6
Chenu unguxi bee beneꞌ Jesuse túu lu trigo bichia nú sulachi bee bene Israel
(Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28)
Tucu bichia nú sulachi bee bene Israel udetenu Jesuse bee beneꞌnu lu yuu elu nuꞌ trigo nu uquixie bee beneꞌnu unguxi beella túu lu trigo, nu uzuꞌcu beella ebichiꞌi liñi ya beella nu udacu beellae. Chequie unidichiaꞌ chiucu chuna bee fariseo lubeella:
―¿Xinu rriꞌihua lunú la yala riꞌihua bichia nú sulachi bee bene?
Nu ucuaqui Jesuse:
―¿Xieꞌ lascaꞌ ulahua elu rni nú xa uriꞌi David cuna bee bene enu nuulla tucu bese chenu uliaꞌna beella la? Uyuꞌu David liñi induꞌ Diose nu udeteꞌ uleꞌya pá nú necaleꞌya yalla, nu udacullae nu leꞌca udeteꞌlla pá cuaꞌ udacu bee bene enu nuulla, añinzuca nú bee uleꞌyatsia nuꞌ modo acu bee pá cuaꞌ.
Leꞌca uni Jesuse lubeella:
―Nu liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, leꞌca rluꞌcua nú rnibiyaꞌa lu bichia nú sulachi bee bene.
Uriꞌiyeca Jesuse tucu bene enu ubichicuꞌ ya
(Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6)
Stucu bichia nú sulachi bee bene uyuꞌu Jesuse liñi tucu induꞌ bee bene Israel, nu uquixienu uzeteꞌnu bee bene. Zeꞌe nzucu tucu niyu enu ubichi cuꞌ ya chubee. Chequie bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés cuna bee fariseo, nucuaꞌa tsiꞌña beella tunu riꞌiyeca Jesuse bene zeꞌe bichia nú sulachi beella, para nú scua luꞌcu beella xa ricuꞌ quiya beella liꞌinu. Pero liꞌinu nediyaꞌlaꞌnu xi elliebacuꞌ rriꞌi beella, che uninu lu bene enu ubichicuꞌ ya:
―Utsuli nu utsu labe quieꞌ.
Nu chu utsuli bene cuaꞌ nu uya tsulla zeꞌe. Chequie uni Jesuse lubeella:
―Nidichiaꞌa tucu luhua: ¿Xi riala riꞌi bee bene bichia nú sulachi bee bene? ¿Nú neca nzeꞌca la urre nú necha neca la? ¿Tsilaꞌa bene nú la ati tucu bene la urre tsanaꞌ arquiꞌ bene nú ati tucu bene la?
10 Nú chu ubiꞌya Jesuse lu ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe nu uninu lu niyu zeꞌe:
―Ulí yalu.
Che uriꞌi niyu zeꞌe scua nu uyecaꞌ yaalla. 11 Pero nuꞌ bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe, chiquiꞌ ulee beei nu uquixie beei unibeei lu saꞌ beei nú xa riꞌi condra beei Jesuse.
Chenu ucañi Jesuse chiꞌchiucu bee apóstolꞌnu
(Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19)
12 Bee bichia zeꞌe uya Jesuse dañi nu unacuꞌnu lu Diose, nu diquillu rulaꞌ unacuꞌnu lu Diose zeꞌe. 13 Chenu uyeꞌe lu yuu ubixianu ye bee beneꞌnu nu ucañinu chiꞌchiucu beella, nu uhua leenu liꞌibeella apóstoles. 14 Bee benequieꞌ neca enu ucañinu:
Simón enu leꞌca uhualeenu Pedro,
Andrés bichi Simón,
Jacobo,
Juan,
Felipe,
Bartolomé,
15 Mateo,
Tomás,
Jacobo llianaꞌ bene enu lee Alfeo;
Simón enu ullutse leta tucu partido nu lee cananista;
16 Judas bichi Jacobo;
nu cuna Judas Iscariote, enu udeteꞌ cuenda Jesuse.
Chenu uzeteꞌ Jesuse huaxi bee bene cuna nú uriyecanu bee bene
(Mt. 4:23-25)
17 Chequie ulaca Jesuse dañi zeꞌe cuna bee apóstolꞌnu nu ucuaꞌaxe beella lu tucu lichi cuna huaxi bee bene enu nzequie liꞌinu; cuna huaxilá bee bene enu nzeꞌta diqui bee luhuare lu iliu Judea, cuna bee bene Jerusalén cuna bee bene enu nzeꞌta ruꞌu inzatuꞌ eyeche Tiro cuna Sidón. Ubeꞌta bee benequieꞌ para nú ubeneꞌ beei lunú rni Jesuse cuna nú uriꞌiyecanu liꞌibeei lubee elichia nú seca beei. 18 Leꞌca uriꞌiyecanu bee bene enu nchiñi bee benechiquiꞌ arquiꞌ. 19 Ye bee bene zeꞌe niarquiꞌ beei tiꞌya beei Jesuse, xne rriꞌiyecanu ye beei cuna poder nú rluꞌcunu.
