu chiquiꞌ ulliqui beei nú unibeei:
―Bichia quieꞌ ulañiaꞌahua tucu milagro nú lascaꞌ lañiaꞌahua.
Chenu ubixia Jesuse tucu bene enu lee Leví
(Mt. 9:9-13; Mr. 2:13-17)
27 Lulá bee nucuaꞌ uchiuꞌu Jesuse eyeche zeꞌe, nu ulañiꞌnu tucu bene enu rriꞌi cubre bee impuesto leella Leví. Nzuculla elu rixiu bee bene bee impuesto. Nu uninu lulla:
―Utequie liꞌá.
28 Nu chu utsuli Leví, nu utsaꞌnalla ye bee steneꞌlla nu nzequieella Jesuse.
29 Chequie uriꞌi Leví tucu eliñi llene niꞌlla para Jesuse, nu nucuaꞌa huaxi bee bene enu rriꞌi cubre bee impuesto cuna huaxilá bee bene, enu nucuaꞌanu beella lu mexa. 30 Pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, uquixie beella nú seꞌta beella bee beneꞌ Jesuse, nu uni beella:
―¿Xinu racunuhua nu rueꞌnuhua bee bene enu rriꞌi cubre bee impuesto cuna bee bene enu rluꞌcu dula?
31 Nu ucuaqui Jesuse lubeella:
―Bee bene enu la aca riti la quiꞌña bee nzeꞌe doctor, pero bee bene enu riti rquiꞌña bee nzeꞌe doctor. 32 Lá yela lubee bene nzeꞌca, pero uriña lubee bene enu rluꞌcu dula, para nú cheꞌe arquiꞌbeei lu cuendaꞌ stula beei.
Udixiuleꞌe Jesuse xa neca equie cuendaꞌ chenu la acu bee bene lunú rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu Diose (Mt. 9:14-17; Mr. 2:18-22)
33 Che uni beella lu Jesuse:
―Bee beneꞌ Juan Bautista cuna bee fariseo huaxi bese lá acu beella, equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose nu leꞌca chiquiꞌ rnacuꞌ beella lu Diose. ¿Xiquie nú racutsia bee beneꞌlu nu rueꞌtsia beella?
34 Nu ucuaqui Jesuse lubeella:
―¿Xieꞌ nuꞌ modo nú nihua lubee bene enu nezeneꞌ lu tucu tsaꞌa chia, nu la acu beei chenu nucuaꞌa beei cuna niyu enu xia la? 35 Pero riña bichia chenu la nzuaꞌ bene enu xia zeꞌe cuna bee bene, che si deteꞌ beella bichia nú la acu beella, equie nú rluꞌcu beella ulaꞌna lu Diose.
36 Leꞌca uninu lubeella:
―Lecati chiecuꞌ te pedazo laquie cuqui para nú quielaꞌlla lu tucu laquie uxu. Xne tunu riꞌi bee bene scua, riꞌi laquie cuqui nú mase tsaa laquie uxu, leꞌca la yaꞌna nzeꞌca laquie cuqui lu laquie uxu. 37 Leꞌca la chuꞌu biñu cuqui liñi iti uxu, xne riꞌi biñu cuqui nú tsaa iti uxu, che nitilu biñu cuaꞌ cuna iti. 38 Enzeꞌe rquiꞌña nú chuꞌu biñu cuqui liñi iti cuqui para nú la nitilu rucune. 39 Nu niꞌ tucu bene enu rueꞌ biñu uxu la yuꞌ arquiꞌ biñu cuqui, xne rnibeei: “Máse neca nzeꞌca biñu uxu.”