8
Bee unaꞌa enu uriꞌi elietsa lu Jesuse
Lulá bee nucuaꞌ, uya Jesuse lu huaxi bee eyeche llene cuna lubee eyeche llaꞌna, uzeteꞌnu nu udixiuleꞌenu xa neca lunú rnibiyaꞌ Diose. Nu uyanunu ye chiꞌchiucu bee beneꞌnu. Leꞌca chiucu chuna bee unaꞌa enu uhuanu bee benechiquiꞌ arquiꞌ cuna bee enu uriꞌiyecanu bee elichia nú seca beenchu, uyabeenchu cuna liꞌinu. Leta bee unaꞌa cuaꞌ nchiñi María enu leꞌca lee Magdalena, liꞌinchu necanchu enu uhuanu achi benechiquiꞌ arquiꞌ. Leꞌca uya Juana, unaꞌa bene enu lee Chuza, nu Chuza quieꞌ unga enu uriꞌiucu steneꞌ arre Herodes, leꞌca uya Susana cuna huaxilá bee unaꞌa enu uriꞌi elietsa lunu cuna xitse lunú rluꞌcu beenchu.
Uni Jesuse ejempluꞌ tucu bene enu nzetuꞌ nii
(Mt. 13:1-9; Mr. 4:1-9)
Huaxi bee bene uchiuꞌu bee eyeche nu uyabiꞌya beei Jesuse. Nu chenu uyetesaꞌ huaxi bee bene lunu, che uninu tucu ejemplu lubeella:
―Tucu bichia uchiuꞌu tucu niyu nze tuꞌ nii lu yuꞌlla. Chenu rduꞌlla nii lu yuꞌlla, uzanaꞌ lleꞌna ebichi inziu nu utaꞌ bee bene equiee, nu chu udacu bee iñii. Lleꞌna ebichi uzanaꞌ leta quiee, chenu uliñi bee ebichi zeꞌe ubichi bee xne la nuꞌ ucu luyuu zeꞌe. Lleꞌna ebichi zeꞌe uzanaꞌ leta bee eche, nu equie nú tucutse uliñi bee uriꞌi bee huañi eche ana lu ebichi zeꞌe. Lleꞌna ebichi uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca, chenu uruꞌcu ebichi quieꞌ, chiquiꞌ unguyuꞌe, hasta tucu ayuꞌu ebichi unguyuꞌ lu cada tucuae. Chenu uni Jesuse scua, che chiquiꞌ juerte uninu lubeei:
―¡Tatse bene enu niarquiꞌ nú yeneꞌ lunú rnia, quieꞌ diaca nzeꞌe!
Udixiuleꞌe Jesuse xinu uninu bee ejemplu
(Mt. 13:10-17; Mr. 4:10-12)
Chequie unidichiaꞌ bee beneꞌ Jesuse lunu, xi rni ejemplu nú uninu. 10 Nu uninu lubeella:
―Diose uliquiꞌla nú rriꞌihua beyaꞌ nú aꞌchi neca lunú rnibiyaꞌnu. Pero lu beela bee bene puro tsia bee ejemplu rnia lubeei, xne mase riꞌya beei, pero neca xi neca nú la lañiꞌ beei, nu mase rieneꞌ beei pero la riꞌi beei beyaꞌ nucuaꞌ.
Chenu udixiuleꞌe Jesuse xa neca ejemplu nú uninu
(Mt. 13:18-23; Mr. 4:13-20)
11 ’Ninguieꞌ neca nú rni ejemplu cuaꞌ: Ebichi zeꞌe neca xi neca Stichiaꞌ Diose. 12 Nu ebichi nú uzanaꞌ inziu neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero chu nzeꞌta taxi bezeꞌlu Stichiaꞌ Diose arquiꞌbeei para nú la chili arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose, nu la tsilaꞌa beei. 13 Ebichi nú uzanaꞌ leta bee quiee neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose cuna nú ñia riucu arquiꞌbeeii, pero la tsutaꞌ arquiꞌbeei lue. Nzelí arquiꞌbeei Stichiaꞌ Diose lleꞌna tiembu, pero chenu xitse rriꞌchia bee bene liꞌibeei rtuꞌ beei nu chu sanaꞌ arquiꞌ beei Stichiaꞌ Diose. 14 Ebichi nú uzanaꞌ leta huañi eche neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, pero lleꞌnaa lleꞌnaa sanaꞌ arquiꞌbeei stichiaꞌnu, xne máse nzenu arquiꞌbeei bee eluxene cuna beenú nuꞌ lu iliulabe, scua la riꞌi beei tucu nú niarquiꞌ Diose nú riꞌi beei. 15 Pero ebichi nú uzanaꞌ lu yuu nzeꞌca neca xi neca bee bene enu rieneꞌ Stichiaꞌ Diose, nu nzequiee beella tucu nú rialane nu nzutaꞌ arquiꞌbeella lue, nu equie nú nzutaꞌ arquiꞌ beella scua, rriꞌi beella tucu nú niarquiꞌ Diose.
