18
Ri parábola (cꞌambꞌal-tzij) chirij jun malcaꞌn-ixok y jun juez ri man otz ta nuꞌon
Y ri Jesús xutzijuoj jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chica ri ru-discípulos chi nucꞌut chiquivach chi nicꞌatzin chi siempre niquiꞌan orar y man tiquimalij. Jajaꞌ xuꞌej chica: Chupan jun tanamet cꞌo jun juez ri man nuxiꞌij ta riꞌ choch ri Dios, y man jun jeꞌ quikalien nuꞌon chica ri vinak. Y chupan jeꞌ ri tanamet reꞌ, cꞌo jun malcaꞌn-ixok ri ntiel-ntuoc riqꞌuin ri jun juez reꞌ, y nuꞌej cha: Tabꞌanaꞌ justicia chirij ri bꞌanayuon itziel chuva. Y qꞌuiy tiempo xakꞌax y ri juez reꞌ man nrajoꞌ ta nuꞌon arreglar ri ru-problema ri malcaꞌn-ixok. Pero jun kꞌij ri juez reꞌ xuꞌej-ka pa ránima: Mesque man nixiꞌij ta viꞌ choch ri Dios, ni man jun jeꞌ quikalien niꞌan chica ri vinak, pero ruma ri ixok reꞌ ntiel-ntuoc viqꞌuin, mejor niꞌan arreglar. Ruma xa man niꞌan ta, xtakꞌax nucꞌuꞌx riqꞌuin ruma siempre xtalka.
Y ri Ajaf Jesús xuꞌej: Xivaxaj ri xuꞌej ri juez reꞌ, mesque jajaꞌ man otz ta nuꞌon. ¿Y será que ri Dios man ncaꞌrutoꞌ ta came ri i-ruchoꞌn chic, ri chi pakꞌij chi chakꞌaꞌ niquiꞌan orar? ¿Ri Dios man chaꞌnin ta came xcaꞌruto-pa? Inreꞌ niꞌej chiva chi chaꞌnin xcaꞌruto-pa. Y antok ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol xtipa chic jun bꞌay vaveꞌ ri choch-ulief, ¿cꞌa icꞌo came quicukubꞌan quicꞌuꞌx riqꞌuin ri Dios? xchaꞌ ri Jesús.
Ri parábola (cꞌambꞌal-tzij) chirij jun ache fariseo y jun ache maloy-impuestos
Y ri Jesús xuꞌej chic cꞌa jun parábola (cꞌambꞌal-tzij) chiquivach ri vinak, ruma icꞌo chiquivach ijejeꞌ ri niquinaꞌ chi i-choj tak vinak, y xa itziel ncaꞌquitzꞌat ri nicꞌaj chic. Rumareꞌ ri Jesús xuꞌej: 10 Icꞌo icaꞌyeꞌ achiꞌaꞌ ri xaꞌbꞌaka pa templo chi niquinaꞌ orar: Jun fariseo, y jun maloy-impuestos. 11 Ri ache fariseo paꞌl nuꞌon orar, y nuꞌej chupan ri ru-oración: Dios, tiox bꞌaꞌ niyaꞌ chava ruma inreꞌ man in junan ta quiqꞌuin ri nicꞌaj chic. Ruma ri nicꞌaj chic i-alakꞌomaꞌ, ncaꞌquicanuj jeꞌ nicꞌaj chic ixokiꞌ mesque i-cꞌulan, y man quicꞌuan ta jun choj cꞌaslien. Ni man in junan ta jeꞌ riqꞌuin ri jun ache maloy-impuestos la. 12 Ruma inreꞌ caꞌyeꞌ kꞌij chupan jun semana niꞌan ayuno. Y nojiel ri nichꞌec, nicꞌan-el ri décima parte cha, y niyaꞌ chava atreꞌ, xchaꞌ ri ache fariseo chupan ri ru-oración. 13 Pero ri ache maloy-impuestos cꞌa naj cꞌo can chi nuꞌon orar. Pero rulucubꞌan rujaluon; ruma choch jajaꞌ man otz ta chi nitzuꞌn-el chicaj, y nutin cꞌa roch-rucꞌuꞌx cha ri rukꞌaꞌ y nuꞌej cꞌa: Dios, tajoyovaj noch, ruma inreꞌ in jun ache pecador chavach. 14 Y ri Jesús xuꞌej jeꞌ: Can niꞌej chiva chi ri ache maloy-impuestos xtzalaj chirachuoch, man jun chic ru-pecado choch ri Dios. Pero ri ache fariseo man quireꞌ ta xtzalaj. Ruma chica-na cꞌa ri nunaꞌ chi altíra rakalien, xa xtiꞌan cha chi manak rakalien. Pero ri nunaꞌ chi manak-oc rakalien, nem xtiꞌan cha, xchaꞌ ri Jesús.
