23
Udao Jesús benꞌ partido fariseo len benꞌ rusëdi ley quie Moisés xquia
(Mr. 12.38‑40; Lc. 11.37‑54; 20.45‑47)
Naꞌra una Jesús rëbinëꞌ ja benëꞌ nitaꞌ naꞌ len ja benꞌ quienëꞌ:
―Ja benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len ja benꞌ partido fariseo, nacan dyin quiejëꞌ rusëdijëꞌ benëꞌ cabëꞌ nan lëꞌë guichi ley ta pcaꞌn Diuzi lao naꞌa Moisés. Naꞌ reyaꞌalaꞌ hue quiele ca inajëꞌ, pero binaole huele cabëꞌ ruejëꞌ, como danꞌ biruejëꞌ tuzi ca najëꞌ. Ruejëꞌ ca quie benꞌ ruguaꞌa yuaꞌ ziꞌ gula laguedyi, tu ta bisueyaquëꞌ. Pero biyeyëchiꞌlaꞌadyiꞌjëꞌ yaca benëꞌ ni siquiera ledaoꞌzi ta gacalëjëꞌ lëjëꞌ. Tuzi ta ilëꞌë benëꞌ lëjëꞌ dyaꞌa ruejëꞌ, pero bëꞌ ruezijëꞌ raxejëꞌ udaꞌjëꞌ tu guichi daoꞌ quie Diuzi z̃basijëꞌ. Raxejëꞌ utubijëꞌ itu guichi quie Diuzi z̃ichojëꞌ. Raxejëꞌ gacojëꞌ z̃abajëꞌ tona. Reꞌenjëꞌ cueꞌjëꞌ ga naca tzaoꞌ cati raojëꞌ ga raca lani. Lëscanꞌ reꞌenjëꞌ cueꞌjëꞌ ga rbeꞌ benꞌ balaꞌana luꞌu idaoꞌ sinagoga. Reꞌenjëꞌ gapalaꞌn benëꞌ lëjëꞌ dyëꞌëdi du tu neza. Raxejëꞌ yëbi ja benëꞌ lëjëꞌ: “Maestro.”
’Bihuele lato ta ina ja benëꞌ leꞌe: “Maestro”, porque yugulule naca tuzi bichile, lëscanꞌ tuzi nëꞌëdiꞌ nacaꞌ maestro quiele. Lëzi nitu nitu benꞌ nitaꞌ lao yedyi layu, bihuele lato yëbilejëꞌ: “Xuzaꞌ”, porque tuzi Xuziro zu, benꞌ zu guibá. 10 Lëscanꞌ bihuele lato ta ina ja benëꞌ leꞌe: “Xaꞌnaꞌ luëꞌ”, porque tuzi nëꞌëdiꞌ nacaꞌ xaꞌnle. 11 Naꞌ rniaꞌ leꞌe, con nu benꞌ racalë laguedyi, lënëꞌ nacarëꞌ benꞌ belao ladole. 12 Porque nu benꞌ rue z̃e cuine, lëbenꞌ naꞌ nacarëꞌ benꞌ yëchiꞌ lao Diuzi. Pero nuꞌ benꞌ birue cuine benꞌ z̃e, lëbenꞌ naꞌ nacarëꞌ benꞌ z̃e lao Diuzi.
13 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, nacan bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Ruzaꞌagale hue quie benëꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi. Leꞌe birue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi, lëscanꞌ bireꞌenle hue quie benꞌ tula xtiꞌidzaꞌ Diuzi.
14 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, nacan bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Rgubale yuꞌu quie ja nigula guti xquiuhue, pero ta ilëꞌë ja benëꞌ leꞌe benꞌ rue quie ca rna Diuzi, naꞌ ruꞌelële Diuzi diꞌidzaꞌ zë.
15 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, nacan bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Ratale con gatezi ta quilole nu benꞌ hue quie cabëꞌ ruele. Pero nu benꞌ usëdile ta hue quie cabëꞌ ruele, huacaterajëꞌ benꞌ malara ta tziojëꞌ guiꞌ gabila ca leꞌe.