Udixiuleꞌe Jesuse ejempluꞌ quinqué
(Mr. 4:21-25)
16 ’Lecati quieꞌe quii tucu quinqué nu tsacuꞌlla equiee urre tsullae liñi luna, rquiꞌña nú quie quii nu zucune elu aya para nú duꞌllieꞌe lu ye bee bene enu chuꞌu zeꞌe. 17 Leꞌca scua, niꞌ tucu beenú aꞌchi neca la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia, riña nú acachee ye bee nucuaꞌ, nu niꞌ tucu beenú neca aꞌchiꞌ la yaꞌna nucuaꞌ scuatsia riña nú acabiyaꞌ ye bee nucuaꞌ.
18 ’Enzeꞌe uquieꞌe diacahua, xne bee bene enu nzeli arquiꞌ Diose tucu nú rialane, cada bichia máse nzutaꞌ arquiꞌbeei lu stichiaꞌnu, pero bee bene enu la chili arquiꞌ Stichiaꞌ Diose tucu nú rialane, riña bichia nú la chiliaꞌ arquiꞌbeei liꞌinu.
Uni Jesuse nú ti neca xi neca naꞌnu cuna bichinu cuna zananu
(Mt. 12:46-50; Mr. 3:31-35)
19 Chenu uya naꞌ Jesuse cuna bee bichinu elu nzunu, nu né aca ariña beella hasta elu nzunu, xne nucuaꞌa huaxi bee bene zeꞌe. 20 Che uya tucu bene enu udixiuleꞌe lu Jesuse, nu unilla lunu:
―Naꞌlu cuna bee bichilu nucuaꞌa beella eliꞌyaꞌ, nú niarquiꞌ beella nú ni beella lulu.
21 Che uni Jesuse lubee bene zeꞌe:
―Bee bene enu sucuꞌ Stichiaꞌ Diose nu rriꞌi tucu nú riuꞌ arquiꞌnu, liꞌibeella neca beella xi neca naa cuna bee bichia.
Chenu uzucuꞌ bii cuna inzatuꞌ nú uni Jesuse
(Mt. 8:23-27; Mr. 4:35-41)
22 Tucu bichia uyuꞌu Jesuse cuna bee beneꞌnu liñi barco, nu uninu lubeella:
―Chahua stucu chú inzatuꞌ quieꞌ.
Nu chu nzuebeella. 23 Diqui nú nze dete beella lu inzatuꞌ, udaꞌtse Jesuse, nu uquixie tucu bii juerte lu inzatuꞌ zeꞌe. Che uquixie nú uyuꞌu inza liñi barcoꞌ beella hasta nú nze chatseꞌla barcoꞌ beella lu inzatuꞌ zeꞌe. 24 Chequie uya cuaꞌñi beella Jesuse, nu unibeella lunu:
―¡Maestro! ¡Maestro! ¡Nze chatseꞌahua lu inza quieꞌ!
Che chu uzetee Jesuse, nu unibiyaꞌnu lu bii cuna lu inzatuꞌ nú aca xeene, nu chu ungaxe ye bee nucuaꞌ, nu unga chii. 25 Chequie uni Jesuse lubee beneꞌnu:
―¿Cá nza nú nzeli arquiꞌhua liꞌá?
Pero liꞌibeella chiquiꞌ ulliqui beella, nu uyanu arquiꞌbeella nu uquixie beella unidichiaꞌ beella lu saꞌbeella:
―¿Ti neca benecuaꞌ nú rnibiyaꞌlla lu bii cuna lu inzatuꞌ nu sucuꞌ bee nucuaꞌ stichiaꞌlla?