Ri Jesús ncaꞌruꞌon bendecir ri acꞌolaꞌ
(Mt. 19:13-15; Mr. 10:13-16)
15 Y ri vinak ncaꞌquicꞌam-pa ri acꞌolaꞌ riqꞌuin ri Jesús, chi nuyaꞌ rukꞌaꞌ pa quiveꞌ chi ncaꞌruꞌon bendecir. Pero ri discípulos xquitzꞌat y xaꞌquichꞌolij ri vinak chi man tiquiꞌan quireꞌ. 16 Pero ri Jesús xaꞌrayuoj ri acꞌolaꞌ y xuꞌej chica ri ru-discípulos: Tiyaꞌ permiso chica ri acꞌolaꞌ chi ncaꞌpa viqꞌuin inreꞌ, y man quiꞌikꞌat. Ruma ri ru-reino ri Dios xa quichin ri i-incheꞌl acꞌolaꞌ. 17 Y can ketzij ri niꞌej chiva, chi xa jun man nuꞌon ta recibir ri ru-reino ri Dios incheꞌl nuꞌon jun acꞌual, man xtuoc ta chupan.
Ri cꞌajol ache bꞌayuon
(Mt. 19:16-30; Mr. 10:17-31)
18 Y cꞌo jun cꞌajol ache principal xucꞌutuj cha ri Jesús: Utzulaj Maestro, ¿chica niꞌan chi nivil ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta? xchaꞌ cha.
19 Y ri Jesús xuꞌej cha: ¿Karruma naꞌej otz chuva inreꞌ? Ruma man jun vinak otz, xa joꞌc ri Dios otz. 20 Avataꞌn ri mandamientos ri xuyaꞌ ri Dios cha ri Moisés ri ojier can, ri nuꞌej: Ri at-cꞌulan, man tavucꞌuaj-aviꞌ riqꞌuin jun chic; man caquimisan; man catalakꞌ; man tatzꞌak tzij chirij jun chic; caꞌbꞌanaꞌ respetar ri atie-atataꞌ.
21 Y ri cꞌajol ache xuꞌej cha ri Jesús: Nojiel reꞌ cꞌa in coꞌl-oc nutzꞌamuon-pa rubꞌanic, xchaꞌ.
22 Antok ri Jesús xraꞌxaj reꞌ, xuꞌej: Cꞌa cꞌo jun kax ri man abꞌanun ta. Tacꞌayij nojiel ri cꞌo aviqꞌuin y ri rajal tajachaꞌ chiquivach ri i-puobra, chi quireꞌ nicꞌujieꞌ abꞌayomal chicaj. Y catam-pa viqꞌuin y ncaꞌa chuvij, xchaꞌ cha.
23 Y antok ri cꞌajol ache xraꞌxaj ri xuꞌej ri Jesús, altíra xbꞌisuon-ka, ruma qꞌuiy ri rubꞌayomal cꞌo. 24 Y antok ri Jesús xutzꞌat chi altíra xbꞌisuon-ka, xuꞌej: ¡Ri cꞌo qꞌuiy quibꞌayomal, can cuesta chi ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios! 25 Ruma xa más fácil nakꞌax jun camello chupan jun ruvaruol jun acúxa, que choch jun bꞌayuon chi ntuoc pa ru-reino ri Dios.
26 Ri xaꞌcꞌaxan ri xuꞌej ri Jesús, xquiꞌej: ¿Chica cꞌa xticolotaj? xaꞌchaꞌ.
27 Y ri Jesús xuꞌej chica: Ri vinak man nojiel ta ncaꞌtiquir niquiꞌan, pero ri Dios nojiel nitiquir nuꞌon, xchaꞌ chica.
28 Y jareꞌ antok ri Pedro xuꞌej: Ojreꞌ kayoꞌn can ri kax kichin y oj-bꞌanak chavij.
29 Y ri Jesús xuꞌej chica: Can ketzij ri niꞌej chiva, chi chica-na ri ruyoꞌn can rachuoch, o rutie-rutataꞌ, o runimal, o ruchakꞌ, o raxjayil, o ralcꞌual, chi nuꞌon rusamaj ri Dios y ncaꞌrutoꞌ ri ncaꞌuoc pa ru-reino ri Dios; 30 can qꞌuiy yan ri xtiyoꞌx cha chupan ri tiempo vacame. Y chupan-apa ri jun chic tiempo ri chakavach-apa, can xtiyoꞌx cha ri cꞌaslien ri man niqꞌuis ta.