Lunú riꞌi nú ñia nzu arquiꞌ bene nu lunú riꞌi nú nehuana nzu arquiꞌ bene
(Mt. 5:1-12)
20 Che ubiꞌya Jesuse lubee beneꞌnu nu uninu lubeella:
―Ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu neca bene elitsi, xne rialahua elurnibiyaꞌ Diose.
21 ’Ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu rliaꞌnaꞌ nee, xne riña bichia nú aca neelaꞌhua, nu ñia nza lu cuendaꞌhua liꞌihua enu runaꞌ nee, xne riña bichia nú llilaꞌ arquiꞌhua.
22 ’Ñia nza lu cuendaꞌhua chenu rana arquiꞌ bee bene liꞌihua, cuna chenu rtiliacaꞌ bee bene liꞌihua cuna chenu rquiexuu bee bene liꞌihua, cuna chenu rluachú bee bene liꞌihua xi neca beenú lecaxi zibiꞌ equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose. 23 Chiquiꞌ ñia utsu arquiꞌhua chenu rriꞌinu bee bene liꞌihua scua, xne liꞌihua luꞌcuhua tucu premio nú llene neca liñibe, xne leꞌca scua uriꞌinú bee beneꞌ bee benecuaꞌ bee profetaꞌ Diose.
24 ’Pero cueꞌhua bee bene xene, xne uluꞌculahua nú ñia utsu arquiꞌhua.
25 ’Cueꞌhua bee bene enu neelaꞌ nee, xne enta nú liaꞌnaꞌhua. Cueꞌhua bee enu xiꞌchi nee, xne enta nú unaꞌhua nu nehuana tsu arquiꞌhua.
26 ’Nu cueꞌhua bee bene enu riuꞌ arquiꞌ nú sucuꞌ aya bee bene liꞌihua, xne leꞌca scua uzucuꞌ aya bee beneꞌahua huaꞌtu bee profeta enu né ni tucu nú neli neca.
Rquiꞌña nú zeca bee bene bene enu rlee lulla
(Mt. 5:38-48; 7:12)
27 ’Pero liꞌihua enu rieneꞌ lunú rnia, nia luhua: Uzecahua bee bene enu rlee luhua, nu uriꞌi nzeꞌcahua lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌihua, 28 uniꞌhua nú cha nzeꞌca lu cuendaꞌ bee bene enu riꞌña nú zecahua, nu unaꞌcuhua lu Diose equie cuendaꞌ bee bene enu rquiexuu liꞌihua. 29 Tunu nuꞌ enu duꞌ tucue lulu, udeꞌteꞌ stucu chú lulu duꞌlla stucue, nu tunu nuꞌ enu raxi chamarraꞌlu leꞌca utsanaꞌ nú uyaꞌlla cuna lliacaꞌlu. 30 Titse enu rnacuꞌ xi rnacuꞌ lulu udeꞌteꞌ nucuaꞌ lulla, nu enu raxi steneꞌlu la nacuꞌ quiyalue. 31 Uriꞌihua lubee bene tucu nú niarquiꞌhua nú riꞌi beei luhua.
32 ’Tunu secatsiahua bee bene enu seca liꞌihua, lecaxi sibiꞌ nucuaꞌ, xne hasta bee bene enu necha neca rriꞌi scua. 33 Nu tunu rriꞌi nzeꞌcatsiahua lubee bene enu rriꞌi nzeꞌca luhua, lecaxi sibiꞌ nucuaꞌ xne hasta bee bene enu necha neca rriꞌi scua. 34 Tunu sanaꞌtsiahua dimi lubee bene enu nzu arquiꞌhua nú ixiuca dimiꞌhua lecaxi zibiꞌ nucuaꞌ. Xne hasta bee bene enu necha neca sanaꞌ beei dimi lubee bene enu nzu arquiꞌbeei nú ixiuca dimiꞌ beei. 35 Pero liꞌihua rquiꞌña nú zecahua bee bene enu rlee luhua, nu riꞌi nzeꞌcahua lubeei. Tsanaꞌhua nú rnacuꞌ beei nu la tsuquiehua nú liquiꞌ beei xi liquiꞌ beei luhua equie bee nucuaꞌ. Scua máse huaxi eluxene nú atiꞌhua liñibe nu leꞌca scua acahua lliꞌñi Diose liñibe, xne liꞌinu leꞌca rriꞌi nzeꞌcanu lubee bene enu niꞌ lleꞌna la deteꞌ cheꞌtsa lunu, cuna lubee bene enu necha neca. 36 Uhuaꞌa arquiꞌhua bee bene tucu nú ruaꞌa arquiꞌ Diose Pa liñibe liꞌihua.