Chenu uhua Jesuse benechiquiꞌ arquiꞌ tucu bene eyeche Gadara
(Mt. 8:28-34; Mr. 5:1-20)
26 Che uriña beella stucu chú inzatuꞌ Galilea, lu iliu Gadara. 27 Chenu uchiuꞌu Jesuse liñi barco uyabica tucu bene Gadara lunu. Necala huaxi tiembu nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌ benecuaꞌ, la utuaꞌi xucui nu la zucuaꞌi niꞌi, enzetsiai leta bee eluhuaꞌ bee bene nguti. 28 Chenu ulañiꞌi Jesuse, utsu lliquii lunu nu urixialii nú uni:
―¿Xinu riꞌchialu liꞌá Jesuse Lliꞌñi Diose liñibe? Zequiaa lulu nú la riꞌilu nú nehuana zecaa.
29 Uni benecuaꞌ scua xne rnibiyaꞌla Jesuse lu benechiquiꞌ nú chiuꞌi arquiꞌ bene zeꞌe. Huaxi bese unaꞌtse benechiquiꞌ zeꞌe liꞌi, nu ullicaꞌcuu bee bene cadena yai cuna cuchiuꞌi para nú la chai niꞌ tucu bee luhuare, pero uchiecuꞌi cadena zeꞌe, nu rlua benechiquiꞌ zeꞌe liꞌi bee luhuare elu la nucuaꞌa bee bene. 30 Che unidichiaꞌ Jesuse lu niyu zeꞌe:
―¿Ti leelu?
Nu ucuaquii:
―Legión lea.
Uni scua xne huaxi bee benechiquiꞌ neca enu nchiñi arquiꞌi. 31 Nu uziquiee bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse, nú la xeꞌlanu liꞌibeei ebila. 32 Nu lunú nucuaꞌa huaxi bee cuchi liñi dañi zeꞌe racu, che unacuꞌ bee benechiquiꞌ zeꞌe lu Jesuse nú chuꞌu beeii arquiꞌ bee cuchi zeꞌe, nu uzelanu. 33 Chequie uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ bene zeꞌe nu uyuꞌu beei arquiꞌ bee cuchi, nu uyecaxuꞌu beeí nu utsundiqui beeí ruꞌu quieelaa nu uzanaꞌ beeí hasta lu inzatuꞌ nu uniꞌchi chii beeí lu inza zeꞌe, nu unguti beeí.
34 Bee bene enu rriꞌiucu bee cuchi zeꞌe chenu ulañiꞌ beei lunú unga scua, uyecaxuꞌu beei nú nzetixiuleꞌe beei lubee bene eyeche zeꞌe cuna lubee bene enu nucuaꞌa dañi. 35 Che uchiuꞌu bee bene zeꞌe nu uyabiꞌya beei lunú unga zeꞌe. Chenu uriña beei elu nzu Jesuse, ulañiꞌ beei bene enu uchiuꞌu bee benechiquiꞌ arquiꞌ nú nzucui tucu chú lu Jesuse, nu nutulai xucui nu uyecaꞌlaꞌi lunú ulleꞌcai, che chiquiꞌ ulliqui bee bene zeꞌe. 36 Nu bee bene enu ulañiꞌ lunú unga zeꞌe, udixiuleꞌe beei lunú xa uyecaꞌ niyu enu ullutse bee benechiquiꞌ arquiꞌ. 37 Enzeꞌe, ye bee bene lu iliu Gadara uquixie beei nú uziquie beei lu Jesuse para nú chiuꞌunu zeꞌe, xne chiquiꞌ xiqui beei. Che uyuꞌu Jesuse liñi barco nu chu nzanu. 38 Ante nú chanu bene enu uchiuꞌu bee benechiquiꞌ zeꞌe arquiꞌ, uzequiei lu Jesuse nú chenui liꞌinu, pero uni Jesuse nú yaꞌnai, nu uninu lui:
39 ―Ubenchilaꞌ niꞌilu, nu uquiatixiuleꞌe luye nú uriꞌi Diose lulu.
Che chu nzai nu udixiuleꞌi lu ye bee bene eyeche zeꞌe lunú uriꞌiyeca Jesuse liꞌi.