Ri Jesús nunataj chic jun bꞌay chi xtiquimisas
(Mt. 20:17-19; Mr. 10:32-34)
31 Y ri Jesús xaꞌrucꞌuaj aparte ri doce (cabꞌalajuj) discípulos chi nichꞌoꞌ quiqꞌuin, y xuꞌej: Ixreꞌ ivataꞌn chi cꞌa pa tanamet Jerusalén nkuꞌa-ve-el, y chireꞌ qꞌuiy ri xtiꞌan cha ri Xtak-pa chicaj chi xalax chiꞌicajol. Ruma chireꞌ xtibꞌanataj nojiel ri tzꞌibꞌan can chirij cuma ri profetas ri xaꞌcꞌujieꞌ ojier can tiempo. 32 Xtijach pa quikꞌaꞌ ri vinak ri man israelitas ta. Y ri vinak reꞌ xcaꞌtzeꞌn chirij, xtiquiꞌej pakon tak tzij cha y xtiquichubꞌaj. 33 Después antok quichꞌayuon chic, xtiquiquimisaj. Pero chi oxeꞌ kꞌij xticꞌastaj-pa chiquicajol ri quiminakiꞌ, xchaꞌ ri Jesús.
34 Pero ri ru-discípulos man xiꞌka ta pa quiveꞌ (man xquiꞌan ta entender) ri xuꞌej. Ri tzij reꞌ xa avan chiquivach, rumareꞌ joꞌc xcaꞌxaj y man cataꞌn ta ri chica xrajoꞌ xuꞌej chica.
Jun muoy chupan ri tanamet Jericó nitzuꞌn chic
(Mt. 20:29-34; Mr. 10:46-52)
35 Antok ri Jesús ya ntuoc pa tanamet Jericó, chuchi-bꞌay tzꞌuyul jun ache muoy chi nucꞌutuj ru-limosna. 36 Y antok ri muoy reꞌ xraꞌxaj chi qꞌuiy vinak ncaꞌkꞌax, xucꞌutuj chi chica reꞌ. 37 Y xquiꞌej cha chi ja ri Jesús ri aj-Nazaret ri nakꞌax chireꞌ. 38 Y ri ache muoy riqꞌuin ruchukꞌaꞌ xchꞌoꞌ, y xuꞌej: ¡Jesús, ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xchaꞌ.
39 Y ri vinak ri i-kꞌaxnak choch ri Jesús, xquichꞌolij ri ache chi man chic tichꞌo-pa. Pero jajaꞌ xa riqꞌuin más ruchukꞌaꞌ xchꞌo-pa y xuꞌej: ¡Atreꞌ ri at Rumáma can ri rey David, tajoyovaj noch! xchaꞌ.
40 Y ri Jesús xpiꞌie-ka y xuꞌej chi ticꞌamar-pa choch. Y antok cꞌo chic ri ache choch, xucꞌutuj cha: 41 ¿Chica navajoꞌ chi niꞌan? Y ri ache muoy xuꞌej cha: Ajaf, inreꞌ nivajoꞌ nquitzuꞌn, xchaꞌ.
42 Y ri Jesús xuꞌej cha: Catzuꞌn cꞌa. Ruma xacukubꞌaꞌ acꞌuꞌx viqꞌuin, xacꞌachoj.
43 Y ri ache muoy ja xtzuꞌn y xꞌa chirij ri Jesús, y nuyaꞌ rukꞌij ri Dios. Y quinojiel ri vinak ri xaꞌtzꞌato chi ri muoy xtzuꞌn, can xquiyaꞌ jeꞌ rukꞌij ri Dios.
18:14 Mt. 23:12; Lc. 14:11. 18:20 Ex. 20:14; Dt. 5:18. 18:20 Ex. 20:13; Dt. 5:17. 18:20 Ex. 20:15; Dt. 5:19. 18:20 Ex. 20:16; Dt. 5:20. 18:20 Ex. 20:12; Dt. 5:16.