16 ’¡Huaca bayëchiꞌ quiele! Reꞌenle uluꞌele benꞌ tula ga tzionëꞌ, pero benꞌ laochula leꞌe. Naꞌ leꞌe nale: “Chi ruguntero Diuzi ruzëtoro idaoꞌ rnabëꞌra chi bi tu ta huero, biruen zi hueron. Pero chi ruguntero Diuzi ruzëtoro oro reꞌ luꞌu idaoꞌ rnabëꞌra, lenan sí, ruen zi hueron.” 17 ¡Pero iniaꞌ leꞌe, benꞌ tondo, benꞌ laochula leꞌe! Binaca laꞌiya oro cuinzin. Tanun quie reꞌn luꞌu idaoꞌ rnabëꞌra, tanaꞌ naca laꞌiyan. Naca idaoꞌ rnabëꞌra laꞌiyaran ca oro reꞌ luꞌun. 18 Lëscanꞌ rnarële: “Chi ruguntero Diuzi ruzëtoro ruꞌaba chi bi tu ta huero, biruen zi hueron. Pero chi ruguntero Diuzi ruzëtoro gun dyia ruꞌaba, lenan sí, ruen zi hueron.” 19 Pero iniaꞌ leꞌe, ¡benꞌ tondo, benꞌ laochula leꞌe! Binaca laꞌiya gun cuinzin. Tanun quie dyian ruꞌaba, tanaꞌ naca laꞌiyan. Naca ruꞌaba laꞌiyaran ca gun dyia laonan. 20 Chi ruguntero Diuzi ruzëtoro ruꞌaba chi bi tu ta huero, quele tuzi ruꞌaba ruzëtoro como danꞌ tuzi naca ruꞌaba len gun. 21 Chi ruguntero Diuzi ruzëtoro idaoꞌ rnabëꞌra chi bi tu ta huero, quele tuzi idaoꞌ rnabëꞌra ruzëtoro como tuzi naca idaoꞌ rnabëꞌra len Diuzi, benꞌ zu luꞌun. 22 Lëscanꞌ chi ruguntero Diuzi ruzëtoro guibá chi bi tu ta huero, canaꞌ ruzëtorëro Diuzi lënëꞌ xlatoguëꞌ ga reꞌnëꞌ.
23 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, nacan bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Lente ja laꞌagaꞌ ta ruen z̃iꞌ yelaꞌ huao quiele ruꞌele Diuzi tu cueꞌna quie lao chi cueꞌna, pero biruele bala quie ta naca belaora quie mandamiento quie Diuzi. Biruele tali. Bireyëchiꞌlaꞌadyiꞌle benëꞌ. Birue quiele quie Diuzi du guicho du laꞌadyiꞌle. Tanëro reyaꞌalaꞌ huele ta nacara belao quie Diuzi, naꞌtera hueꞌle Diuzi tu cueꞌna quie lao chi cueꞌna quie ta de quiele. 24 ¡Leꞌe reꞌenle uluꞌele benꞌ tula ga tzionëꞌ, pero benꞌ laochula leꞌe! ¡Leꞌe ruele z̃e ta naca lëꞌëtiꞌzi, naꞌ biruele z̃e ta naca belao!
25 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, nacan bayëchiꞌ gula quieleꞌ Biruele tuzi ca nale. Rguibile dyëꞌëdi xcuꞌudzula taza len plato. Naꞌ rudzeꞌle luꞌun ta rbanle quie benëꞌ rziꞌlejëꞌ yëꞌ. 26 Leꞌe benꞌ partido fariseo, nacale ca benꞌ laochula. Nacale ca taza plato neyëri xcuꞌudzun, pero yuꞌu luꞌun ta bayatza. Uletzaꞌ pensari yuꞌu luꞌu guicho laxtaꞌole, naꞌtera gacale yëri duz̃ele lao Diuzi.
