9
Uxeꞌla Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu nzetixiuleꞌe xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose
(Mt. 10:5-15; Mr. 6:7-13)
Uquieteꞌsaꞌ Jesuse chiꞌchiucu bee beneꞌnu, nu udeteꞌnu poder lubeella para nú hua beella ye clasiaꞌ bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene cuna nú riꞌiyeca beella bee bene enu riti. Uxeꞌlanu liꞌibeella para nú ixiuleꞌe beella xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose, cuna nú riꞌiyeca beella bee bene enu riti. Nu uninu lubeella:
―Lecaxi uyaꞌhua para inziu, niꞌ xcahua niꞌ biti, niꞌ pá nu acuhua, niꞌ dimi, niꞌ xucuhua para nú cheꞌehua la uyaꞌhua. Tatse niꞌi bee bene elu riñahua, uyaꞌnatsiahua niꞌi zeꞌe, hasta nú chiuꞌuhua eyeche zeꞌe. Nu tunu nuꞌ tucu eyeche elu la zela bene nú yaꞌnahua niꞌlla, uchiuꞌuhua eyeche zeꞌe nu riꞌquihua yuu beꞌchaꞌ nú nuꞌ cuchiuꞌhua xi neca tucu seña nú lá yucu arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose.
Chequie uchiuꞌu beella nu nzuebeella cada tucua eyeche udixiuleꞌe beella bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lubee bene, nu uriꞌiyeca beella bee bene enu riti.
Ulleꞌca Herodes nú uhuañi zeca Juan Bautista
(Mt. 14:1-12; Mr. 6:14-29)
Chenu ubeneꞌ arre Herodes ye bee milagro nú rriꞌi Jesuse, la riꞌilla beyaꞌ ti necanu. Xne nuꞌ bee bene enu rni nú uhuañi zeca Juan Bautista. Nu nuꞌ bee bene rni nú profeta Elías ulubeꞌlu. Nu nuꞌ bee bene rni nú necanu tucu bee profeta huaꞌtu enu uhuañi zeca. Pero uni Herodes:
―Liꞌá unibiyaꞌa nú uruꞌu lluca equie Juan Bautista. ¿Ti benecuaꞌ nú rienea nú rriꞌilla huaxi bee milagro scua?
Nu chiquiꞌ niarquiꞌ Herodes nú lañiꞌlla Jesuse.
Udeteꞌ Jesuse nú udacu ayuꞌ mili bee bene
(Mt. 14:13-21; Mr. 6:30-44; Jn. 6:1-14)
10 Chenu ubenchilaꞌ bee apóstolꞌ Jesuse, udixiuleꞌe beella lunu beenú uriꞌi beella. Che unguyaꞌnu beella tucu luhuare elu la nucuaꞌa bee bene axu eyeche Betsaida. 11 Pero chenu uriꞌi bee bene beyaꞌ, chu nzequie beei liꞌinu. Nu uya chaꞌcalu Jesuse liꞌibeei nu udixiuleꞌenu lubeei xa neca nú rnibiyaꞌ Diose, nu uriꞌiyecanu bee bene enu riti.
12 Chenu nze cheela, uyabica chiꞌchiucu bee beneꞌ Jesuse lunu nu uni beella lunu:
―Uniꞌ lubee benequieꞌ nú yue beei para nú chetsulachi beei nu chélaꞌna beei nú acu beei lubee eyeche axu caꞌa, xne elu nelluaꞌahua caꞌa lecalí xinuꞌ.
13 Pero uni Jesuse lubeella:
―Liꞌihua udeꞌtehua nú acubeei.
Nu ucuaqui beella lunu:
―Rluꞌcutsiaru ayuꞌ pá cuna chiucu bela. Mejora chatsiaꞌahua nú acu ye bee benequieꞌ.
14 Neca tucu ayuꞌ mili bee niyu zeꞌe. Pero uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―Uniꞌhua lubeei nú cuaꞌa cincuentaa cincuentaa beei cada tucu luhuare.
