7
Chenu uriꞌiyeca Jesuse mosoꞌ capitán romano
(Mt. 8:5-13)
Chenu ulaxu nú uni Jesuse lubee bene, chú nzanu eyeche Capernaum. Zeꞌe uhuañi tucu capitán romano, nu uluꞌculla tucu mosoꞌlla enu chiquiꞌ secalla, nu riti mosoꞌ quieꞌ, nu stemeꞌtsia rriꞌi nú atii. Chenu ubeneꞌ capitán zeꞌe lu cuendaꞌ Jesuse, uxeꞌlalla chiucu chuna bene uxu enu neca equie lubee bene Israel, para nú chábeella nu ziquiee beella lu Jesuse nú chanu riꞌiyecanu mosoꞌ capitán zeꞌe. Uya bee benequieꞌ elu nzu Jesuse nu chiquiꞌ uziquiee beella lunu nú uni beella lunu:
―Riala nú riꞌilu elietsa lu Capitán quieꞌ. Xne secalla bee bene Israel, nu leꞌca uriꞌilla elietsa nú ungacheꞌ induaꞌahua.
Chequie nza Jesuse cuna liꞌibeella, pero chenu nze riña beella axu niꞌi capitán zeꞌe, uxeꞌlalla chiucu chuna bene enu rquieteꞌlla para nú ni beella lu Jesuse:
―Detá, Jesuse mase la riñalu hasta ruꞌu nia xne la neca equiea para nú chuꞌulu nia. Enzeꞌe lá niarquia nú achelaꞌna liꞌilu, pero unibiyaꞌtsia hasta elu nzulu para nú yecaꞌ mosoa. Xne leꞌca sucua stichiaꞌ bee bene enu rnibiyaꞌ lua, nu leꞌca sucuꞌ bee sondadua stichiaꞌa. Chenu nia lu tucui nú chai chu nzai, nu chenu nia lu stucui nú yeꞌtai chu nzetai, nu chenu nia lu mosoa nú xi riꞌilla chu rriꞌilla lunú nia lulla.
Chenu ubeneꞌ Jesuse nucuaꞌ, chiquiꞌ uyanu arquiꞌnu stichiaꞌ capitán zeꞌe, nu ubiꞌyanu lubee bene enu nzequie liꞌinu nu uninu lubeei:
―Nia luhua nú niꞌ eyeche Israel lascaꞌ llelá tucu bene enu nzeli arquiꞌ tucu nú nzeli arquiꞌ benequieꞌ.
10 Chequie chenu ubenchilaꞌ bee bene enu uxeꞌla capitán zeꞌe niꞌilla, ulañiꞌ beella nú uyecaꞌlaꞌ mosoꞌlla.
Uriꞌi Jesuse nú uhuañi zeca llianaꞌ tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ
11 Cheela chu nza Jesuse cuna bee beneꞌnu cuna huaxilá bee bene tucu eyeche nú lee Naín. 12 Chenu uriñanu axu ruꞌu eyeche zeꞌe, ulañiꞌnu nú nze cachiꞌ bee bene tucu bene nguti. Neca bene nguti quieꞌ llianaꞌ tucu unaꞌa enu unguti niyuꞌ, nu tucu liꞌitsialla necalla llianaꞌ unaꞌa zeꞌe. Nu huaxi bee bene eyeche zeꞌe nzenulla nze cachiꞌ beella llianaꞌlla. 13 Chenu ulañiꞌ Jesuse unaꞌa cuaꞌ, uhuaꞌa arquiꞌnu liꞌilla nu uninu lulla:
―La unaꞌlu.
14 Chequie uyabica Jesuse, nu utiꞌnu yanu tsuꞌ camiyaꞌ bene nguti zeꞌe nu chu ucuaꞌaxe bee bene enu nuyaꞌ liꞌilla. Nu uni Jesuse lu bene nguti zeꞌe:
―Niyu eꞌneꞌ, liꞌá nia lulu: ¡Uzetee!
15 Nu chu uzuculí bene nguti zeꞌe nu uquixiei nú rdichiaꞌi. Nu chu udeteꞌ cuenda Jesuse liꞌi lu naꞌi. 16 Chenu ulañiꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ, ye beei ulliqui beei nu uquixie beei unibeei bedichiaꞌ nzeꞌca lu Diose, nú unibeei:
―Tucu profeta enu chiquiꞌ reca uriña luaꞌahua.
Leꞌca unibeei:
―Uriñala Diose para nú riꞌinu elietsa lubee beneꞌnu.