Chenu uriꞌiyeca Jesuse tucu unaꞌa cuna enduꞌ bene enu lee Jairo
(Mt. 9:18-26; Mr. 5:21-43)
40 Chenu ubenchilaꞌ zeca Jesuse stucu chú inzatuꞌ, chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌ bee bene uya chaꞌcalu beei liꞌinu, xne ye beei nucuaꞌa quie beei liꞌinu. 41 Chequie uriña tucu bene enu lee Jairo lu Jesuse, neca Jairo quieꞌ enu rnibiyaꞌ liñi induꞌ bee bene Israel. Nu utsu lliquilla lu Jesuse nu uziquieella lunu para nú chanu niꞌlla, 42 xne rluꞌculla tucutsia enduꞌlla, nu nzanchu chiꞌchiucu lana, nu stemeꞌtsia rriꞌi nú atinchu. Chenu nza Jesuse enza niꞌ Jairo nzequie huaxi bee bene liꞌinu, hasta nú utaꞌcu bee bene liꞌinu.
43 Leta bee bene zeꞌe nza tucu unaꞌa enu riti, nu necala chiꞌchiucu lana nú rlaca rene liꞌilla, nu ulaꞌxulalla ye bee steneꞌlla ungüitilla nú uyaxu bee doctor, pero niꞌ tucu beei né riꞌiyeca beei liꞌilla. 44 Che uyabica unaꞌa quieꞌ diꞌchi Jesuse nu utiꞌlla yalla ruꞌu xucunu, hora zeꞌe utsuxe nú rlaca rene liꞌilla.
45 Nu unidichiaꞌ Jesuse lubee bene:
―¿Ti utiꞌya liꞌá?
Nu uni yebeei lunu nú né tiꞌya beei liꞌinu, che uni Pedro cuna beelá bee saꞌlla lunu:
―Maestro, huaxi bee bene rtaꞌcu liaꞌahua nu chuquieꞌ churquie siꞌña beei liaꞌahua, nu rnidichiaꞌscaꞌlu: “¿Nú ti utiꞌya liꞌilu?”
46 Pero uni Jesuse lubeella:
―Nuꞌ enu utiꞌya liꞌá, xne uriꞌá beyaꞌ nú uriꞌiyeca tucu enu uriꞌiyeca cuna nú recaa.
47 Chenu uriꞌi unaꞌa zeꞌe beyaꞌ nú uriꞌinu beyaꞌ, che chu uyabicalla nu recatseꞌtsella utsulliquilla lu Jesuse. Nu uxucuꞌ dulalla luye bee bene xinu utiꞌyalla ruꞌu xucunu, cuna nú xa uyecaꞌlla. 48 Che uni Jesuse lulla:
―Xinchiuꞌcua equie nú uchili arquiꞌlu liꞌá enzeꞌe uyecaꞌlu. Uquiaꞌa nzeꞌca nee.
49 Rdichiaꞌnuscaꞌ Jesuse unaꞌa zeꞌe, chenu uriña tucu bee beneꞌ Jairo nu unilla lu Jairo:
―Ungutila enduꞌlu. La riꞌi xiaꞌlu lu Maestro nee.
50 Pero chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ uninu lu Jairo:
―La lliquilu, uchilitsia arquiꞌlu liꞌá yecaꞌ enduꞌlu.
51 Chequie chenu uriña Jesuse niꞌi Jairo, lá zelanu nú achuꞌununu beelá bee bene, uyuꞌunutsianu Pedro, cuna Jacobo, cuna Juan cuna paꞌnchu cuna naꞌnchu liñi niꞌi zeꞌe. 52 Ye bee bene runaꞌ, nu nehuana nzu arquiꞌbeei equie cuendaꞌnchu, pero uni Jesuse lubeei:
―La unaꞌhua. Lá ati enduꞌ quieꞌ, raꞌtsetsianchu.
53 Pero ulliꞌchinu beei liꞌinu, xne nediyaꞌ beei nú ungutilanchu. 54 Che chu unaꞌtse Jesuse yanchu, nu juerte uninu lunchu:
―¡Enduꞌ, uzetee!
55 Nu uhuañi zecanchu, nu hora zeꞌe uzeteenchu nu unibiyaꞌ Jesuse nú deteꞌ beella nú acunchu. 56 Chequie chiquiꞌ uyanu arquiꞌ paꞌnchu cuna naꞌnchu nucuaꞌ. Pero uni Jesuse lubeella nú la ixiuleꞌe beella lu niꞌ tucu bee bene lunú ungae scua.