15 Scua uriꞌi beella, nu chu ucuaꞌa ye bee bene zeꞌe. 16 Chequie unaꞌtse Jesuse ayuꞌ pá zeꞌe cuna chiucu bela zeꞌe, nu ubiꞌyanu enza liñibe nu udeteꞌnu cheꞌtsa lu Diose, nu uleꞌenu bee pá zeꞌe cuna bee bela zeꞌe nu udeteꞌnu nucuaꞌ lubee beneꞌnu para nú ritsiꞌ beellae lubee bene zeꞌe. 17 Ye bee bene zeꞌe udacu beei hasta nú ubelaꞌ beei. Chenu ulaxu nú udacu beei, uquietesaꞌscaꞌ beella chiꞌchiucu llume bee pedaso bee pá leꞌe cuna bee bela lunú uyaꞌna udacu beella.
Uni Pedro nú Jesuse neca Cristo enu uxeꞌla Diose
(Mt. 16:13-19; Mr. 8:27-29)
18 Tucu bichia chenu unacuꞌ liꞌitsia Jesuse lu Diose nzununu bee beneꞌnu zeꞌe. Che unidichiaꞌnu lubeella:
―¿Ti rni bee bene nú necaa?
19 Nu ucuaqui beella lunu:
―Nuꞌ bee bene rni nú necalu Juan Bautista. Nu leꞌca nuꞌ bee bene rni nú necalu profeta Elías, nu leꞌca nuꞌ bee bene rni nú necalu tucu bee profeta huaꞌtu enu uhuañi zeca.
20 Che uninu lubeella:
―¿Nu liꞌiquieehua ti rnihua nú necaa?
Nu ucuaqui Pedro lunu:
―Liꞌilu necalu Cristo enu uxeꞌla Diose.
Udixiuleꞌe Jesuse nú uti bee bene liꞌinu
(Mt. 16:20-28; Mr. 8:30–9:1)
21 Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella nucuaꞌ lu niꞌ tucu bee bene. 22 Nu uninu lubeella:
―Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose chiquiꞌ nehuana zecaa, nu lee bee usticiaꞌ bee bene Israel lua, cuna bee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya, cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moisés, uti beei liꞌá, pero bichia rriuna huañi zecaa stucu bese.
23 Che uninu lu ye bee bene:
―Tunu nuꞌ bee bene enu niarquiꞌ nú aca benea, la yala nú riꞌitsialla tucu nú necatsia elliebacuꞌlla. Nu ye bichia riquiꞌlla lubee nú xi zecalla equie nú necalla benea, nu chu yeꞌta quieella liꞌá. 24 Xne bee bene enu másela niarquiꞌ huañi lu iliulabe quieꞌ enta bichia nú laxu nucuaꞌ. Pero bene enu ati equie nú necalla benea, luꞌculla elunehuañi lu Diose. 25 Lecaxi zibiꞌ nú riꞌi bene ana ye beenú nuꞌ lu iliulabe, tunu leꞌca liꞌitsialla nze nitilulla liꞌilla. 26 Tunu nuꞌ bene enu tuꞌ liꞌá cuna stichiaꞌa, leꞌca liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose tua liꞌilla chenu nzela nú necaa arre cuna lunú rnibiyaꞌ paa cuna lunú rnibiyaꞌ bee ángeleꞌnu. 27 Ixiuleꞌa luhua nu nuꞌ bee bene enu nucuaꞌa caꞌa lá atiscaꞌ, hasta nú lañiꞌ beei xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose.
Ulubeꞌ Jesuse ellieꞌe nú rluꞌcunu lu chuna beneꞌnu
(Mt. 17:1-8; Mr. 9:2-8)
28 Chenu udete xi neca tucu xmana nú uni Jesuse bee bedichiaꞌ cuaꞌ, uyanu equie tucu dañi unacuꞌnu lu Diose, nu unguyaꞌnu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan. 29 Pero diqui nú rnacuꞌ Jesuse lu Diose ucheꞌe xa rnaa lunu, nu chiquiꞌ unga niquichiu xucunu nu tuꞌna rulu siquiꞌi. 30 Nu ulubeꞌlu chiucu niyu enu rdichiaꞌnu liꞌinu zeꞌe. Bee bene zeꞌe neca Moisés cuna Elías. 31 Nu chiquiꞌ rulu siquiꞌ beella nu rdichiaꞌnu beella Jesuse equie nú atinu nu nehuana zecanu eyeche Jerusalén. 32 Añinzuca nú chiquiꞌ riuꞌu calaꞌ lu Pedro cuna lubee saꞌlla, pero né aꞌtse beella, nu ulañiꞌ beella nú rulu siquiꞌ Jesuse cuna rucu bene enu nzununu zeꞌe. 33 Chenu lecaꞌ rucu benecuaꞌ elu nzu Jesuse, uni Pedro lunu:
―Maestro, ¡neca nzeꞌca nú nelluaꞌahua caꞌa para nú recheꞌru chuna ranchu, tucue para liꞌilu nu stucue para Moisés, nu stucue para Elías!