27 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, huaca bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Nacale ca quie ta rucuaꞌjëꞌ ga de benꞌ huati. Rudzeꞌjëꞌn ta bezëri xcuꞌudzun, pero luꞌunan yuꞌu chita quie benꞌ huati len ta bayatza. 28 Canaꞌ naca quie leꞌe. Rlëꞌë ja benëꞌ leꞌe benꞌ huen, pero bëꞌ ruezile biruele tuzi ca nale, yuꞌu pensari mala luꞌu guicho laxtaꞌole.
29 ’¡Leꞌe benꞌ rusëdi ley quie Moisés, len leꞌe benꞌ partido fariseo, huaca bayëchiꞌ gula quiele! Biruele tuzi ca nale. Leꞌe rucuaꞌle ba quie benꞌ huati, benꞌ udixogueꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi dza naꞌte. Lëzi ruetzaꞌole ba quie ja benꞌ bë quie xtiꞌidzaꞌ Diuzi dza naꞌte. 30 Naꞌ lëzi rnale rëbile laguedyile: “Chanꞌ raꞌo nitaꞌro dza unitaꞌ xuzixtaꞌoro, biguꞌunro guti xuzixtaꞌoro ja benꞌ udixogueꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi.” 31 Ca diꞌidzaꞌ rnële ruluꞌen dyëꞌëdi nezile bëti xuzixtaꞌole benꞌ udixogueꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi dza naꞌte. 32 Naꞌ leꞌe reꞌenle useyudyile huele cabëꞌ uzulao xuzixtaꞌole.
33 ’¡Leꞌe ruele ca rue bëla rguiꞌidyiꞌ laga cabëꞌ bë xuzixtaꞌole! ¿Biz̃i ca huele ta bihue Diuzi leꞌe castigo tziole guiꞌ gabila? 34 Quie lenaꞌ iseꞌelaꞌ laole ja benꞌ quixogueꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi, benꞌ nezi rusëdi quie Diuzi. Pero leꞌe gutile balajëꞌ, naꞌ ibalajëꞌ udaꞌle lëjëꞌ lëꞌë yaga cruzo. Naꞌ ibalajëꞌ hueꞌle ziꞌ luꞌu idaoꞌ sinagoga quiele ulaolejëꞌ tu tu yedyi. 35 Canaꞌ hue Diuzi dulaꞌ quiele, danꞌ bëtile ja benꞌ quienëꞌ, desde dza cati ureꞌ dyilayu caora bëti Caín Abel, hasta dza bëtijëꞌ Zacarías, benꞌ naca z̃iꞌi Berequías. Bëti xuzixtaꞌole lëbëꞌ ruꞌa idaoꞌ rnabëꞌra gaꞌalaꞌ ga zu ruꞌaba. 36 Tali rniaꞌ leꞌe, huida dulaꞌ xquia quie xuzixtaꞌole, benꞌ bëti benꞌ quie Diuzi, gacan z̃baꞌagaꞌ leꞌe.
Gucayëchiꞌ Jesús cabëꞌ rue yaca benꞌ ciudad Jerusalén
(Lc. 13.34‑35)
37 Naꞌ una Jesús:
―Benꞌ ciudad Jerusalén, benꞌ ciudad Jerusalén, leꞌe rutile ja benꞌ rguixogueꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi. Leꞌe rguile yo ja benꞌ rseꞌelaꞌ Diuzi laole. Zë lasa guꞌundaꞌ gapaꞌ leꞌe ca rapa biu z̃iꞌibaꞌ z̃an xilabaꞌ, pero biguꞌunle. 38 Ilëꞌëtiꞌzi idachi ciudad quiele yegaꞌnnan canaꞌzi. 39 Tanaꞌrniaꞌ leꞌe, ilëꞌëtiꞌzi bira ilëꞌële nëꞌëdiꞌ. Cati idyin dza inale: “Naca laꞌiya benꞌ useꞌelaꞌ Diuzi”, naꞌtera ilëꞌële nëꞌëdiꞌ tatula. ―Canaꞌ una Jesús rëbinëꞌ lëjëꞌ.