17 Diqui lu iliu Judea, cuna ye bee eyeche enza zeꞌe ungabiyaꞌ bee bene lunú uriꞌi Jesuse.
Uxeꞌla Juan Bautista chiucu bee beneꞌlla lu Jesuse
(Mt. 11:2-19)
18 Ungabiyaꞌ Juan ye beenú unga scua, xne udixiuleꞌe bee bene enu nzequie liꞌilla nucuaꞌ lulla. Chequie ubixia Juan chiucu bee beneꞌlla, 19 nu uxeꞌlalla liꞌibeei nú nedichiaꞌ beei lu Jesuse tunu liꞌinu necanu Cristo enu nzu nú nzeꞌta, urre rquiꞌña nú nzuquiee beella stucu enu rene. 20 Chequie bee bene enu uxeꞌla Juan uya beei elu nzu Jesuse nu unibeei lunu:
―Uxeꞌla Juan Bautista liꞌiru para nú nidichiaꞌru lulu tunu liꞌilu necalu Cristo enu nzu nú nzeꞌta, urre nelluaꞌaquieeru stucu enu rene.
21 Hora zeꞌe uriꞌiyeca Jesuse huaxi bee bene enu riti, nu uhuanu benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene, leꞌca uriꞌiyecanu iꞌculu huaxi bee bene enu niquieꞌlu. 22 Che uni Jesuse lubeei:
―Uquiahua nu udixiuleꞌehua lu Juan lunú ulañiꞌhua cuna lunú ubeneꞌhua. Uniꞌhua lulla nú riꞌyala bee bene enu niquieꞌlu, nu seela bee bene enu necuxu, nu leꞌca uyecaꞌlaꞌ bee bene enu seca elichia nú lee lepra, nu rieneꞌla bee bene enu nenguataꞌ, nu bee bene nguti uhuañi zeca, nu bee bene elitsi rieneꞌlaꞌ beei bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose para nú tsilaꞌa beei. 23 ¡Nu ñia nza lu cuendaꞌ bee bene enu la tsanaꞌ arquiꞌ nú nzeli arquiꞌ liꞌá!
24 Chenu nzia bee bene enu uxeꞌla Juan, chu uquixie Jesuse nú uninu lubee bene equie cuendaꞌ Juan, nu uninu lubeei:
―¿Ti rriꞌihua beyaꞌ nú neca bene enu uyabiꞌyahua lu dañi achi elu la nucuaꞌa bee bene? ¿Nzelí arquiꞌhua nú necalla xi neca tucu etaa nú rcuñi bi la? 25 Urre, ¿xa rnaa bene enu uyabiꞌyahua? ¿Necalla tucu bene enu nutu laquie fiñu la? Nediyaꞌhua nú bee bene enu rutu laquie fiñu nehuañi nzeꞌca beella nu liñi bee niꞌi nzeꞌca nucuaꞌa beella. 26 Enzeꞌe, ¿Ti uyabiꞌyahua che? ¿Tucu profeta la? Pero nia luhua, nú liꞌihua uyabiꞌyahua tucu bene enu másela neca equie lunú neca tucu profeta. 27 Juan Bautista quieꞌ neca enu rni lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose elu rni:
Xeꞌla tucu bene enu cha rluti lulu, para nú tsúcheꞌlla inziu nú riñalu.
28 Nia luhua nú lu ye bee bene iliulabe,
lá chiuꞌu niꞌ tucu bene enu máse neca equie tucu nú neca equie Juan Bautista,
pero añinzuca nú necane scua,
bene enu lleꞌnatsia neca equie elurnibiyaꞌ Diose, liꞌilla másela neca equiella luquela Juan.
29 Ye bee bene cuna bee enu rriꞌi cubre equie bee impuesto chenu ubeneꞌbeei lunú uni Juan, urinzalla liꞌibeei, xne uriꞌibeei beyaꞌ nú rriꞌi Diose tucu nú rialane, 30 pero bee fariseo cuna bee ulaxcuela enu reca leyꞌ Moises, né zela beella nú arinza Juan liꞌibeella, nu scua uhuachu beei lunú niarquiꞌ Diose riꞌinu liꞌibeei. 31 Che unilá Jesuse lubeei:
―¿Xa nia luhua nú xa neca bee bene enu nehuañi lu iliulabe quieꞌ nee? ¿Ti neca tucu nú neca beei? 32 Nia luhua: Nú liꞌibeei neca beei xi neca bee enduꞌ enu rita ruꞌu iꞌya nu rixiali beei lu saꞌbeei nú rnibeei: “Chenu ungularu chii para nú yeꞌehua né yeꞌehua. Nu chenu ungularu canción nú nehuana se né unaꞌhua.” 33 Scua necahua, xne ubeꞌta Juan Bautista nu liꞌilla la aculla pá, nú la huaꞌlla biñu, nu rnihua nú nchiñi benechiquiꞌ arquiꞌlla. 34 Nee quie uriña liꞌá Bene enu uxeꞌla Diose, nú racua pá nu rueꞌa biñu, nu rnihua nú racu xetaꞌa nu riuꞌ arquia ruaꞌa biñu nu rquietea bee bene enu rriꞌi dula cuna bee bene enu rriꞌi cubre equie bee impuesto. 35 Pero ye bee enu rriꞌi beyaꞌ, liꞌibeella nediyaꞌ beella nú neca nzeꞌca lunú rriꞌi Diose.