Pero la riꞌi Pedro beyaꞌ xinu rnilla scua. 34 Diqui nú rnilla scua, ulaca tucu xcabe nú utsacuꞌ equie beella, nu ulliqui beella chenu nchiñi beella liñi xcabe zeꞌe. 35 Nu liñi xcabe zeꞌe uyene tucu chii enu uni:
―Benequieꞌ neca Lliꞌñia enu chiquiꞌ seꞌca, uzuꞌcuꞌhua stichiaꞌnu.
36 Chenu ulaxu nú ubeneꞌ beella chi enu uni zeꞌe, ulañiꞌ beella nú stucu liꞌi Jesuse nzunu zeꞌe nu né nilí beella. Bee bichia zeꞌe niꞌ tucu leca tilu udixiuleꞌe beella lunú ulañiꞌ beella.
Chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu enduꞌ
(Mt. 17:14-21; Mr. 9:14-29)
37 Chenu uyeꞌe lu yuu stucu bichia, nú ulaca beella equie dañi zeꞌe, huaxi bee bene uchiuꞌu uya chaꞌcalu Jesuse. 38 Chequie tucu bene enu nzeꞌta leta bee bene zeꞌe urixialii nú uni:
―Maestro, ubiꞌyacuru endua, tucutsia liꞌi necai endua. 39 Nu nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌi nu rriꞌi nzeꞌe nú rixialii, nu secai ichia ziña nu xiuꞌu lliña ruꞌi, rtiꞌqui benechiquiꞌ cuaꞌ liꞌi nu la tsanaꞌ nucuaꞌ liꞌi. 40 Uzequieelá lubee beneꞌlu nú hua beella benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ endua, pero lá aca beella.
41 Nu ucuaqui Jesuse nú uninu:
―¡Cueꞌhua bee bene enu rluꞌcu dula nú la chili arquiꞌhua liꞌá! ¿Se xala tiembu rquiꞌña nú tsunua liꞌihua nu xa riquilá liꞌihua? Uteyuu enduꞌlu caꞌa.
42 Pero chenu nzebica enduꞌ zeꞌe lu Jesuse, utsiꞌqui benechiquiꞌ liꞌi lu yuu nu ulleꞌca zecai ichia ziña stucu bese, pero unibiyaꞌ Jesuse lu benechiquiꞌ nú chiuꞌi arquiꞌ enduꞌ zeꞌe nu uriꞌiyecanu liꞌi, che udeteꞌ cuendanu liꞌi lu paꞌi. 43 Ye bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe chiquiꞌ uyanu arquiꞌbeei chenu ulañiꞌ beei lunú llene neca nú reca Diose.
Udixiuleꞌe Jesuse bese rrucu nú uti bee bene liꞌinu
(Mt. 17:22-23; Mr. 9:30-32)
Diqui nú nzenu arquiꞌbeei lunú rriꞌi Jesuse, uninu lubee beneꞌnu:
44 ―Uquieꞌe nzeꞌca diacahua lunú nia luhua nu la zañiꞌhua nucuaꞌ. Liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose deteꞌ cuenda bee bene liꞌá lubee bene enu rnibiyaꞌ.
45 Pero lá riꞌi bee beneꞌnu beyaꞌ lunú rninu, xne lascaꞌ deteꞌnu nú rriꞌi beella beyaꞌ, nu leꞌca xiqui beella nedichiaꞌ beella lu Jesuse xi rni lunú uninu.