La yala nú zeꞌta bee bene saꞌlla
(Mt. 7:1-5)
37 ’La zeꞌtahua nu la taꞌquiyahua bee bene eluquichiaꞌ para nú la riꞌinu bee bene liꞌihua scua. Uriꞌihua perdona bee bene para nú leꞌca riꞌi Diose perdona liꞌihua. 38 Udeꞌteꞌhua lubee bene lunú secalaꞌchaꞌ beei, nu Diose liquiꞌnu luhua lunú secalaꞌchaꞌhua. Liꞌinu másela liquiꞌnu luhua lunú deteꞌhua. Xne liꞌinu liquiꞌnu luhua tucu nú deteꞌhua lubee bene.
39 Leꞌca uni Jesuse lubeella:
―Liꞌihua nediyaꞌhua nú tucu bene enu niquieꞌlu leca modo nú chenala stucu bene enu leꞌca niquieꞌlu, xne rucu beella nuꞌ modo nú zanaꞌ beella tucu ichiu. 40 Niꞌ tucu enu seteꞌ la acalla másela tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla, tunu riquiꞌlla laꞌxulla lunú seteꞌlla, che acalla tucu nú reca ulaxcuelaꞌlla.
41 ’La zeꞌtalu bee bene bee falta nú lleꞌnatsia nú rriꞌi beei, mejora uyanutsia arquiꞌ bee falta llene nú rriꞌilu. 42 Nu tunu llenelá neca bee falta nú rriꞌilu, ¿xa modo nilu lu bene nú la neca nzeꞌca nú rriꞌibeei? ¡Bene enu niquichiaꞌ! Rluti uriꞌi lunú riala nú riꞌilu, che nuꞌ modo nilu lu bene nú la neca nzeꞌca nú rriꞌibeei.
Equie cuendaꞌ ndixi nú rayu lu aca esquie nuꞌlu bene xi acae
(Mt. 7:17-20; 12:33-35)
43 ’Leca aca nzeꞌca nú ayu ndixi nú la zibiꞌ lu, leꞌca leca aca nú la zibiꞌ nú ayu ndixi nzeꞌca lu. 44 Cada aca nuꞌlu bee bene ndixi nú rayu lue. La ayu higo lu aca eche, leꞌca la ayu uva lubee huañi dañi. 45 Bene nzeꞌca rni bee bedichiaꞌ nzeꞌca, xne nucuaꞌ neca nú nuꞌ arquiꞌlla, nu bene enu necha neca rnilla bee bedichiaꞌ nú necha neca. Xne nucuaꞌ neca nú nuꞌ arquiꞌlla. Xne hasta liñi arquiꞌ bene xiuꞌu nú rnilla.
Ejempluꞌ chiucu simiendo
(Mt. 7:24-27)
46 ’¿Xinu rnihua lua, “Detá, Detá” nu la riꞌihua tucu nú rnia? 47 Nia luhua xa neca bene enu nzeꞌta lua, nú rieneꞌlla lunú rnia, nu sucuꞌlla stichiaꞌa: 48 Liꞌilla necalla xi neca tucu bene enu urecheꞌe tucu niꞌi. Rluti udaꞌñilla aquié lu yuu hasta nú uriñalla elu nuꞌ quiee, che uquixiella uricuꞌlla simiendu lu quiee zeꞌe. Chenu ulaca huaxi inza mase uyuꞌe tsuꞌ niꞌi zeꞌe, pero niꞌ temeꞌ lá cuñi niꞌi zeꞌe, xne nchiucuꞌ simienduꞌe lu quiee. 49 Pero bene enu rieneꞌ lunú rnia nu la zucuꞌlla stichiaꞌa, liꞌilla necalla xi neca tucu bene enu rrecheꞌ tucu niꞌi nu la recheꞌlla simienduꞌe. Chequie chenu ulaca huaxi inza nu uyuꞌe tsuꞌ niꞌi zeꞌe, hora zeꞌe uluquiee nu lecaꞌ modo nú acacheꞌ zecae.