Chenu uya Jesuse niꞌi Simón enu neca tucu fariseo
36 Tucu bee fariseo uzeneꞌ Jesuse nú chanu para nú acununu liꞌilla niꞌlla, che uya Jesuse niꞌlla nu uzucunu lu mexa, 37 chequie tucu unaꞌa huexe enu nzucu eyeche zeꞌe, chenu ubeneꞌnchu nú nze tacuxe Jesuse niꞌi fariseo zeꞌe, che unguyaꞌnchu tucu frasco perfume nú chiquiꞌ huaxi seca. 38 Nu runaꞌnchu uzucunchu lu Jesuse, nu uquienchu cuchiuꞌnu cuna inza nú runaꞌnchu. Nu ucuiꞌchinchu cuchiuꞌnu cuna ichia equienchu, nu chu utsuluruꞌnchu cuchiuꞌnu nu uduꞌnchu perfumee. 39 Chenu ulañiꞌ fariseo zeꞌe nucuaꞌ, uriꞌi elliebacuꞌ: “Tunu neli nú neca benequieꞌ tucu profeta, riꞌilla beyaꞌ ti neca unaꞌa enu rtiꞌya liꞌilla nu xa nehuañinchu, xne necanchu tucu unaꞌa enu rriꞌi dula.” 40 Che uni Jesuse lu fariseo zeꞌe:
―Simón, nia tucu nú nia lulu.
Nu ucuaqui fariseo zeꞌe:
―Uniꞌi Maestro.
41 Nu uni Jesuse lulla:
―Tucu bene utsanaꞌ dimi lu chiucu bene, tucu lu nzeꞌe utsanaꞌlla quiniento denario, nu lu stuculla utsanaꞌlla cincuenta denario. 42 Pero rucu bee benequieꞌ né riꞌi beei ana aixiu beei dimi cuaꞌ lulla, che unilla lubeei nú la ixiuaꞌ beei dimi cuaꞌ lulla. Neequie uniꞌi, ¿Ta lu rucu bee benecuaꞌ máse seca liꞌilla?
43 Nu ucuaqui Simón:
―Pianu bene enu huaxilá neziꞌqui lulla.
Nu uni Jesuse lulla:
―Scua necane.
44 Che ubiꞌya Jesuse lu unaꞌa zeꞌe, nu uninu lu Simón:
―Biꞌyacuru unaꞌa quieꞌ chenu uriña niꞌilu né liquiꞌlu inza para nú quia cuchiuꞌa, pero unaꞌa quieꞌ uquie cuchiuꞌa cuna inza nú ungunaꞌnchu nu ucuiꞌchinchue cuna ichia equienchu. 45 Né tsuluruꞌulu liꞌá, pero liꞌinchu desde nú uyuꞌa caꞌa la tsuxenchu nú suluruꞌunchu cuchiuꞌa. 46 Né duꞌlu perfume equiea, pero liꞌinchu uduꞌnchu perfume cuchiuꞌa. 47 Enzeꞌe nia lulu, equie nú chiquiꞌ seca unaꞌa quieꞌ liꞌá, neca perdonala ye stulanchu. Pero bene enu siꞌ nú la luꞌcu huaxi dula, bene zeꞌe lleꞌnatsia secalla liꞌá.
48 Nu chu uninu lu unaꞌa zeꞌe:
―Uriꞌilá perdona bee stulalu nee.
49 Chequie bee bene enu nucuaꞌa cuna liꞌinu zeꞌe, uquixie beei nú unidichiaꞌ beei lu saꞌbeei:
―¿Ti neca benequieꞌ, nú hasta bee dula rriꞌilla perdona?
50 Pero uni Jesuse lu unaꞌa zeꞌe:
―Neca perdona bee stulalu, xne uchili arquiꞌlu liꞌá, uquia nzeꞌca nee.