Ti mase neca equie
(Mt. 18:1-5; Mr. 9:33-37)
46 Chequie uquixie bee beneꞌnu nú rni beella lusaꞌbeella nú tá beella neca enu máse neca equie. 47 Pero uriꞌi Jesuse beyaꞌ lunú xa rriꞌi beella elliebacuꞌ nu unaꞌtsenu tucu enduꞌ utsunu elu nzunu, 48 nu uninu lubeella:
―Tatse bene enu riꞌi elietsa lu enduꞌ quieꞌ equie cuendaꞌ liꞌá, neca xi neca nú rriꞌi nzeꞌe elietsa lua, nu tatse bee bene enu rriꞌi caso liꞌá, leꞌca rriꞌi caso nzeꞌe bene enu uxeꞌla liꞌá. Enzeꞌe enu máse lecati neca letahua, neca nzeꞌe enu máse neca equie.
Bene enu la ni cundra liaꞌahua nzu nzeꞌe chuaꞌahua
(Mr. 9:38-40)
49 Chequie uni Juan lunu:
―Maestro, ulañiꞌru tucu bene enu rlua benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene equie nú leelu, pero uniru lulla nu la riaꞌlla scua xne la acalla bene letaꞌahua.
50 Pero uni Jesuse lubeella:
―La cáhua nucuaꞌ, xne enu la riꞌi condra liaꞌahua nzu nzeꞌe chuꞌahua.
Uquiꞌyaꞌ Jacobo cuna Juan uriꞌi Jesuse
51 Chenu nzeꞌta riña bichia nú nzia Jesuse liñibe, che utsu naaqui arquiꞌnu nu nzanu Jerusalén. 52 Uxeꞌlanu bee bene enu uriculu para nú chue beei tucu eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Samaria para nú cuaꞌna beei elu yaꞌna beella zeꞌe. 53 Pero lá zela bee bene eyeche zeꞌe ayaꞌnanu eyeche zeꞌe, xne uriꞌi beei beyaꞌ nú nzanu Jerusalén. 54 Chenu ulañiꞌ Juan cuna Jacobo nucuaꞌ, che uni beella lunu:
―Detá Jesuse, ¿niarquiꞌlu nú nibiyaꞌahua nú laca quii enza liñibe para nú laꞌxue bee bene cuaꞌ tucu nú uriꞌi profeta Elías la?
55 Chequie ubiꞌya Jesuse lubeella, nu uquiꞌyaꞌ beella uriꞌinu nú uninu lubeella:
―¿Xieꞌ la riꞌihua beyaꞌ nú lu bezeꞌlu nzeꞌta nú rnihua scua la? 56 Xne liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, lá yela para nú riꞌá nú ati bee bene, nzela para nú tsilaꞌa liꞌibeei lu dula. Che chu nzuebeella stucu eyeche.
Bee bene enu niarquiꞌ chequiee Jesuse
(Mt. 8:19-22)
57 Diqui nu nzuebeella inziu, uni tucu niyu lu Jesuse:
―Niarquia nu nzela quiea liꞌilu catse elu nzalu.
58 Che ucuaqui Jesuse lui:
―Bee betsa rluꞌcuí bee iliuꞌu nú neca niꞌí nu bee iñi rluꞌcuí exliaꞌtseꞌí, pero liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose niꞌ elu quiee nchiñaꞌ equiea la lucua.
59 Nu uni Jesuse lu stucu bene:
―Utequiee liꞌá.
Pero ucuaquii lunu:
―Uzela nú biꞌya paa hasta nú atinu nu che chu nzela quiea liꞌilu.
60 Che uni Jesuse lui:
―Utsaꞌna paꞌlu cuna bee bene enu neca xi neca bene enu unguti, pero liꞌilu uquia tixiuleꞌe xa neca elurnibiyaꞌ Diose.
61 Nu uni stucu bene lu Jesuse:
―Niarquia nú nzelanala liꞌilu, pero rluti uzela nú nze tixiuleꞌexua lubee benea.
62 Pero uni Jesuse lui:
―Bene enu nzene ya acaratu nu belletalla enza diꞌchilla, leca modo nú cha neli excuꞌlla. Leꞌca esquie bee bene enu niarquiꞌ nú yeꞌta quiee liꞌá, tunu la cheꞌe arquiꞌbeella lunú xa nehuañi beella, leca modo nú aca beella bee beneꞌ Diose.